La Paris s-a încheiat joi procesul unei „veste galbene” - un bărbat de 39 de ani care a fost condamnat la 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru atacurile și injuriile antisemite, proferate în februarie, în timpul unui protest, la adresa filozofului francez Alain Finkielkrau, în baza legii care pedepsește injuriile în public la adresa unei persoane „din cauza originii sale sau pentru apartenența sau neapartenența la o etnie, națiune, rasă sau religie”.
La Chișinău, desigur o coincidență, dar poate una cu morală, avea loc o contrademonstrație la flash mob-ul organizat de Blocul ACUM, la care s-au strigat și s-au afișat texte extrem de injurioase la adresa Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase. Vulgaritatea, misoginia, xenofobia pot înlocui un argument?
La o zi de la contramanifestaţia care a şocat prin stridenţă şi obscenitate, poliţia continuă să se apere împotriva criticilor că nu a acţionat suficient de ferm, în vreme ce partidul de guvernare a susţinut că nu are nicio legătură cu organizarea întrunirii. Fostul deputat democrat Constantin Ţuţu, despre care presa a afirmat că ar fi condus alaiul de motociclişti, şi-a negat participarea, iar deputaţii ACUM au tot publicat dovezi că în spatele contramanifestaţiei au stat oameni din anturajul partidului de guvernare.
Între timp, tot mai mulţi actori neguvernamentali – apărători ai drepturilor şi libertăţilor – îndeamnă autorităţile să analizeze mai atent incidentul sub aspectul unei manifestaţii „incitante la ură şi discriminare” şi să nu se rezume la cele câteva întrebări care au fost deja formulate în spaţiul public.
Dumitru Sliusarenco, expert al asociaţiei Promo-Lex, spune că există în total cinci legi care ar trebui analizate: în vreme ce prima, cea cu privire la libertatea de expresie, pare să ofere o libertate mai mare în exprimare atunci când ţinta e un politician, altele, cum e cea privind asigurarea egalităţii sau privind libertatea întrunirilor, nu ar trebui să-i ferească atât de uşor de pedeapsă pe participanţii la demonstraţie:
„În acelaşi timp, noi vedem utilizarea mesajelor cu caracter sexist, incitare la ură şi discriminare, care deja nu mai sunt acoperite de liberatatea de exprimare, indiferent dacă vizează politicieni. Deci, sancţionarea acestor persoane cel puţin la Consiliul pentru egalitate este posibilă pentru că mesajele de ieri au fost într-adevăr agresive, sexiste şi instigatoare la ură.”
Expertul mai spune că, în lipsa unei legi care să sancţioneze mai drastic faptele motivate de prejudecăţi – normă pe care autorităţile au evitat anterior s-o adopte – eforturile poliţiei şi procuraturii ar trebui să urmărească totuşi câteva ţinte: să identifice organizatorii şi participanţii, să verifice dacă printre ei nu au fost şi minori, ceea ce pare să fi sugerat majoritatea imaginilor video de la eveniment, precum şi să analizeze mesajele sub aspectul incitării la ură şi discriminare.
Procuratura ar trebui cel puţin să se sesizeze...
„În general, nu avem legislaţie contravenţională care să acopere partea asta şi este doar posibilitatea de a încadra aceste fapte ca injurii sau ofense. Dar, dacă există plângeri pe încălcarea egalităţii, există articolul 176 din Codul Penal, care trebuie aplicat. Procuratura, pe de altă parte, ar trebui cel puţin să se sesizeze pentru a verifica dacă manifestaţia poate duce la încălcarea art. 346, 176 Cod Penal - egalitatea în drepturi, dezbinare şi ură – şi cel puţin să analizeze componenta aceasta de infracţiune”.
Vlad Gribincea, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, remarcă că, dacă vor să se salveze de bănuiala că au organizat sau sprijinit contramanifestaţia, autorităţile trebuie în primul rând să-i identifice pe organizatori:
„Legea cu privire la întruniri prevede că fiecare persoană are dreptul de a se întruni în mod paşnic. Totuşi, legea prevede că dacă persoana care organizează estimează că vor veni mai mult de 50 de persoane, trebuie să notifice autorităţile. Dacă nu s-a făcut această notificare, e contravenţie şi organizatorii trebuie sancţionaţi. În plus, am văzut mesaje care semănau a discursuri de ură, defăimări, injurii. Astfel de exprimări nu sunt tolerate de nicio democraţie, iar Codul Contravenţional prevede pentru injurie amendarea organizatorilor sau condamnarea acestora la muncă neremunerată în folosul comunităţii.
Poliţia şi procuratura are obligaţia să stabilească organizatorii şi să prevină repetarea unor astfel de acţiuni. În alte cazuri, când organizatorii nu erau suspectaţi de afiliere cu guvernarea, poliţia întotdeauna stabilea cine sunt organizatorii. Dacă în acest caz nu va întreprinde, publicul va suspecta că protestul a fost organizat de guvernare”.
Alte voci mai remarcă că, aşa cum se ştie, în cazul minorilor legea este mai blândă atunci când este vorba despre sancţiuni, ceea ce ar explica de ce au fost implicaţi de organizatori în protest - ca să scape fără sancţiuni. Însă până la o concluzie a poliţiei, care nu se ştie dacă are sau nu de gând să deruleze vreo cercetare, toate întrebările legate de incident vor rămâne deschise.
