Când vor începe să funcționeze înțelegerile semnate dintre Chișinău și Tiraspol? Ce beneficii vor aduce ambelor părți? A încercat să afle Valentina Ursu, discutând în studioul Europei Libere de la Chișinău cu Vladimir Iastrebceak, fostul responsabil de politica externă în administrația secesionistă de la Tiraspol, care a participat zilele trecute la Forumul anual de Dezbateri privind Integrarea Europeană a Republicii Moldova.
Europa Liberă: Dle Iastrebciak, cine a câștigat și cine a pierdut după semnarea acestor documente?
Vladimir Iastrebciak: „Eu cred că a câștigat în primul rând bunul simț și rațiunea, au câștigat ambele părți. Pentru că de exemplu, eu consider că deblocarea podului este în interesul ambelor părți, în interesul populației care primește o cale suplimentară, mai scurtă, de a se deplasa, în loc să parcurgă o distanță mai lungă pentru a-l ocoli.”
Europa Liberă: Dar control la acest pod totuși va fi? Pentru că am văzut că sunt puncte de control.
Vladimir Iastrebciak: „Control evident că va fi. Organele de menținere a ordinii publice a ambelor părți își vor exercita funcțiile – există prevederi ale legislației ambelor părți, astfel încât control va fi. Din câte știu eu, doar în prima zi și jumătate de la deschidere podul a fost traversat de 200 de mașini. Și chiar din primele zile a început și perfectarea transportului de mărfuri care sunt supuse controlului vamal.
După estimările unor agenți economici de la noi reducerea cheltuielilor pentru logistică va constitui între 10% și 40% din costul produselor care erau livrate consumatorilor moldoveni. Și, respectiv, cred că acest traseu este avantajos și producătorilor, și comercianților moldoveni care vor face livrări în Transnistria.”
Europa Liberă: Dar la modul practic aceste patru documente, care au fost semnate, cum vor fi implementate?
Vladimir Iastrebciak: „Deocamdată, sunt niște înțelegeri generale, să spunem așa, pentru că toate, practic, prevăd și elaborarea unor mecanisme concrete de implementare.”
Europa Liberă: Dar cum vedeți implementarea la modul practic?
Vladimir Iastrebciak: „Aici trebuie să lucreze grupurile de experți de profil, să le definitiveze. Dar eu cred că nu ar trebui să fie piedici pentru a identifica soluțiile tehnice. Vor fi desigur anumite dificultăți la implementare, fără asta cred că nu se poate. De exemplu, în chestiunea cu telecomunicațiile există o componentă importantă comercială, există operatorii transnaționali care lucrează în Republica Moldova și cu ei va trebui să se negocieze. Vor trebui soluționate și problemele financiare – acel milion de dolari care a fost plătit de Interdnestrcom.
Pe fiecare dintre domenii vor fi chestiuni ce vor trebui soluționate suplimentar. Dar, de exemplu, în cazul școlilor moldovenești cu predare în grafie latină, acolo cred că lucrurile se vor mișca mai repede, pentru că toate punctele importante practic sunt prevăzute în deciziile protocolare. Alte chestiuni, vor cere o examinare suplimentară.”
Europa Liberă: Dar de exemplu în situația cu fermierii, cum se va proceda?
Vladimir Iastrebciak: „Cu fermierii situația este destul de complicată, pentru că la o anumită etapă Chişinăul nu era gata să revină la mecanismul anului 2006, pentru că nu putea prezenta toate actele. Acum acesta a declarat că este gata să revină la mecanismul anului 2006.”
Europa Liberă: Ce prevede acest mecanism? Fermierii trebuiau să se înregistreze la Tiraspol?
Vladimir Iastrebciak: „Acolo e o procedură simplificată de înregistrare în baza unei declarații. Mecanismul a fost elaborat în martie 2006 și chiar dacă atunci a intervenit o pauză în formatul 5+2. Totuși, decizia cu privire la fermieri a reușit să fie semnată atunci și de Chişinău, și de Tiraspol, și de partenerii noștri.”
Europa Liberă: Dar probleme apoi oricum au fost.
Vladimir Iastrebciak: „Au apărut probleme atunci când a expirat termenul de valabilitate a acestor înțelegeri, pentru că documentul nu prevedea prelungirea automată. Și au început probleme legate de faptul că autoritățile de la Chişinău nu puteau prezenta toate documentele cerute de mecanismul respectiv. Acolo nu este nevoie de o procedură completă de înregistrare, este o înregistrare parțială, mai ales că procedura nu va fi complicată, având în vedere că mulți dintre utilizatorii pământurilor au și cetățenie transnistreană. Trebuie să se țină cont și de acest lucru, lor sigur le va fi mai simplu decât în 2006 să soluționeze aceste probleme.”
Europa Liberă: Cum credeți, următorul pas va fi elaborarea statului pentru Transnistria?
Vladimir Iastrebciak: „Eu cred că, având în vedere că avem sisteme legislative diferite formate deja, este devreme să se vorbească despre faptul că cineva este gata să discute chestiuni politice. Eu cred că aici este foarte important să se meargă pas cu pas, pe etape – avem prea multe probleme economice, sociale, umanitare pentru ca, fără să le fi soluționat, să trecem de-o dată la lucruri globale. Avem deocamdată destule chestiuni de discutat - și acest lucru a fost confirmat și în cadrul întâlnirii de la Viena – prioritare sunt problemele social-economice și umanitare. Așa sau altfel, ne vom confrunta cu aspecte politice, măcar și pentru faptul că trebuie să prevedem și anumite garanții a îndeplinirii înțelegerilor la care ajungem. Dar să trecem la rezolvarea unor probleme globale, înainte să le fi soluționat pe cele concrete, cred că este prea devreme. Mai ales că avem sisteme legislative diferite. De facto, din punct de vedere juridic, politic și de drept, conflictul este de facto reglementat – în Republica Moldova există Constituția și Legea din 2005, în Transnistria există de asemenea constituție și referendum. Noi în anii care au trecut am părăsit calea pe care am încercat să mergem destul de mult timp și ultimul exemplu al acestor eforturi comune poate fi considerat anul 2001, când părțile discutau despre armonizarea bazelor lor legislative în domeniul vamal, investițional, alte sfere. Dar, din păcate, mai departe de acordurile din 2001 lucrul nu a mers și noi toți acești ani am construit baze legislative proprii și am încercat să soluționăm problemele existențe în baza unor decizii unilaterale, în loc să elaborăm un câmp legal comun, coordonat.”
Europa Liberă: Cum credeți, administrația transnistreană va continua să insiste asupra independenței?
Vladimir Iastrebciak: „Deocamdată noi nu avem alte decizii.”
Europa Liberă: De ce spuneți că nu există alte decizii?
Vladimir Iastrebciak: „Pentru că nu am avut alte referendumuri după anul 2006 și există și constituția. Pentru a schimba o decizie, trebuie cel puțin să fie anulată decizia precedentă. Cel care va începe acum, din mers, să susțină contrariul, va încălca legislația și referendumul.”
Europa Liberă: Dar credeți că acum există o apropiere a celor două maluri ale Nistrului?
Vladimir Iastrebciak: „Eu cred că există un pragmatism care mult timp a lipsit și dorința de a scăpa de problemele care complicau viața, inclusiv complicau lucrul pe direcția politică. Eu cred că această abordare pragmatică acum este una îndreptățită și sperăm că ea va aduce rezultate.”
Europa Liberă: Dar acești pași vor influența în vreun fel posibilitatea ca oamenii de pe malul stâng să participe la alegerile parlamentare de anul viitor?
Vladimir Iastrebciak: „Noi nu putem problema în acest fel – este o decizie individuală a fiecăruia. Noi înțelegem că cel mai probabil Republicii Moldova nu va deschide secții de votare pe teritoriul nostru, probabil vor fi alte mecanisme. Dar aceasta este decizia individuală a acelor locuitori ai Transnistriei care au cetățenia moldovenească.”
Europa Liberă: Dar pentru ei este un stimul?
Vladimir Iastrebciak: „Vom vedea cum vor funcționa, aceste înțelegeri mai trebuie puse în practică. Vom vedea și în ce măsură partidele politice moldovenești vor încerca să-i convingă pe potențialii alegători din Transnistria. Cred că problema este complexă. Vom vedea cum va evolua situația.”
Europa Liberă: Dar, în principiu, sunteți pesimist sau optimist?
Vladimir Iastrebciak: „Eu încerc să fiu realist în acest caz. Pentru că pe parcursul acestor ani puțin cine s-a gândit să-i atragă pe transnistrenii în procesele politice interne din Republica Moldova. Și cred că poporul la noi vede ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Dar credeți că aici e un popor, iar acolo e alt popor?
Vladimir Iastrebciak: „Totuși, în toți acești ani, la noi au crescut generații și s-au format două identități distincte, care au deja și mentalități diferite, au viziuni diferite asupra viitorului. În 25 de ani este o generație.”
Europa Liberă: Și în această situație putem vorbi despre apropiere sau nu?
Vladimir Iastrebciak: „Noi vorbim despre relații de bună vecinătate, cel puțin noi în Transnistria, iar mai departe ține de politicieni și de capacitatea lor de a se înțelege, dacă va exista voință politică pentru ca această bună vecinătate să devină poate ceva mai mult. Cel puțin acum trebuie să stabilizăm situația, după care se va vedea.”
Europa Liberă: Ce puteți spune acum despre situația economică din regiunea transnistreană?
Vladimir Iastrebciak: „Situația economică este destul de complicată și se adoptă măsuri pentru a o stabiliza. De exemplu, datorită acestor protocoale s-a reușit, într-o anumită măsură, o creștere a exporturilor pe majoritatea direcțiilor, cu excepția doar unora.”
Europa Liberă: Exportul pe piața europeană?
Vladimir Iastrebciak: „În diferite țări. Crește exportul și în Federaţia Rusă. Sarcina noastră acum este diversificarea piețelor pentru a nu depinde doar de o singură piață. Da, avem o orientare generală spre Rusia, însă dorim totuși să păstrăm piața europeană. Și în legătură cu asta am confirmat angajamentul nostru față de înțelegerile pe care le avem cu UE de la finele anului 2015, au fost adoptate unele măsuri care țin de exemplu de anularea taxelor vamale la mărfurile din UE. Mizăm și pe faptul că vom putea negocia încă o perioadă tranzitorie, de data aceasta pentru anumite categorii de produse. Ne mișcăm și în direcția stabilită în înțelegerile cu UE privind controlul veterinar și fitosanitar, părțile sunt deja destul de aproape de semnarea unui protocol. Se muncește, suntem interesați să ne extindem pe piețe noi, fără a le pierde pe cele pe care le avem deja.”
Europa Liberă: Deci, sugerați că nu se poate vorbi despre o criză economică?
Vladimir Iastrebciak: „Putem vorbi despre o situație economică foarte complicată. Depinde ce înțelege fiecare prin criză. Dar nu este, desigur, un colaps, ci este, într-adevăr, o situație foarte dificilă. Într-o mare măsură acest lucru este legat, așa cum spun specialiștii noștri, de scoaterea din Transnistria a unor sume importante de bani în valută în anul 2016, până la schimbarea puterii. Acum se încearcă corectarea situației.”
Europa Liberă: Tiraspolul așteaptă ajutor de la Federaţia Rusă, de la UE sau de la Chişinău?
Vladimir Iastrebciak: „Noi așteptăm ca în primul rând să nu ne încurce nimeni. Asta este cel mai important. Să nu ne creeze impedimente suplimentare pentru comerțul nostru. Noi suntem îngrijorați că astfel de impedimente pot fi posturile comune la frontiera transnistreano-ucraineană, în cazul în care acestea vor începe să lucreze la capacitate deplină.”
Europa Liberă: Dar lucrurile cel mai probabil merg anume în această direcție.
Vladimir Iastrebciak: „Întrebarea este dacă chiar sunt necesare într-o astfel de situație, când s-au conturat progrese concrete pe chestiuni social-economice, de creat piedici suplimentare cu un vădit caracter politic. Pentru că deja toată lumea recunoaște că aceste posturi nu constituie măsuri economice și nici nu luptă cu contrabanda. Este o decizie exclusiv politică și ea încă nu funcționează pe deplin numai din cauza că nu există capacități de a acoperi întregul perimetru al frontierei. Iată de ce ideea noastră principală este să nu ne împiedice nimeni. Noi ne vom ajuta și singuri. Întreprinderile noastre au capacitatea să facă livrări pe piața UE – asta înseamnă că pretenții la calitate și la preț nu există. Dar, din nou, suntem interesați să corectăm situația și să nu depindem doar de o piață. Încercăm să păstrăm piețele și să ne dezvoltăm și pe alte direcții.”
Europa Liberă: Dar dacă e să fiți sincer, credeți în viitorul european pentru Transnistria?
Vladimir Iastrebciak: „Eu cred într-un viitor luminos pentru Transnistria. Și ar fi bine să nu se contrapună aceste lucruri.”
Europa Liberă: În componența Republicii Moldova?
Vladimir Iastrebciak: „În relații de bună vecinătate cu Republica Moldova. Deocamdată și Republica Moldova are legislația ei, și noi avem legislația noastră, iată de ce nu e cazul să discutăm cine și în componența cui. Haideți deocamdată pur și simplu să stabilim un dialog normal, contacte normale și să nu rupem legăturile care au mai rămas. Faptul că reușim să menținem contactele între oameni este deja bine, dar trebuie să menținem și contactele economice și multe altele și abia apoi să ne ocupăm de chestiuni mai globale.”
Europa Liberă: Care este rolul Rusiei acum în soluționarea problemei transnistrene?
Vladimir Iastrebciak: „Rusia pentru noi rămâne cel mai important partener strategic - și în domeniul politic, și în cel economic. O susținere considerabilă se oferă pe linia Federaţiei Ruse locuitorilor din Transnistria și prin suplimentele la pensii.”
Europa Liberă: Acei 10 dolari?
Vladimir Iastrebciak: „Nu numai, pentru că ajutorul Federaţiei Ruse este mult mai consistent și constă inclusiv în posibilitatea de a folosi pentru necesități interne banii de pe contul pentru gaze și multe altele. Până la urmă, este vorba și despre misiunea de pacificare, adică menținerea păcii și a stabilității – toate acestea le realizează Federaţia Rusă. Rusia este și garant și mediator și noi sperăm că acest rol activ și consecvent al Federaţiei Ruse se va menține.”
