Mai mult, el spune că majoritatea parlamentară PSRM- PDM este la limită. Sunt și deputați care vorbesc despre nevoia unui scrutin parlamentar anticipat. Analistul politic Vladimir Socor sugerează și el că parlamentul actual și-ar fi pierdut legitimitatea.
Vladimir Socor: „Parlamentul actual și-a pierdut legitimitatea. Parlamentul actual nu reflectă în niciun chip opțiunile alegătorilor din Republica Moldova. Parlamentul actual ales printr-o legislație electorală defectuoasă în anul 2019, o legislație electorală agreată de către Plahotniuc și Dodon într-o perioadă în care dl Dodon era captivul dlui Plahotniuc, statul în întregime și președinția erau captivele dlui Plahotniuc, dl Plahotniuc și dl Dodon au agreat legislația electorală care a condus la alegerea unui parlament nereprezentativ chiar din februarie 2019. Între timp, parlamentul a devenit și mai nereprezentativ, deoarece oamenii lui Plahotniuc au modificat componența fracțiunilor parlamentare, scoțând unii deputați din unele fracțiuni, ducându-i în alte fracțiuni prin metode obscure numai de ei cunoscute și bănuite de toată lumea. Deci, acest parlament și-a pierdut și mai mult din legitimitatea deja îndoielnică pe care o avea.”
Europa Liberă: Dar sunt cunoscute condițiile în care poate fi dizolvat un parlament: atunci când nu se alege guvernul și atunci când nu se votează trei luni de zile legi în parlament.
Vladimir Socor: „Condițiile sunt foarte complicate, condițiile vor fi greu de îndeplinit. Dl președinte Dodon a spus că va căuta modalități legale pentru dizolvarea parlamentului, ele vor fi greu de găsit, dar fără îndoială că parlamentul acesta a devenit nelegitim. Cei care nu doresc dizolvarea parlamentului, cei care doresc să continue în acest parlament sunt, în primul rând, oamenii lui Plahotniuc, aflați actualmente în gruparea condusă de Andrian Candu. Ei sigur că nu vor fi aleși în noul parlament și de aceea doresc prin toate mijloacele să împiedice dizolvarea parlamentului pentru ca apoi să-și sporească influența în parlament cu ajutorul manevrelor de culise, în care dl Candu este cel mai mare specialist din Republica Moldova.
Partidul Democrat... riscă să nu intre în noul parlament
De asemenea cred că Partidul Democrat, condus de dl Pavel Filip, riscă să nu intre în noul parlament, dacă au loc alegeri anticipate, de aceea nu putem ști care va fi atitudinea acestui partid în privința dizolvării parlamentului. Partidul dlui Șor stă bine în sondaje, probabil că pe dânșii i-ar favoriza dizolvarea parlamentului și alegerile parlamentare noi. În acest caz ar intra în noul parlament, probabil, și partidul lui Renato Usatîi. După părerea mea, partide ca cele conduse de domnii Ilan Șor și Renato Usatîi nu își au locul într-un stat care se respectă. Dacă Moldova este un stat care se respectă, nu ar trebui să aibă partide de acest gen și personalități de acest gen la conducerea acestor partide, dar asta este democrația parlamentară pe care o avem în Republica Moldova. ”
Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, a lăsat să se înțeleagă că nu se ține cu dinții de putere și chiar a recunoscut că această majoritate parlamentară PSRM-PD este foarte fragilă și acum a rămas la limită această coaliție din parlament PSRM-PD. Pe de altă parte, experții acreditează ideea că Igor Dodon ar putea, prin interpuși, să găsească limbaj comun cu Șor și cu Plahotniuc și că ar fi în interesul lui Igor Dodon în acest scenariu să-l îndepărteze pe Pavel Filip și pe deputații săi din această majoritate parlamentară. Dvs. ce credeți că se întâmplă în realitate?
Vladimir Socor: „Toate indiciile arată că dl Candu ar dori să-l răstoarne pe dl Dodon cu ajutorul partidelor din Blocul ACUM. Asta este strategia lui Plahotniuc – prin intermediul lui Candu să provoace haos, declarând Partidul Socialiștilor și pe președintele Dodon ca fiind inamicul principal și unindu-se împotriva acestuia cu partidele din Blocul ACUM. Este strategia dlui Candu.
Prin aceasta, dl Plahotniuc – fie direct, fie indirect – ar reveni în forță în politica Republicii Moldova. Am constatat că, după unele șovăieli, partidele conduse de Maia Sandu și de Andrei Năstase au respins ideea unei eventuale combinații, fie și o combinație temporară, cu partidele lui Candu și Șor. De aceea a putut avea loc acea întrunire a patru partide săptămâna trecută – Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat, Platforma DA și PAS-ul Maiei Sandu –, partidele denumite neoligarhice, care s-au întrunit pentru prima dată după mult timp în formula aceasta de patru partide, pentru a căuta soluții la cel puțin două probleme: problema pandemiei COVID și problema agriculturii. Eu interpretez întrunirea acestor partide și acordul lor măcar de a discuta împreună, nu de a ajunge la soluții, dar măcar de a discuta împreună, ca pe o izolare a partidelor lui Candu și Șor. Partidele lui Candu și Șor s-au pomenit în izolare și eu salut acest lucru.”
Europa Liberă: Dar admiteți un armistițiu Igor Dodon – Ilan Șor – Vladimir Plahotniuc?
Vladimir Socor: „Dar ce motive avem să presupunem că dl Dodon ar merge la o asemenea înțelegere? Nu avem niciun motiv să presupunem așa ceva.”
Europa Liberă: Dacă și Maia Sandu, și Andrei Năstase nu găsesc limbaj comun, ce se va întâmpla la alegerile din 1 noiembrie?
Vladimir Socor: „Eu anticipez că în turul al doilea Andrei Năstase o va susține pe Maia Sandu. Indiferent ce se va întâmpla în primul tur, eu cred că în turul al doilea Platforma DA va sprijini candidatura Maiei Sandu. Aceasta este prognoza mea.”
Europa Liberă: Și miza acestor alegeri să fie atât de mare, una geopolitică?
Vladimir Socor: „În Republica Moldova nu poți câștiga alegeri cu lozinci geopolitice. Sentimentul de respingere față de Rusia nu este suficient de dezvoltat pentru a asigura victoria acelor candidați care susțin platforme sau lozinci împotriva Rusiei. Asta este realitatea în Republica Moldova. Programele și candidaturile geopolitice sunt cele anunțate de participanții fără șanse de victorie, dar participanți care doresc să-și consolideze o anumită nișă din electorat, fără aspirații de victorie, sunt candidații de nișă. Aceștia fie pe partea pro-rusă, fie pe partea pro-occidentală sau pe partea pro-românească candidează cu platforme geopolitice. Candidații care doresc să câștige nu pot să-și permită acest tip de lozinci. Maia Sandu a înțeles perfect acest lucru în anul 2016, când a fost foarte aproape de a-l învinge pe dl Igor Dodon. Atunci, dl Plahotniuc i-a asigurat victoria dlui Igor Dodon, între timp, a avut loc conflictul între ei. Deci avem această situație permanentă în Republica Moldova de permutări circulare, diferite forțe politice fac alianțe, le desfac, le schimbă într-un sistem continuu de permutări. Cred că din 2012-2013 și până astăzi asistăm la acest tip de permutări circulare între diferite forțe politice. Sunt trei tabere principale: tabăra numită în mod convențional pro-rusă; tabăra numită, mai mult sau mai puțin convențional, pro-europeană și tabăra centristă, reprezentată de mai multe partide în decursul istoriei parlamentare a Republicii Moldova. Acestea se combină și se recombină în permanență.”
Europa Liberă: La ultimele scrutine, cetățenii din Transnistria cu drept de vot au participat la alegerile prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova. Ce părere aveți Dvs. despre prezența lor la vot, pentru că la Chișinău acest lucru este privit cu îngrijorare? Mulți experți cred că aceasta ar însemna și o fraudare a alegerilor, dacă sunt aduși organizat cu transportul, dacă pentru un sufragiu se oferă bani...
Vladimir Socor: „Nu există niciun temei pentru participarea alegătorilor din Transnistria la alegerile de pe malul drept al Nistrului. Participarea masivă a alegătorilor din Transnistria a început cu alegerile prezidențiale din 2016 și a continuat cu alegerile parlamentare din 2019. Acești alegători, transportați în mod organizat pentru a influența alegerea de pe malul drept în favoarea Rusiei, nu au niciun temei să participe. Ei trăiesc într-un univers aparte, în universul informațional sau mai bine spus dezinformațional al mass-mediei rusești, nu cunosc situația de pe malul drept al Nistrului, sunt aduși pur și simplu ca să dezechilibreze balanța politică de pe malul drept al Nistrului în favoarea Rusiei. Candidați de pe malul drept al Nistrului nu au posibilitatea să facă niciun fel de campanie electorală pe malul stâng, de aceea participarea alegătorilor din Transnistria la alegerile din Republica Moldova nu are niciun temei - nici politic, nici juridic - și trebuie împiedicată din capul locului, deoarece ar distorsiona rezultatul final.
Organizațiile și politice, și neguvernamentale din Republica Moldova trebuie să spună acest lucru în mod foarte răspicat pentru observatorii străini, mai ales pentru OSCE din timp, cu mult timp înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie pentru a preîntâmpina situația care a apărut în 2016 și în 2019. Reamintesc că, în anul 2019, șeful Misiunii OSCE din Chișinău, dl Claus Neukirch, într-un interviu cu Agenția de știri Noi.md s-a lăudat cu faptul că a contribuit la aducerea alegătorilor din Transnistria ca să voteze pe malul drept. Încă un exemplu de activitate dăunătoare a Misiunii OSCE în Republica Moldova și un exemplu al faptului că alegătorii din Transnistria nu au alt rol decât de a dezechilibra situația de pe malul drept în favoarea candidaților pro-ruși.”
