Linkuri accesibilitate

Vocația cercului vicios


Premierul moldovean Ion Chicu împreună cu omologul său rus Dmitri Medvedev. Moscova, 20 noiembrie 2019

Va fi un guvern al stagnării, pe durata căruia vor fi oprite toate începuturile de reformă ale fostului cabinet.

Vitalie Ciobanu
Vitalie Ciobanu

Schimbările abrupte din politica moldoveană din ultima săptămână au bulversat lumea. Puțini cetățeni au înțeles de ce a fost dat jos un guvern care mergea bine: restabilise finanțarea externă, fără de care Moldova nu poate supraviețui, începuse curățarea elementelor corupte din ministere și agenții guvernamentale, demarase o serie de reforme structurale. S-a îngrijit și de politicile sociale, anunțând măriri de indemnizații, ajutoare pe timp de iarnă pentru cei mai nevoiași. Dar mai ales era un guvern care țintea o adevărată reformă a justiției, voia dreptate și descătușarea Moldovei, oferea șanse de dezvoltare și prosperare.

Vocația cercului vicios
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:09 0:00
Link direct



Probabil din această cauză a căzut Guvernul Maia Sandu: succesele sale nu conveneau lui Dodon și PSRM. Socialiștii avuseseră nevoie un timp de alianța cu Blocul ACUM pentru a scăpa de teroarea lui Plahotnuc, apoi, văzându-se la adăpost, au lucrat intens pentru a acapara întreaga putere, folosindu-se de buna-credință a partenerilor lor pro-europeni și profitând de antagonismul Partidului Democrat față de Maia Sandu și colegii ei.

În ultimele zile au apărut mai multe informații în presă – o sursă, culmea, fiind chiar Dodon! – că demiterea Guvernului Maia Sandu era inevitabilă și că a fost pregătită din timp. Faptele sunt elocvente: Guvernul Ion Chicu (de fapt „Guvernul Dodon”) a fost instalat fulgerător, și-a scris programul și și-a desemnat miniștrii în mai puțin de 24 de ore. Noul executiv e alcătuit în majoritate din consilieri de-ai prezidentului socialist și din foști funcționari promovați pe timpul lui Plahotniuc, apropiați de PD.

Un guvern pe placul lui Igor Dodon, un pro-rus declarat. Cel care a contribuit și de această dată la răsturnarea unui guvern pro-european este Partidul Democrat al lui Plahotniuc, Diacov, Filip, Candu și ceilalți.


Socialiștii și democrații și-au reluat practic colaborarea, completându-și bogata istorie a intereselor convergente, istorie ce cunoscuse un moment de vârf cu puțin înaintea schimbării de regim în iunie 2019. Mă refer la negocierile, filmate în secret, pe tema federalizării, dintre Plahotniuc, Iaralov și Dodon, în care liderul informal al PSRM se oferea să-i aranjeze oligarhului o întâlnire cu președintele rus la Moscova, în condiții de maximă siguranță, „personal garantate” de Putin.

Acest concubinaj revine acum în forță, doar că vioara întâi nu mai este PD-ul fugarului Plahotniuc...


Acest concubinaj revine acum în forță, doar că vioara întâi nu mai este PD-ul fugarului Plahotniuc, despre care instituțiile statului nici după 5 luni de la dispariția lui nu ne-au spus unde se află și ce statut are. Vioara întâi e Dodon și Partidul Socialiștilor.

Democrații, prin vocea lui Pavel Filip, au afirmat, într-un mod absurd, dacă analizezi realitățile, că au dat jos Guvernul Sandu pentru că acesta era ineficient și punea în pericol parcursul european al țării. Ei bine, acum Dodon și miniștrii săi pro-ruși și anti-occidentali sunt chemați, în viziunea PD-ului, să repună Moldova pe făgaș european cu turații sporite și infinit mai realiste!... Partidul Democrat, din spirit de răzbunare și din teamă că ar putea avea probleme cu justiția, a dat jos un guvern pro-european și a livrat Moldova puterii personale a pro-rusului Dodon. Ce act patriotic!

Argumentele lui Pavel Filip în favoarea demiterii Guvernului Maia Sandu sunt cumva contrazise de ultimele declarații ale fostului său șef de partid, Plahotniuc, care într-o postare pe Facebook susține că parcursul european al țării a fost compromis. „E regretabil că a existat o conjunctură politică și psihologică, prin care în aceste procese au fost implicați și democrații”, observă oligarhul fugar, justificând votul pro-moțiune al PD prin „vânătoarea de vrăjitoare” declanșată asupra lor de Blocul ACUM.


Fostul „coordonator”, iată, cu o simplă apariție pe Facebook, taie elanul celor care afirmă că PD este în plin proces de reformare și că Blocul ACUM și Maia Sandu greșesc când refuză dialogul cu ei, considerându-i teleghidați de fostul lor lider, atât de detestat de moldoveni.

„Republica Moldova a intrat în era Dodon!” „Rusia s-a întors pe Prut!”, titrează ziarele românești. Nu am merge până acolo cu panica, dar trebuie spus că vom avea la Chișinău probabil un guvern al restaurației și este semnificativ că prima vizită a noului premier Ion Chicu va fi la Moscova.


Va fi un guvern al stagnării, pe durata căruia vor fi oprite toate începuturile de reformă ale fostului cabinet. Vom vedea readuși în funcții-cheie oameni șantajabili, oricând gata să-și demonstreze loialitatea față de noul stăpân contra unor garanții de libertate. De asemenea, vor fi speculate cu abilitate mesajele populiste despre ajutoare sociale (plătite din banii dobândiți de Guvernul Maia Sandu, dar acest detaliu, firește, nu va fi menționat). Va fi pus în funcțiune un întreg aparat propagandistic menit să „aburească” electoratul, să-l liniștească măcar pentru o vreme. Pe urmă… s-o mai vedea! Intenția lui Dodon e să reziste până la alegerile prezidențiale.

Moldovenilor li se va servi vechea demagogie despre o „politică externă echilibrată”, declarații sforăitoare despre îndeplinirea Acordului de Asociere, dar mai ales se va insista pe relansarea prieteniei cu Moscova. Crainicii de la Televiziunea și Radioul public deja anunță cu voce adânc simțită „întărirea parteneriatului strategic cu Federația Rusă” (de parcă nici nu ar fi existat cele 5 luni de guvernare pro-occidentală, girată de Guvernul Maia Sandu, și de parcă n-am avea între Moldova și Rusia un stat – Ucraina – aflat în război cu regimul Putin, supus, ce-i drept, unor mari presiuni pentru a accepta un compromis umilitor cu Kremlinul).

Nu știm dacă se va ajunge la federalizare sau la persecutarea unionismului, la reintroducerea „limbii moldovenești” și a „Istoriei Moldovei” în curricula școlară (socialiștii au nevoie totuși de pace socială ca să-i asigure un nou mandat lui Dodon), dar e sigur că va fi un timp pierdut pentru reforme, pentru dezvoltare. Ceea ce înseamnă că nici bani din Occident nu vor veni decât eventual pentru a se preveni o criză umanitară de proporții sau pentru susținerea comunităților locale. Partenerii externi nu vor mai asculta, impasibili și creduli, declarațiile goale de conținut ale guvernării PSRM, după ce de atâtea ori au fost trași pe sfoară la Chișinău.

Chiar dacă momentan jubilează, scenariile pentru guvernarea PSRM nu sunt deloc roz...


Chiar dacă momentan jubilează, scenariile pentru guvernarea PSRM nu sunt deloc roz. Unii spun că Dodon riscă destul de mult, concentrând toată puterea în mâinile sale, s-ar putea ca decontul să fie foarte dureros și să tragă în jos Partidul Socialiștilor. La fel se vorbea și despre Plahotniuc, după ce acesta răsturnase Guvernul Streleț și își „asumase” de unul singur guvernarea în ianuarie 2016. Cum s-a terminat această „asumare” se știe. Se mai spune că Partidul Democrat – jucătorul liber-schimbist din politica moldovenească – ar putea încerca să scape de influența lui Dodon și printr-o „răsucire în front” să dea jos guvernul PSRM, votând alături de cei pe care i-a împins de curând în opoziție: Blocul ACUM.

Nu știm cum vor evolua lucrurile. Cert este că ne încăpățânăm să rămânem în trecut. Să reluăm situații consumate, modele la care suntem incapabili să renunțăm. Glumesc unii amar: mai degrabă decât vocație europeană, Republica Moldova are vocația cercului. A cercului vicios.

Vezi comentarii (2)

XS
SM
MD
LG