În această săptămână, la Soroca, a fost lansat un post de radio despre și pentru comunitatea romă. Din 2017, Radio „Romano Patrin” a funcționat doar online, iar recent poate fi ascultat și pe FM. De ce a fost nevoie de un asemenea post de radio și cui i se adresează?
Jurnalista Elena Sîrbu, redactor-șef la postul de radio „Romano Patrin”, este de etnie romă. Originară din satul Chetrosu, raionul Drochia, știe din propria experiență de viață cât de dureroasă poate fi stigmatizarea și discriminarea cu care se confruntă cetățenii ce fac parte din comunitatea romă:
„Dacă în sat toți ne cunoșteam și nu erau divizări între copii, nici la școală, nici dacă ieșeam la joacă, atunci când am mers să fac liceul în raion, atunci am întâlnit, într-adevăr, discriminare foarte și foarte dureroasă. Mă simțeam de parcă eram alungată și dată la o parte. Acum situația este altfel, mai ales că avem mediatorii comunitari în localitățile locuite compact de romi care se implică și schimbă situația. În plus, suntem și noi, pentru ca ne-romii să-i cunoască pe romi și astfel să dispară discriminarea”.
Din limba romani cuvântul „patrin” înseamnă „frunză”. Pe vremuri, șatrele lăsau în locurile pe care le părăseau o frunză ca mesaj pentru alți călători că în preajmă locuiesc oameni buni. Ideea deschiderii unui post de radio „s-a născut” în Olanda, unde din 1993 există o stație ce promovează drepturile etnicilor romi și cultura romă. De atunci, au fost deschise birouri ale Radio „Romano Patrin” în Turcia sau Ucraina, iar în urmă cu doi ani și în Republica Moldova. Ținând cont de realitățile sociale, radioul reprezintă unul din instrumentele de „educare” a comunității rome, spune jurnalista Elena Sîrbu.
„Din păcate, este un răspuns foarte neplăcut, dar real. Circa 80% din comunitatea romă nu sunt școliți și nu știu să citească. De asta ne-am propus să deschidem un post de radio ca să avem acces către persoanele de etnie romă de diferite vârste, mai ales persoanele tinere, mai în vârstă, persoanele de etnie romă care sunt deja pensionate și care, din păcate, nu sunt școlite și nu știu să citească. De asta am optat pentru un post de radio. Este o voce pentru comunitatea romă ca să fie auzită de către autoritățile locale, centrale, dar nu numai. Este o posibilitate ca să punem accent pe dialog.”
Postul de radio „Romano Patrin” difuzează non-stop, având emisiuni în romani, română și limba rusă. În emisiuni nu vor fi omise nici subiectele ce țin de realitatea politică, mai ales că stația a fost lansată în plină campanie electorală, spune Elena Sîrbu.
Doar trei persoane de etnie romă ș-au manifestat interesul pentru un mandat în viitorul legislativ și doar unul și-a declarat identitatea etnică...
De altfel, la parlamentarele din acest an, în premieră listele electorale sunt monitorizate și din perspectiva șanselor de accedere în Parlament a persoanelor de etnie romă. Cifrele cu care operează reprezentanții societății civile arată că deși în Republica Moldova sunt 40 de localități compact populate de romi, doar trei persoane de această etnie ș-au manifestat interesul pentru un mandat în viitorul legislativ și doar unul și-a declarat identitatea etnică.
Secretarul general al Coliției Vocea Romilor, Marin Alla, spune că aceste date ar trebui să îngrijoreze autoritățile care au recunoscut, inclusiv la nivel internațional, gradul de sub-reprezentare a persoanelor de etnie romă în politică.
„Ceea ce vedem acum în Republica Moldova, participarea romilor atât în calitate de candidați, cât și în calitate de cetățeni activi care ies la urnele de vot, mai necesită intervenții cât se poate de rapidă și posibil pe o durată mai lungă. Pe cetățenii de etnie romă trebuie să-i privim în calitate de oameni care au necesități și trebuie să fim deschiși ca să-i ajutăm pentru a deveni activi în societate. Să nu spunem cuvântul „să-i integrăm”, ei sunt prezenți în societate, dar ei trebuie să devină activi pentru a contribui la dezvoltarea localităților în care locuiesc.”
O recentă monitorizare a Coaliției civice pentru alegeri libere și corecte constata că nu doar minoritățile etnice sunt slab reprezentate în listele partidelor politice la apropiatele alegeri parlamentare. Tinerii și femeile au fost la fel ignorate de formațiuni sau s-au pomenit în coada listelor, prin urmare, cu puține șanse să ajungă în legislativ.
