Pentru suspendarea participării în grupul de lucru interparlamentar au votat 17 deputați, în timp ce 11 au fost împotrivă. Printre cei care au votat „contra” s-a numărat deputatul Serghei Cimpoeș, care face parte din respectiva platformă de dialog.
„Dacă suspendăm participarea noastră în acest grup și apoi o reluăm, vom fi din start într-o poziție perdantă în discuțiile cu Chișinăul”, le-a explicat Cimpoeș colegilor săi, care insistau fie pe suspendarea participării, fie pe ieșirea deputaților găgăuzi din grupul de lucru comun.
Unii deputați afirmau că reprezentanții de la Comrat ar trebui să părăsească grupul de lucru pentru a le arăta partenerilor internaționali „cum se comportă Chișinăul” cu Găgăuzia.
Alții spuneau că nu e nevoie de decizii pripite, pentru că autoritățile centrale îi vor cataloga drept „separatiști”, iar partenerii Comratului nu vor veni să întrebe „de ce s-a supărat autonomia”.
Ultima ședință a grupului de lucru comun, la care a participat și președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a avut loc pe 6 decembrie.
Grosu a declarat atunci că această platformă de dialog „este unicul instrument actual de comunicare” dintre Parlament și Adunarea Populară a Găgăuziei și „trebuie menținut”.
Grupul de lucru interparlamentar a fost creat în 2015 și include câte cinci deputați ai Parlamentului și ai Adunării Populare a Găgăuziei. Obiectivul principal al grupului este delimitarea la nivel legislativ a competențelor autonomiei și ale autorităților centrale.
Relațiile dintre Chișinău și Comrat au devenit din ce în ce mai încordate după ce Găgăuzia a ales un nou guvernator (bașcan) din partea partidului declarat neconstituțional „Șor”.
Nimeni din conducerea țării și nici reprezentanții misiunilor diplomatice nu au participat la inaugurarea Evgheniei Guțul, iar președinta Maia Sandu nu a semnat nici până acum decretul de numire a guvernatoarei în funcția de membru al Guvernului.
