Linkuri accesibilitate

Votul anticipat din Diaspora: număr record de înregistrări prealabile în Occident


Italia, Alegător venit să voteze la turul doi a alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, la secția de votare din orașul Vicenza.

Cele mai multe cereri au venit la CEC din Italia – 21.000, apoi din Marea Britanie – 16.000 și din Germania  - 14.000. Din Rusia au fost înregistrate în jur de 7.000 de cereri. 

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie moldovenii din străinătate vor avea la dispoziție mai multe secții de votare decât la scrutinul prezidențial de anul trecut. Așa a promis miercuri șeful CEC, Dorin Cimil. El a spus că în prezent se lucrează cu o cifră preliminară de 190 de secții de votare, dar numărul exact va fi stabilit probabil la 5 iunie. Unul din factorii care sunt luați în considerare pentru aceste calcule, spun autoritățile, este interesul diasporei pentru înregistrarea prealabilă la vot – iar acesta, cum veți auzi în relatarea Lilianei Barbăroșie, este mare.

Votul anticipat din Diaspora: număr record de înregistări prealabile în Occident
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:27 0:00
Link direct

Cetățenii moldoveni din străinătate par foarte interesați de scrutinul parlamentar din 11 iulie – s-au înscris în număr de 100.000 la Comisia Electorală Centrală, față de 60.000 de astfel de înregistrări câte au existat la prezidențialele din 2020.

Competitorii electorali, și ei foarte interesați de votul diasporei, și-au făcut fiecare calculele lor și au avansat propriile viziuni asupra cum trebuie să crească numărul de secții față de ultimul scrutin: PAS, de exemplu, crede că ar fi necesare 198 și a cerut joi Comisiei electorale să mărească numărul de secții într-o serie de țări occidentale, de la Germania și Marea Britanie la Italia, Franța sau Irlanda.

Socialiștii, pe de altă parte, cred că ar fi necesare cel puțin o sută de secții în Rusia, iar pentru Occident ar fi suficiente și 120.

Ce arată, însă, înregistrarea prealabilă? Cele mai multe cereri au venit la CEC din Italia – 21.000, apoi din Marea Britanie – 16.000 și din Germania - 14.000. Din Rusia au fost înregistrate în jur de 7.000 de cereri.

Subiectul secțiilor în care poate vota diaspora suscită un interes mare în R. Moldova, mai cu seamă după ce numărul de votanți efectivi din străinătate s-a ridicat de-a lungul anilor și a ajuns să constituie 20 la sută din electorat. Între timp, rolul votului cetățenilor din Rusia scade de la scrutin la scrutin, pe măsură ce numărul migranților moldoveni din est se reduce și el, ceea ce îi face pe actorii politici din tabăra socialistă să insiste tot mai mult pe sporirea cotei votanților din regiunea estică.

În prezidențialele trecute, victoria Maiei Sandu a fost pusă pe seama diasporei occidentale nu doar de analiștii politici, ci și de Igor Dodon. El a încercat mai întâi să determine un vot sporit al diasporei din Rusia, iar când nu a reușit, a declarat că fără votul diasporei occidentale, pe care l-a numit „vot paralel”, ar fi câștigat el alegerile. Într-o declarație recentă, Igor Dodon, a spus deja că dacă cetățenii din Rusia și Transnistria ar fi lăsați să voteze la scrutinul viitor în măsura în care o merită, șansele de câștig ale taberei sale adverse ar deveni nule.

În actuala campanie, estimările analiștilor arată că diaspora ar putea decide între 11 și 15 mandate de deputat, ceea ce explică o dată în plus pozițiile diametral opuse în această chestiune ale principalilor competitori din cursă.

O decizie definitivă, care în R. Moldova aparține Comisiei Electorale Centrală, va fi anunțată la sfârșitul săptămânii viitoare, dar este tot mai clar că numărul va crește, pentru că sunt mai multe înregistrări prealabile, pandemia bate în retragere, dar și pentru că externele, instituția care tratează de obicei cu guvernele străine tema, au optat și ele pentru un număr mai mare de secții peste hotare. În prezidențialele din noiembrie, în străinătate au funcționat 139 de secții, iar propunerea de acum a guvernului e de 190.

O necunoscută, deocamdată, este cum se va schimba numărul de secții din Rusia, unde, deși la ultimul scrutin s-au făcut încercări să se mărească acest număr la aproape 40, efectiv au funcționat doar 20 de secții. Ca și data trecută, oponenții îi suspectează pe socialiști că încearcă să măsluiască cererile de înregistrare venite din Rusia, iar un deputat al platformei DA, Liviu Vovc, a cerut chiar SIS-ului să verifice această bănuială.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG