La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie moldovenii din străinătate vor avea la dispoziție mai multe secții de votare decât la scrutinul prezidențial de anul trecut. Așa a promis miercuri șeful CEC, Dorin Cimil. El a spus că în prezent se lucrează cu o cifră preliminară de 190 de secții de votare, dar numărul exact va fi stabilit probabil la 5 iunie. Unul din factorii care sunt luați în considerare pentru aceste calcule, spun autoritățile, este interesul diasporei pentru înregistrarea prealabilă la vot – iar acesta, cum veți auzi în relatarea Lilianei Barbăroșie, este mare.
Cetățenii moldoveni din străinătate par foarte interesați de scrutinul parlamentar din 11 iulie – s-au înscris în număr de 100.000 la Comisia Electorală Centrală, față de 60.000 de astfel de înregistrări câte au existat la prezidențialele din 2020.
Competitorii electorali, și ei foarte interesați de votul diasporei, și-au făcut fiecare calculele lor și au avansat propriile viziuni asupra cum trebuie să crească numărul de secții față de ultimul scrutin: PAS, de exemplu, crede că ar fi necesare 198 și a cerut joi Comisiei electorale să mărească numărul de secții într-o serie de țări occidentale, de la Germania și Marea Britanie la Italia, Franța sau Irlanda.
Socialiștii, pe de altă parte, cred că ar fi necesare cel puțin o sută de secții în Rusia, iar pentru Occident ar fi suficiente și 120.
Ce arată, însă, înregistrarea prealabilă? Cele mai multe cereri au venit la CEC din Italia – 21.000, apoi din Marea Britanie – 16.000 și din Germania - 14.000. Din Rusia au fost înregistrate în jur de 7.000 de cereri.
Subiectul secțiilor în care poate vota diaspora suscită un interes mare în R. Moldova, mai cu seamă după ce numărul de votanți efectivi din străinătate s-a ridicat de-a lungul anilor și a ajuns să constituie 20 la sută din electorat. Între timp, rolul votului cetățenilor din Rusia scade de la scrutin la scrutin, pe măsură ce numărul migranților moldoveni din est se reduce și el, ceea ce îi face pe actorii politici din tabăra socialistă să insiste tot mai mult pe sporirea cotei votanților din regiunea estică.
În prezidențialele trecute, victoria Maiei Sandu a fost pusă pe seama diasporei occidentale nu doar de analiștii politici, ci și de Igor Dodon. El a încercat mai întâi să determine un vot sporit al diasporei din Rusia, iar când nu a reușit, a declarat că fără votul diasporei occidentale, pe care l-a numit „vot paralel”, ar fi câștigat el alegerile. Într-o declarație recentă, Igor Dodon, a spus deja că dacă cetățenii din Rusia și Transnistria ar fi lăsați să voteze la scrutinul viitor în măsura în care o merită, șansele de câștig ale taberei sale adverse ar deveni nule.
În actuala campanie, estimările analiștilor arată că diaspora ar putea decide între 11 și 15 mandate de deputat, ceea ce explică o dată în plus pozițiile diametral opuse în această chestiune ale principalilor competitori din cursă.
O decizie definitivă, care în R. Moldova aparține Comisiei Electorale Centrală, va fi anunțată la sfârșitul săptămânii viitoare, dar este tot mai clar că numărul va crește, pentru că sunt mai multe înregistrări prealabile, pandemia bate în retragere, dar și pentru că externele, instituția care tratează de obicei cu guvernele străine tema, au optat și ele pentru un număr mai mare de secții peste hotare. În prezidențialele din noiembrie, în străinătate au funcționat 139 de secții, iar propunerea de acum a guvernului e de 190.
O necunoscută, deocamdată, este cum se va schimba numărul de secții din Rusia, unde, deși la ultimul scrutin s-au făcut încercări să se mărească acest număr la aproape 40, efectiv au funcționat doar 20 de secții. Ca și data trecută, oponenții îi suspectează pe socialiști că încearcă să măsluiască cererile de înregistrare venite din Rusia, iar un deputat al platformei DA, Liviu Vovc, a cerut chiar SIS-ului să verifice această bănuială.
