Din 2005 și până acum, numărul estonienilor care votează online a crescut de la 2 la aproape 47 la sută. În Republica Moldova, țară cu aproape un milion de cetățeni în diasporă, avantajele unui astfel de sistem continuă să fie umbrite de frici: ba de instituții atașate politic, ba de fraude, ba de pierderi electorale. În campania ajunsă la linia de final, toate partidele moldovene au promis un sistem de vot la distanță cetățenilor. Până să vedem dacă își respectă cuvântul, încercăm să înțelegem cum funcționează sistemul în Estonia, împreună cu Victor Guzun, fost ambasador moldovean la Tallinn, acum rezident al fostei republici sovietice.
Victor Guzun: „Primul meu contact cu votul electronic sau cu votul online, ca să fie foarte clar, pentru că votul electronic poate fi de câteva tipuri. Votul online înseamnă că poți vota din oricare colț al lumii unde ai conexiune la internet, și nu folosești o mașină, nu folosești un aparat anume și nu mergi într-un loc special. Deci, folosești calculatorul tău din oricare locație unde ai o conexiune la internet. Și prima mea interacțiune cu el a avut loc nu în 2010, ci în 2006 și 2007, când am învățat la Școala Diplomatică Estoniană și era al doilea an după introducerea votului online din 2005, când a fost introdus la votarea la alegerile locale. Atunci au votat 1,9 la sută din cetățenii estonieni. Introducerea sau implementarea votului online, încă o dată insist pe acest lucru, pentru că mai multă lume nu înțelege care este diferența dintre votul electronic care este folosit în Venezuela, de exemplu, sau în India, sau în SUA, sau în alte țări și votul online propriu-zis.
Implementarea lui a început, de fapt, în 2002, când societatea și guvernul estonian au înțeles că lumea nu mai este cum a fost, cetățenii estonieni nu mai locuiesc compact în orașele și satele lor, ei sunt în toată lumea, migrația era destul de mare în acea perioadă și fiecare cetățean trebuia să aibă posibilitate să voteze. Și Estonia a dezvoltat mai multe – atenție! – nu doar votul online, dar mai multe modalități tehnice de vot. Și una dintre ele a fost, pentru că în Estonia s-a înțeles că noi toți deja folosim internetul, noi toți avem calculatoare, noi toți avem telefoane, sigur nu erau acele smartphone-uri pe care le avem în ziua de astăzi, dar înțelegerea faptului că este una dintre metodele tehnice de a-ți exprima votul a venit în 2002-2003, după care au avut loc acele studii de fezabilitate rapide, ca să vadă care, de fapt, a fost soluția tehnică cea mai sigură și cea mai ieftină, pentru că aceste două elemente sunt foarte importante și în 2005 a fost testat mai întâi sistemul. El a fost testat pe un eșantion de 1.000+ cetățeni într-un sector al orașului Tallinn, s-a văzut, de fapt, că nu există disfuncționalități, după care el a fost introdus deja la alegerile locale din 2005. Și la ultimele alegeri care au avut loc în Estonia, în 2019, au avut loc alegeri europarlamentare, au votat 46,7 la sută din cetățeni online.
Este foarte important să menționez două sau chiar trei elemente: a) trebuie testat sistemul înainte de a-l introduce, pentru că altfel noi nu știm care sunt acele disfuncționalități posibile. Doi, ia două-trei cicluri electorale ca votul online să devină o normă și o realitate. Și al treilea moment este foarte important că votul online în Estonia deja a devenit doar un serviciu de vizionare electronică ca și celelalte servicii. Deci, e o realitate la care noi nici măcar nu ne întrebăm dacă aceasta este ceva special, pentru că noi folosim aceleași platforme, noi folosim aceleași mecanisme de autentificare digitală cu semnătură digitală și doar pe parcursul timpului au avut loc îmbunătățiri.
Bunăoară, după ce îți exprimi votul, tu poți să vezi care este opțiunea de vot, 3-4 la sută din cetățenii estonieni controlează care este opțiunea lor, dar aceasta este suficient ca să probeze că el este unul funcțional. Și este foarte important să menționez că în toți acești 16 ani niciun vot electronic, nici un vot online nu a fost compromis și nicio opțiune de vot. De ce spun vot și opțiune? Pentru că sistemul de vot e construit după sistemul de vot prin poștă, doar că online, este criptat și sunt două plicuri. În unul din ele sunt datele personale ale persoanei și alt plic digital conține, de fapt, opțiunea ta de vot.
Această explozie de utilizare a votului online a avut loc cam peste trei cicluri electorale...
A durat pregătirea proiectului, de la concept până la implementarea lui a durat cam doi ani – conceptul tehnic, înțelegerea lucrurilor, votarea pachetelor de legi conexe care permit acest lucru, testarea în multiple medii și în diferite contexte tehnice, inclusiv securitate cibernetică, testarea propriu-zisă pe un eșantion și introducerea ca opțiune de vot tehnic într-un scrutin electoral a durat aproximativ doi ani, dar eu vorbesc de gradul de participare a cetățenilor de la 1,9%, în 2005, la 46,7% și vedeți că dezvoltarea este graduală. De fapt, această explozie de utilizare a votului online a avut loc cam peste trei cicluri electorale și cam asta trebuie să facă, probabil, și Republica Moldova.”
Europa Liberă: Să descriem un pic acest sistem, pentru că insistați că se deosebește votul online de votul electronic propriu-zis, să descriem sistemul din Estonia.
Victor Guzun: „Sistemul din Estonia este construit după principiile care deja funcționează practic în Republica Moldova. La nivel tehnic e nevoie de autentificare digitală securizată cu semnătură digitală, ceea ce în Republica Moldova noi tot avem. Noi avem trei modalități tehnice de a ne autentifica digital în Republica Moldova. Acestea sunt aceste carduri de la fisc, sunt certificatele de semnătură mobilă prin telefon de la Orange și Moldcell și există aceste certificate de identificare digitală eliberate de către Agenția de Servicii Publice (ASP).”
Europa Liberă: Poate nu chiar răspândite, aș zice eu.
Victor Guzun: „Asta e problema, că nu sunt răspândite. În Estonia diferența este că ID-ul estonian este un document obligatoriu pentru fiecare cetățean, fiecare rezident și fiecare ID, fără excepție, conține posibilitatea de semnătură digitală. Deci, acesta este unu; doi – cadrul legal estonian și cel din Republica Moldova permite ca semnătura digitală și cea olografă să fie egalate în drepturi, ceea ce înseamnă că din punct de vedere legal acest lucru este posibil. Al treilea lucru foarte important este această interconexiune de date, pentru că Registrul populației de acolo se generează și lista alegătorilor și în Republica Moldova, și în Estonia. Din punct de vedere tehnic cum arată acest lucru, noi avem toți în Estonia două adrese de e-mail, le numim guvernamentale, în cazul meu este: victor.guzun.@eesti.ee sau codul meu numeric personal este .ee, cu aproximativ 45 de zile înainte de alegeri, pentru că se face interconexiunea de date și de asta am spus din punct de vedere tehnic, Ministerul de Interne din Estonia îmi trimite mie un e-mail pe această adresă guvernamentală, încă o dată, o au toți, by default, cum spunem noi, în care mi se spune că Victor Guzun, care locuiește în Estonia, are dreptul să voteze la alegerile locale și europarlamentare (eu nu am dreptul să votez la cele parlamentare, la aceste două am dreptul), pentru că ei extrag datele din Registrul populației și din Registrul votanților, după care mi se spune care sunt opțiunile mele de vot, mă informează, de fapt, că: a) eu am dreptul de vot; b) eu am opțiunea de vot în regiunea corespunzătoare, pentru candidații corespunzători, pentru că votul în Estonia este geografic localizat.
Eu pot să votez în districtul electoral propriu-zis și știind care sunt partidele și concurenții, după care atunci când eu vreau să votez online, eu mă voi apropia de calculator, vom face download, voi descărca o aplicație de ultimă generație. Această aplicație de fiecare dată se reînnoiește. De ce? Logic este pentru că sistemele de criptare devin mai bune și mai performante și de fiecare dată este o aplicație nouă, ea se descarcă timp de 5-7 secunde, ceva de genul ăsta, după care eu mă voi autentifica cu una din modalitățile de semnătură digitală pe care le avem noi în Estonia. Pe care le avem și în Republica Moldova, încă o dată repet. Acesta este buletinul ID sau mobile-ID din telefon și mai nou va fi smart-ID, după care sistemul mă recunoaște pe mine, pentru că toate datele sunt interconectate. În primul rând, îmi spune că da, Dvs. aveți dreptul să votați și imediat – next, next, următorul, deci se face toate chestia asta, cam două minute durează să votezi online, fiindcă extrage datele din Registrul populației, care este bazat pe viza mea de reședință. Sistemul știe unde eu locuiesc și unde am dreptul să votez, îmi generează lista pentru districtul meu electoral, eu votez. Next, am votat pentru candidatul pentru care am considerat necesar, fie el persoană fizică sau candidat electoral fizic sau partidul politic, după care mai apăs încă o dată next și îmi generează un QR code, care este foarte asemănător cu QR code-ul pentru certificatul de vaccinare pe care le avem noi acum. Și cu acel QR code eu pot să controlez opțiunea mea de vot, după care se închide această aplicație.
Asta tot durează până la două minute. Ce este foarte important? Este faptul că eu pot să votez de o mie de ori și doar ultima opțiune de vot va fi cea valabilă, ceea ce face așa-zisa frică, fobie că cineva îți poate cumpăra votul nu are niciun fel de substrat logic, pentru că eu pot să votez de o mie de ori, să vin cu o mie de probe de print-screening-uri cu un candidat electoral care mă forțează sau vrea să-mi cumpere votul, dar la urmă să fac ceea ce doresc eu. Este important.
Doi, eu pot să votez șapte zile consecutiv, din oricare colț al lumii, șapte zile consecutiv, de o mie de ori, doar ultima opțiune va fi valabilă. Totodată, ca să ne asigurăm că nu se întâmplă absolut nimic, chiar dacă niciodată nu a avut loc compromiterea unui vot, între finalizarea acestor șapte zile și ziua alegerilor propriu-zise există trei zile, eu le numesc de „buffer electoral”, în care autoritatea electorală poate soluționa unele probleme tehnice ipotetice, dacă ele pot apărea, poate să se întâmple orice - să nu fie curent electric, să fie un atac cibernetic - și atunci sunt chemați cei care au votat online să voteze în ziua alegerilor. Deci, autoritatea are trei zile pentru asta, este foarte important, că dacă mergi în ziua alegerilor la o secție de votare cu buletinul, cu documentul și votezi cu un buletin de hârtie, se anulează oricare vot online pe care l-ai aplicat înainte și doar votul cu prezența fizică în ziua alegerilor este cel valabil.”
Europa Liberă: Și chiar niciunul nu a fost compromis?
Victor Guzun: „Nu a fost compromis niciunul și s-au făcut multiple teste interne de către dezvoltatorii tehnici de către autoritatea electorală, de către stat, de către echipe interne și echipe internaționale, s-au făcut concursuri internaționale în care au fost invitați specialiști IT, hackeri, au promis foarte multe echipe că vor compromite sistemul, dar nu i-a reușit nimănui, pentru că ipotetic, da, noi ne putem gândi că există și ipotetice riscuri și nimeni nu spune că aceste ipotetice riscuri nu există, dar există riscuri ipotetice în oricare opțiune de vot. Și vă asigur că și în opțiunea de vot pe care o practicăm noi în Republica Moldova în acest moment există foarte multe opțiuni de risc, dar problema este că atunci când noi aruncăm un buletin de vot în urna de vot, noi nu mai putem să avem control asupra a ceea ce se întâmplă cu el. În situația estoniană, în situația votului online, informația despre opțiunea de vot nu poate fi ștearsă, nu poate fi modificată, cheile de decriptare sunt publice și totul absolut este într-un spațiu controlat și algoritmele matematice, practic, nu permit să existe niciun fel de eroare, pentru că ideea care este? Se calculează datele finale prin diferite algoritme de calcul și, până la urmă, de fapt, se fac câteva zeci de algoritme diferite pe opțiuni de vot, pe categorii, pe regiuni ș.a.m.d. și cifrele trebuie să fie permanent aceleași. Și aceste opțiuni de vot sunt decriptate post-factum de către reprezentanții Comisiei Electorale Centrale și ai altor instituții, care au chei de decriptare specializate, după care se distrug fizic aceste chei de decriptare ale membrilor CEC-ului (apropo, directorul CEC-ului este directorul Secretariatului parlamentului), pentru că totul este digital și nu mai e nevoie de acest mecanism mare de Comisie Electorală Centrală, dacă totul este digital, dar acest lucru are loc doar după ce toate contestările au fost soluționate.”
Europa Liberă: Aș vrea totuși să înțeleg, de ce Dvs. insistați că acesta-i vot online, și nu electronic?
Victor Guzun: „Pentru că votul electronic înseamnă mai multe lucruri, de exemplu, votanții din India tot votează electronic, dar ei merg într-o secție de vot, ei folosesc niște mașini relativ ieftine care costă câteva sute de dolari și ei, de fapt, au opțiunea de a apăsa fizic un buton în dreapta semnului electoral sau fotografiei propriu-zise. Același sistem un pic mai dezvoltat se folosește în Venezuela sau în Brazilia, sau în multe alte state și, spre exemplu, în Statele Unite ale Americii, unde se spune că sistemul electronic de vot american nu a făcut față ș.a.m.d., dar, de fapt, ce nu se vorbește e că sistemul american de vot electronic, spre exemplu, nu are nimic absolut cu sistemul online, deci este o diferență fundamentală și chiar și acel sistem de vot electronic american, s-a spus foarte mult în campania aceasta electorală prezidențială că nu funcționează, până la urmă s-a dovedit că iarăși n-a fost compromis niciun vot, pentru că practic fiecare eroare umană este omisă și, dacă urmărim sistemic, vedem că de fapt principalul factor care poate mixa datele nu este un calculator și un mecanism de calcul, și un sistem electronic, ci este, de fapt, de natură umană.
Pentru că e un mecanism nou, e un mecanism în care oamenii nu înțeleg cum funcționează și este de datoria autorităților să explice, pentru că oamenii au dreptul să întrebe și e nevoie de explicat, în primul rând. Și în al doilea rând, este foarte important de menționat că, eu spuneam că votul electronic este de fapt o soluție de guvernare electronică pe care noi o folosim, noi nu vedem asta ca ceva deosebit, dar, totodată, fiecare vot electronic și fiecare soluție electronică este o expresie foarte bună a cum funcționează instituția corespunzătoare neelectronic, pentru că dacă o instituție coruptă sau o instituție care nu este proactivă implementează o soluție probabil credibilitatea acelei soluții, fie ea pe oricare domeniu: medicină, societate, nu știu, cultură, orice, business, și în cazul dat vorbim de Comisia Electorală Centrală, deci, credibilitatea acestui sistem va fi direct proporțională cu cei care vor propune și vor dezvolta, aici este important de menționat.”
Europa Liberă: Continuăm, dle Guzun, să comparăm aceste state, Estonia și Republica Moldova. Și o facem, pentru că Estonia are un sistem de vot online, iar Republica Moldova nu are acest sistem online, deși și l-a propus prima dată, dacă îmi amintesc eu bine, încă în 2008 Comisia Electorală Centrală a început să elaboreze acel sistem automatizat de alegeri. Sistem avem, prin urmare, o țară care are acest sistem n-ar avea de ce să nu aibă și sistemul de vot online, dar iată că în Republica Moldova nu se întâmplă și haideți să ne uităm în felul următor, probabil, cuvântul de bază în Republica Moldova în legătură cu asta ar fi scepticismul și acest scepticism vine din mai multe direcții, dar un motiv de scepticism este că ar fi dificil tehnic. Din ce îmi spuneți Dvs., din punct de vedere tehnic, Republica Moldova ar avea tot, adică votul acesta online ar fi recomandat pentru Republica Moldova din punct de vedere tehnic 100% sau nu-i chiar așa?
Victor Guzun: „Categoric da și asta, dacă îmi permiteți să vă citez un reprezentant al CEC, care, de fapt, cunoaște detaliile tehnice, deci spune că: „Dacă am exclude elementul politic din această implementare a votului electronic, timp de un an de zile este posibilă implementarea votului”. Și eu întotdeauna spun că aici este 90 la sută voință politică și înțelegere și 10 la sută tehnologie. Cu atât mai mult că tehnologiile deja devin parte a noastră, fiecare dintre noi avem un telefon, fiecare dintre noi deja folosim transferuri bancare, folosim telefonul pentru tot ce avem nevoie și, vrem noi sau nu vrem, dar asta este o chestie a viitorului, vrem noi sau nu vrem, noi vom face acest lucru.
În Estonia cel mai rapid, conform statisticilor, votează doamnele în vârstă, noi încă nu știm de ce se întâmplă acest lucru...
Noi spunem că este complicat, în Estonia cel mai rapid, conform statisticilor, votează doamnele în vârstă, cel mai rapid, noi încă nu știm de ce se întâmplă acest lucru, una din explicații este că doamna știe deja sau oamenii mai în vârstă știu deja pentru cine vor vota și doar urmează instrucțiunile calculatorului next, next și ei pun. Deci, ei nu analizează lista suplimentară înainte de a oferi votul. Dar asta de ce este important? Asta demonstrează, de fapt, cât este de ușor și intuitiv, și ușor de utilizat construit sistemul și asta este un alt mit care circulă ca un argument de ce să nu implementăm.”
Europa Liberă: Este o mare problemă totuși aici, probabil nu i-a calculat nimeni pe oamenii care nu au adresă electronică, nu au un telefon de ultimă generație, dar probabil acest număr este mare.
Victor Guzun: „Da, categoric, eu sunt de acord cu Dvs., nu trebuie să mă contraziceți, și acest lucru, asta nu înseamnă că noi trebuie să discutăm sau să implementăm votul online atunci când vom avea posibilitatea să acoperim 100% de cetățeni. Încă o dată, acesta este un proces gradual, cetățenii trebuie să înțeleagă că el este ușor de utilizat, dar după ce vei vota o dată online, categoric niciodată nu vei dori să mergi într-o secție de vot, pentru că tu poți face acest lucru de unde vrei tu, cu timpul care tu îl salvezi și cu resursele, dacă suntem în Republica Moldova noi pierdem aproximativ o oră jumătate, două ca să mergem la o secție de votare într-un cartier, trafic, ambuteiaje. Și este foarte important de menționat că acest vot nu este orientat doar pentru membrii diasporei, ci pentru oricine și poți face cu timpul tău ce dorești, dar, scuzați, eu am participat la organizarea alegerilor, fiind în postură diplomatică și eu știu exact cum veneau cetățeni din mijlocul Finlandei, din Rovaniemi, care făceau 800 de kilometri până la Helsinki, care trebuiau să ia feribotul, să treacă în Tallinn, să stea noaptea în Tallinn, după care să voteze propriu-zis și să treacă înapoi Marea Baltică, și să meargă încă 800 de kilometri. Și astfel de persoane sunt foarte multe, sute de mii.
Nciodată nu vom organiza suficiente secții de votare încât să acoperim toți cetățenii R. Moldova...
Noi putem să organizăm mii de secții de votare, niciodată nu ne vom putea permite acest lucru, dar noi niciodată nu vom organiza suficiente secții de votare de o manieră în care să acoperim toți cetățenii Republicii Moldova, dar, totodată, este foarte important de menționat că asigurarea dreptului la vot este obligația statului și neasigurarea oportunităților tehnicii de vot, fie ea vot prin poștă, vot, nu știu, la distanță, câteva zile în secțiile de votare în străinătate sau votul electronic, pentru că eu nu insist doar pe votul online, dar statul trebuie să garanteze că cetățenii au această posibilitate și deja ei vor decide care este opțiunea tehnică pe care ei o preferă și așa s-a întâmplat, că oamenii au votat și s-au deprins cu acest lucru, pentru că este, de fapt, argumentat.
Încă o dată repet, Estonia are șapte opțiuni tehnice de vot, eu, de exemplu, în Estonia pot să selectez cinci tipuri în interiorul țării, cinci tipuri de vot cum să votez, eu pot să votez în ziua votului, eu pot să chem urna de vot acasă, eu pot să votez patru zile consecutiv în secții de votare ad-hoc, care sunt deschise în magazine mari, în supermarketuri, eu pot să votez încă trei zile în secțiile de votare propriu-zise, încă o dată, trei zile, patru zile, și eu pot să votez șapte zile în online și în afara țării eu pot să votez și în afara țării, fiți atenți aici, minim două zile.”
Europa Liberă: Ce prezență la vot se atestă în scrutinele estoniene?
Victor Guzun: „E, de fapt, aceeași prezență la vot pe care o avem peste tot global – 50-60 la sută și nu avem o probă clară că votul online sau alte modalități tehnice de vot majorează participarea la votare, dar nu aceasta este problema și nu această problemă o soluționează votul online, votul online soluționează problema că fiecare persoană poate să-și exercite votul și este dreptul lui suprem și să-și trimită în forul suprem al statului reprezentanții săi, pentru că de altfel noi de fapt avem o sub-reprezentativitate a celor aleși.
Votul, conform Constituției, este egal și drepturile de vot trebuie să fie egale pentru toți...
Mai mult decât atât, votul, conform Constituției, este egal și drepturile de vot trebuie să fie egale pentru toți. Noi punem acei oameni care se află în ziua corespunzătoare într-o călătorie sau trăiesc în Irlanda undeva, sau la 700 de kilometri în Canada de la secția de votare, noi îl punem într-o situație inegală, deci noi îl tratăm diferențiat. Și eu nu vorbesc doar de votul online, OK, dacă nu avem votul online, nu știu, în trei ani, de exemplu, din acest moment, la următoarele alegeri, pentru că nimeni nu spune să ne grăbim să implementăm asta de mâine, pentru că asta ar fi, încă o dată, o greșeală din punct de vedere tehnic, dar haideți să oferim alte posibilități, să votăm două zile în secțiile de votare, să votăm prin poștă, să votăm cumva alternativ, pentru că, de fapt, tehnologiile se mișcă cu o viteză inimaginabilă.”
Europa Liberă: Totuși, dle Guzun, un alt motiv de reticență ar fi că nu am putea exclude total fraudele. Ați auzit probabil și Dvs. lucrul acesta de la politicieni, chiar din cei care sunt masiv votați peste hotare, prin urmare ar fi interesați ca acest sistem să fie introdus, iar ei au reținere tocmai din punctul acesta de vedere și ei zic așa: cât timp nu avem încredere în instituțiile astea care gestionează procesele nu putem să avem încredere deplină într-un astfel de sistem.
Victor Guzun: „Păi și aici intervine ceea ce discutăm noi în fiecare zi, care se numește liderism și exemplu propriu, pentru că, încă o dată, noi vorbim de e-transformare, votul online, de fapt, este un serviciu e-transformare și de e-guvernare care conține două cuvinte: e, care semnifică tot ce înseamnă digital, și transformare sau guvernare. Deci, dacă nu avem un act al guvernării care este transparent, credibil, este foarte important, probabil nu vom avea nici aceste soluții. Dar unde am vrut eu să insist este că noi avem această preconcepție că votul online ar favoriza pe cineva și aceasta n-are niciun fel de motiv logic, pentru că votul online nu este o opțiune politică, să fie foarte clar. Și de aici vine reticența multor politicieni. Unii politicieni spun: nu-nu-nu, asta va avantaja votanții partidului X, alții vor spune că nu, asta va fi folosit de către partidele Y ș.a.m.d. De fapt, acestea sunt neadevăruri, pentru că, iarăși, nu există niciun fel de probă că asta avantajează pe cineva, nici măcar în aceeași Estonie.
Dar încă o dată, dacă este dorința de a soluționa această problemă de prezența la vot a cetățenilor, dar această problemă, este foarte important de spus, ea nu va dispărea de la sine niciodată, nici acum, nici în scrutinul viitor și nici peste 50 de ani. Dar dacă noi nu începem să discutăm, nu începem să găsim răspunsuri la întrebări, nu încercăm să vedem care sunt soluțiile cele mai bune și nici măcar nu spun că trebuie de copiat sistemul elvețian sau american, pentru că 22 de state americane, soldații care se află în teatre de misiuni militare și în baze militare în afară, ei pot vota online sau, de exemplu Armenia, poate vota personalul diplomatic din ambasade și exemple de acestea devin tot mai multe și mai multe. Și eu nici măcar nu spun că de mâine toată Republica Moldova trebuie să voteze online, din contra, eu spun că noi dacă vom face acest lucru asta va fi cea mai mare greșeală, pentru că, uitați-vă, dacă compromitem un vot pe hârtie, un buletin, nimic nu se va întâmpla și chiar de 100, și chiar de 1.000, pentru că nimic nu se va întâmpla deosebit, noi nici măcar nu vom ști că el a fost compromis, dacă se compromite un singur vot online și acesta este probat, din câte înțelegeți, sistemul de vot online, perspectiva lui va fi îngropată pentru multe decenii înainte.”
Europa Liberă: Deci, ce facem, așteptăm să se curețe instituțiile?
Victor Guzun: „Nu, acesta este o idee care tot circulă că noi așteptăm varianta perfectă. De fapt, niciodată toți politicienii nu vor avea un consens pe această problemă, niciodată nu va fi un guvern absolut pozitiv acestui lucru, pentru că întotdeauna se va găsi un membru de guvern care va fi sceptic. Și asupra acestui lucru eu vreau să insist aici este normal să nu ai încredere, chiar și în Estonia nu a fost consensul până acum câțiva ani și chiar partidul fostului prim-ministru, până a se schimba liderul partidului, pentru că se credea, de fapt, că votanții online votează pentru un alt partid decât partidul lor, nu exista un consens și uitați-vă că totul de fapt ține de înțelegere, de explicații și de liderism politic, și exemplul propriu, pentru că este clar. Încă o dată repet, acesta este doar un serviciu de guvernare electronic, dar dacă în Republica Moldova un ministru nu semnează digital și nu cere de la secretarul de stat, iar secretarul de stat nu cere de la angajatul lui, fiind plătiți din bani publici, este o problemă, pentru că tu ca funcționar public, de exemplu, în Estonia, nu ai dreptul să ceri informații de la cetățeni dacă ea deja este în baze de date.”
Europa Liberă: Și încă un motiv de scepticism, din nou, probabil, l-ați auzit, că s-ar încălca secretul votului. Cum răspundeți iată la acest motiv de scepticism, că s-ar încălca secretul votului?
Victor Guzun: „Secretul votului nu are cum să fie încălcat prin votul online, pentru că, încă o dată repet, noi putem să votăm de sute de ori sau de 1.000 de ori și chiar și să avem în fața noastră feciorul care insistă să voteze partidul corespunzător și chiar, nu știu, să ne sechestreze documentul corespunzător de autentificare digitală și chiar în această situație eu voi vota, pot să votez de fiecare 7 zile consecutive și eu voi găsi o modalitate să votez, dar chiar dacă eu nu voi găsi această posibilitate, chiar dacă eu îmi voi pierde documentul sau va fi sechestrat, eu merg în secția de votare propriu-zisă și eu repet acel mecanism pe care Dvs. considerați că este unul sigur, pe care acele persoane, acei oameni care cred că, da, acesta este sigur. Da, eu am această oportunitate și, mai mult decât atât, votul cu prezența ta fizică în secția de votare domină toate tipurile de vot tehnic care au fost efectuate înainte. Deci, întotdeauna ai această opțiune.”
Europa Liberă: Mai spun politicienii din Republica Moldova atunci când zic că nu prea au încredere, zic că: Ia uitați-vă, alte state au renunțat, Franța a renunțat, Australia a renunțat, nu știu ce state mai invocă. Așa este?
Victor Guzun: „Da, este corect și este absolut OK să fie și acest lucru, pentru că unele state au legislații diferite, unele state au folosit argumente constituționale, de exemplu, dacă să luăm Republica Federală Germană, care, de fapt, a fost o bază foarte bună de analiză pentru Republica Elvețiană, care a folosit acele lapsusuri în legislație, pentru că, știți, noi vorbim de Republica Federală unde sunt landuri în Federația Elvețiană și în Germania și, de fapt, a fost implementat în legislația elvețiană. Mai departe, au fost aceste lapsusuri și în Estonia până în 2013, de exemplu, pentru că în 2005 noi am început să votăm online, dar până în 2013 nu a existat posibilitatea să-ți controlezi votul și, de fapt, tehnologia a răspuns și autoritățile au răspuns cu acest argument că, da, noi introducem acest sistem de control al votului, VLP se numește, în 2013. Deci, foarte des se operează cu aceste elemente despre care spuneți Dvs., care nu mai sunt deloc valabile.
Eu am spus doar două dintre ele, pentru că, de fapt, eu tot înțeleg acest lucru, noi discutăm cu parlamentari din diverse țări, de exemplu, din Parlamentul României sau al Armeniei am discutat chiar zilele trecute după alegeri. Noi vedem că asta se întâmplă, politicienii, prima reacție a lor este negarea, că acesta este un black box, este o cutie neagră, nu știm ce se întâmplă și prima reacție care este absolut normală și, încă o dată, noi avem dreptul să înțelegem că ei pot să se comporte în felul acesta, este că noi punem chestia aceasta pe o așteptare, dar, totodată, ce vedem noi, noi vedem că dacă venim cu argumentarea propriu-zisă că această problemă tehnică a fost soluționată, această problemă de participare și de control a votului a fost soluționată, această problemă de ordin legal deja a fost analizată în diverse țări și noi o implementăm. Și noi acum ce vedem? Noi vedem că foarte multe țări discută despre implementarea votului online, de exemplu, Lituania sau Danemarca, sau Suedia, sau Finlanda, sau Islanda, dar noi, totodată, vedem că lucrurile se întâmplă și în alte țări, nu obligatoriu în țările bogate, de exemplu, Ucraina, vecinul nostru, totodată noi avem o digitalizare masivă, un plan de digitalizare masivă a întregii Uniuni Europene cu programul eIDAS, unde se vor elibera certificate de semnătură digitală tuturor cetățenilor Uniunii Europene. Aceasta va fi, de fapt, o explozie a folosirii serviciilor de guvernare electronică și, implicit, va permite votarea online.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, uitați-vă, cetățeanul simplu se uită în România și zice: Ia uite, România n-are.
Victor Guzun: „E o chestie de alegere.”
Europa Liberă: Aș vrea să explicați Dvs. de ce Estonia are, dar România n-are?
Victor Guzun: „Pentru că există voință politică în Estonia și există înțelegerea că limitarea dreptului de vot într-un secol al tehnologiilor este, de fapt, o violare a drepturilor acestor cetățeni, și trei – ia timp acest lucru și eu asta o știu în cunoștință de cauză. Noi am început să promovăm cu colegii de la LID Moldova acest deziderat, noi am făcut o serie de evenimente și le-am început înainte de pandemie, ce este interesant, și noi am observat nu doar în România, noi am observat și în alte țări precum Bulgaria sau Ucraina, sau chiar și Republica Moldova, pentru că noi suntem parte a unor discuții pe acest subiect cu politicieni, chiar săptămâna trecută am finalizat discuțiile cu partidele politice pe tematica ce au introdus ei pe domeniul e-transformare în programele lor electorale și desigur că noi vom urmări ce au scris și ce vor face post-factum, noi vom monitoriza acest lucru, dar ideea generală și concluzia generală este că, dacă discuți cu oamenii, dacă explici, dacă scoți fobie după fobie, dacă reexplici, dacă este necesar credibilitatea în aceste sisteme de vot online inclusiv crește gradual și acest lucru noi îl putem vedea peste tot. De fapt, majoritatea acestui scepticism provine din necunoaștere.”
Europa Liberă: Ziceți că ați vorbit cu partidele și nu pot să nu vă întreb, ați vorbit probabil și despre votul online, concluzia pe care ați putea să o trageți, poate Republica Moldova avea în timpul apropiat?
Victor Guzun: „Există partide care spun clar că deja aceasta nu mai este o opțiune sau o oportunitate, aceasta este o obligație. Există partide care spun că, da, noi credem în votul online, dar e nevoie de o analiză complexă a tuturor riscurilor, ceea ce este absolut OK. Și vreau să vă spun că n-am întâlnit partide care absolut clar au spus că niciodată sau nu au participat.”
Europa Liberă: Aprecierea Dvs. personală - e loc de optimism sau vom continua să asistăm la ceea ce asistăm din 2008, că vrem, dar ne temem?
Victor Guzun: „Asta va dura, dar acest lucru este inevitabil și loc de optimism există, dar, încă o dată, e nevoie de un efort sistemic al tuturor.”