Linkuri accesibilitate

Două incertitudini, în ajun de alegeri


Finalul campaniei electorale moldovene este marcat, zilele acestea, din altercații între anumiți concurenți, alți competitori intrați în greva foamei, filmări compromițătoare scurse în public, jurnaliști agresați și nelăsați să intre la anumite întâlniri electorale, o activizare neclară pe anumite dosare a procurorilor și anchete de presă îndoielnice. Pe ultima sută de metri a cursei, există însă și două mari incertitudini organizatorice: una cu privire la buget, după ce Comisia Electorală Centrală așa și nu a primit de la guvern o parte semnificativă din banii necesari scrutinului, iar a doua – legată de numărul de secții de votare pentru locuitorii regiunii estice – amintim, cele 41 de secții decise de CEC au fost contestate de Platforma DA în justiție, iar procesul nu s-a încheiat încă. Ar putea cele două probleme să pună sub semnul întrebării buna desfășurare a scrutinului?

Actualizare, 8 iulie 2021:

Cu numai trei zile înainte de alegerile parlamentare anticipate, Curtea de Apel Chișinău a decis la 8 iulie că numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană trebuie redus substanțial, de la 41 până la 12. Deschiderea a peste 40 de secții de votare fusese contestată de Platforma DA. Platforma DA a spus că numărul de secții stabilit de CEC este exagerat pentru că la alegerile prezidențiale din noiembrie trecut la multe dintre acestea s-au prezentat puțin alegători transnistreni sau chiar niciunul.

CEC va mai avea la dispoziție o zi să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiție.

Două incertitudini, în ajun de alegeri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:22 0:00
Link direct

Banii neajunși în bugetul CEC pentru scrutinul de duminică se cifrează la 22 și jumătate de milioane de lei, după ce alte 70 de milioane au fost deja distribuite, iar din membrii guvernului interimar, care urmau să decidă asupra alocării de fonduri restante, la ședința virtuală s-au conectat doar șeful executivului, Aureliu Ciocoi, și guvernatoarea autonomiei sudice, Irina Vlah.

Lipsa de cvorum a făcut imposibilă decizia guvernamentală, iar din felul cum a comentat situația Aureliu Ciocoi s-a putut înțelege că nici el nu e sigur că alocarea de bani se va întâmpla în mod cert până în data votului.

Încă o tentativă de convocare a ședinței guvernului...

„Pot doar să anunț încă o tentativă de convocare a ședinței guvernului, pentru după-amiaza zilei de vineri, data de 9 iulie”, a declarat Aureliu Ciocoi miercuri, 7 iulie, în timpul ședinței eșuate.

Miniștrii care au lipsit, aparent nemotivat, de la ședința de miercuri, fie au evitat explicațiile ulterioare, fie s-au declarat bolnavi, iar cei care au fost prezenți - Ciocoi și Vlah - sunt tocmai oficialii guvernamentali despre care se crede că au în ultima vreme relații tot mai tensionate cu formațiunea socialistă. Presa speculează că „îmbolnăvirea” primilor nu ar fi întâmplătoare și l-ar avea în spate pe liderul socialist, Igor Dodon. S-ar ținti în secțiile de peste hotare, care, nefiind asigurate cu fonduri, să funcționeze cu dificultăți, au spus surse anonime apropiate de executiv, pentru un portal de știri de la Chișinău, anume newsmaker.md.

Comentariul lui Dorin Cimil, președintele CEC, a fost că admite și varianta unei plângeri ulterioare pe executiv în justiție. Tot Cimil a sugerat, însă, că nevoile esențiale ale scrutinului au fost deja asigurate:

„Evident că nu în toate secțiile de votare, dar în marea parte a lor deja a ajuns echipamentul și sumele de bani necesare”, a declarat, bunăoară, Cimil, într-un proaspăt interviu la Europa Liberă, cu toate că se referea în mod distinct la secțiile de votare din străinătate.

Solicitat de noi, Iurie Ciocan, un fost șef de la autoritatea electorală, ne-a spus și el că, cu toate aceste dificultăți, nu vede riscuri mari de funcționalitate, nici pentru secțiile de votare din țară, nici pentru cele din străinătate.

„Este absolut evident că aceste resurse financiare vor fi identificate, mai devreme sau mai târziu, și toți cei care sunt angajați astăzi – peste 22 de mii de cetățeni – în secțiile de votare și consiliile electorale vor primi remunerarea lor. Pentru că noi vorbim azi despre banii care trebuie să completeze fondul de salarizare a funcționarilor electorali. Finanțarea secțiilor de votare din afara țării a fost pusă în sarcina Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, respectiv, secțiile acestea deja sunt finanțate, prin intermediul ministerului, din bugetele pe care ei le au la dispoziție acum.”

Secțiile de votare din afara țării deja sunt finanțate...

Ce dificultăți ar putea fi anticipate, pe de altă parte, ca urmare a unui proces legal nefinalizat deocamdată împotriva comisiei electorale, pentru numărul de 41 de secții menite să funcționeze pe malul drept pentru locuitorii din stânga Nistrului?

Iată din nou previziunea lui Iurie Ciocan, fostul președinte al CEC:

„Deci, dacă instanța se va expune deja după ziua alegerilor, atunci această decizie nu mai poate influența alegerile, pentru că se va epuiza evenimentul. Dacă, însă, se va expune până în ziua alegerilor, evident că CEC, în momentul când acea decizie va deveni irevocabilă, este obligată să execute și să deschidă numărul de secții decis de instanța. Deși, iarăși, îmi pare foarte bizar un astfel de scenariu , deci, eu nu-mi imaginez o asemenea evoluție și o asemenea decizie a instanței de judecată. ”

Plângerea Platformei DA, care cere justiției să oblige comisia asupra unei reduceri, de la 41 la 28, a numărului de secții pentru locuitorii regiunii estice, se examinează anevoios în justiție, trecând prin cinci abțineri și patru recuzări de magistrați și prin mai multe instanțe: de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea Supremă de Justiție și înapoi la Curtea de Apel Chișinău.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG