În timp ce opoziția extraparlamentară cere în stradă abrogarea legii prin care s-a modificat sistemul electoral, membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) și ai Guvernului sunt obligați, potrivit legii, să se conformeze noilor modificări. Astfel, potrivit calendarului, la mijlocul acestei luni, executivul urmează să creeze o comisie care va trasa circumscripțiile electorale. Pe de altă parte, oponenții sistemului electoral mixt nu-şi pierd speranţa că legea ar putea fi anulată sau cel puţin ajustată şi nu exclud scenariul unei sesizări la Curtea Constituţională.
Cel târziu la finele lunii noiembrie, alegătorii ar trebui sa ştie deja cum se vor trasa hotarele circumscripțiilor electorale, este condiția ce rezulta din Legea privind modificarea Codului Electoral, adoptată recent de Parlament. Sarcina îi revine Guvernului care până pe 20 august va forma Comisia națională pentru „constituirea circumscripțiilor uninominale permanente” . În ce privește autoritatea de reglementare electorală, CEC urmează să ajusteze sistemul informațional pentru organizarea viitorului scrutin, să-şi instruiască funcționarii electorali şi să lanseze campaniile de informare a alegătorilor, ne-a spus președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu:
„Până la data de 30 noiembrie Guvernul trebuie să publice delimitarea circumscripțiilor electorale. Pentru a demara campania de informare Comisia Electorală Centrală trebuie să cunoască care sunt regulile de realizare în vederea desfășurării noului plebiscit.”
Europa Liberă: Bugetul pentru viitorul scrutin când urmează să fie aprobat?
Alina Russu: „Cheltuielile legate de pregătirea şi desfășurarea oricărui tip de scrutin le suportă statul. De vreme ce noi cunoaștem că anul viitor va fi organizat un scrutin electoral, deci, atunci când noi vom dezbate proiectul bugetului CEC, un compartiment separat va fi constituit din devizul de cheltuieli pentru pregătirea organizarea şi desfășurarea acestui plebiscit.”
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, mai spune că e prematur să se vorbească despre un eventual cost al viitorului scrutin parlamentar aşteptat să fie organizat în toamna lui 2018. Cert este că pentru alegerile din 2014 s-au cheltuit 50 de milioane de lei.
Între timp, oponenţii sistemului electoral mixt, în frunte cu Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Platforma DA cer, inclusiv în cadrul unor proteste stradale, abrogarea legii prin care s-a modificat sistemul electoral.
Asociaţia Promo-Lex este una din puţinele ong-uri care au organizat o serie de dezbateri la care a invitat atât susţinători, cât şi adversari ai schimbării sistemului electoral. Directorul programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Promo-LEX, Pavel Postica, nu exclude că sub presiunea protestelor parlamentarii ar putea da înapoi şi să abroge sau cel puţin să ajusteze cadrul legal:
„Până la urmă, noi toţi trebuie să fim optimişti, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să avem pregătite scenarii de rezervă, să contestăm la Curtea Constituţională, noi, adică societatea, prin acei actori care au dreptul să sesizeze Curtea. Poate ar putea fi organizat şi un referendum de abrogare a legii, astfel încât să se expună poporul despre ce sistem electoral doreşte. Totul însă este legat de timp, de asta varianta de rezervă sau poate chiar varianta de bază care ar trebui să fie luată în calcul de toţi actorii că vom alegeri în baza sistemului electoral mixt.”
Într-un recent interviu acordat postului nostru de radio, deputatul Lilian Carp, retras din coaliţia de guvernare şi care nu a votat pentru modificarea sistemului electoral, se arată sceptic în privinţa şanselor de abrogare a proaspetei modificări. Legislatorul a îndemnat partidele politice de opoziţie să se pregătească de alegeri parlamentare în baza sistemului mixt, sugerând că „democraţii au plătit prea scump ca să dea înapoi”. Între timp, opoziţia pro-europeană în frunte cu Maia Sandu şi Andrei Năstase au anunţat pentru 17 septembrie un nou protest împotriva modificării sistemului de alegere a corpului de deputaţi.
