Majoritatea dominată de democrați a votat cu socialiștii o reformă criticată în Vest, dar imediat s-a încăierat cu ei pe tema relației cu Estul. Este vorba, în primul caz, de controversata reformă electorală calificată ca un derapaj democratic în Occident, iar în al doilea - despre declarația privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, ambele votate săptămâna trecută în parlamentul de la Chișinău, la distanță de doar o zi. Vorbim astăzi despre aceste dispute politice, dar totuși până la urmă despre viitorul geopolitic al Republicii Moldova, cu politologul Denis Cenușă de la Centrul Expert Grup din Chișinău.
Europa Liberă: Dle Cenușă, declarația în care Federației Ruse i se cere retragerea armatei din regiunea transnistreană a apărut pe neprins de veste parcă, a fost votată vineri de majoritatea parlamentară de la Chişinău demonstrativ nu știu cum. Dumneavoastră cum priviți această declarație, adoptată la o zi de la un vot consolidat între majoritatea parlamentară și socialiști pentru schimbarea sistemului electoral, o schimbare privită ca un regres democratic la Bruxelles și Washington?
Denis Cenușă: „Din punctul meu de vedere, această declarație, ca și altele de până acum, fac parte dintr-o retorică evidentă antirusească a guvernării formate de către Partidul Democrat. Eu cred că această declarație pe marginea retragerii forțelor militare a Federației Ruse din regiunea transnistreană ar fi avut loc oricum, pentru că noi vorbim despre 25 de ani de comemorare a conflictului armat pe Nistru.
Ceea ce este interesant este că Partidul Democrat a organizat în așa fel votul pentru sistemul electoral mixt ca el să coincidă cu declarația privind retragerea forțelor ruse. Adică, retorica antirusească a Partidului Democrat este una constantă și este importantă pentru acest partid ca să-și mențină o imagine cât de cât acceptabilă în Republica Moldova și, respectiv, pentru a putea atrage atenția partenerilor externi. Şi aici mă refer la donatorii importanți ai Republicii Moldova, iar restul evenimentelor sunt cumva pliate pe această retorică antirusească.”
Europa Liberă: S-au auzit voci care au zis că e o declarație făcută ca să acopere impasul pe care Republica Moldova îl are în relația cu Bruxelles-ul din cauza modului în care s-a modificat sistemul electoral. În ce măsură împărtășiți acest punct de vedere?
Denis Cenușă: „După cum spuneam anterior, eu cred că există linii directorii pe care Partidul Democrat le urmărește deja de mai mult timp. Retorica antirusească, dacă ne amintim corect, include şi acele expulzări de diplomați ruși, acea legislație în domeniul mass-media.”
Europa Liberă: Inițiativa de combatere a propagandei rusești, care a propos, nu a fost votată încă în Parlament.
Denis Cenușă: „Da, deocamdată doar declarativ s-a discutat foarte mult pe seama acesteia. Adică, sunt mai multe elemente care fac parte din acest comportament politic și discurs politic antirusesc sau neprietenos Rusiei. Mai mult decât atât, eu cred că declarația recentă a celor trei țări - Ucraina, Moldova și Georgia - privind perspectiva europeană în care iarăși a fost menționată Rusia ca un actor distructiv în regiune, arată cât de conectată este agenda internă a Partidului Democrat cu cea externă, adică cât de mult sunt camuflate eșecurile din politica internă cu demersuri pe politica externă. Fie că e vorba de insistarea pe obținerea unui răspuns pozitiv din partea Uniunii Europene pentru posibilitatea Republicii Moldova de a obține perspectivă europeană, sau că e vorba de a critica Rusia cu orice ocazie.”
Europa Liberă: Ce efecte ar putea produce astfel de demersuri?
Denis Cenușă: „Din câte vedem noi, Partidul Democrat obține ceva prin asemenea demersuri. Pe de o parte, democraţii captează atenția populației pe problema securității, având în vedere că în regiune există probleme și provocări legate de securitate și ceea ce se întâmplă în Donbas mereu amintește despre existența unei probleme de securitate și că în această problemă de securitate este implicată Rusia nemijlocit. Iar pe de altă parte, PD atrage atenția Uniunii Europene și actorilor europeni că problema respectivă există și că democrații sunt, cum ar fi, „cheia” spre a diminua riscul unor probleme de securitate. Adică, este foarte comod Partidului Democrat, pe de o parte, să demonstreze utilitatea pentru partenerii occidentali, iar pe de altă parte, să manipuleze cu opinia publică din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Vorbiți despre câștigurile democraților. Eu vă întrebam ce se poate întâmpla de facto, în realitate urmarea unor astfel de demersuri?
Denis Cenușă: „În realitate asemenea demersuri, mai ales dacă e să ne referim strict la declarația din Parlament, nu au niciun impact real. Ele bineînțeles sunt folosite pentru a acoperi discuțiile de pe agenda publică internă. Eu nu cred că ne putem aștepta la vreun rezultat concret de la o asemenea declarație, altele decât încă o dată iritarea Rusiei și, totodată, discreditarea ideii că Rusia chiar are un rol negativ pentru procesele de integrare europeană din Republica Moldova sau pentru securitatea din regiune.”
Europa Liberă: Revenim la schimbarea sistemului de vot. Cât de serios vi se pare impasul în care au intrat autoritățile din Republica Moldova în relația cu Bruxelles-ul după această schimbare, privită foarte negativ de Bruxelles?
Denis Cenușă: „Partidul Democrat nu are ieșire din situație. El fie ar fi făcut modificările, fie s-ar fi confruntat cu rezultate electorale neplăcute în anul 2018. Prin urmare, restul riscurilor au fost privite ca secundare, chiar dacă în cazul nostru vorbim despre asistență macrofinanciară de 100 de milioane, pe care Uniunea Europeană o leagă direct de funcționarea mecanismelor democratice, iar asta o leagă implicit şi de reforma sistemului electoral.
Prin urmare, pentru democrați subiectele ce țin de reacția unor anumite instituții europene, sau ale unor politicieni europeni este secundară, iar supraviețuirea politică este primară. Prin urmare, chiar dacă am avut o declarație destul de usturătoare din partea lui Mogherini și a lui Hann [i.d. șefa politicii externe și de securitate europene, Federica Mogherini, și comisarului european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn], eu cred că democrații se așteptau la ea și această declarație nu le-a schimbat nicidecum prioritățile de pe agenda lor politică.”
Europa Liberă: Dar de ce au ales, totuși, dle Cenușă, să meargă democrații pe această cale? Au ales ei oare guvernarea cu socialiștii după 2018 ca să nu fie nevoiți, de exemplu, să guverneze cu Maia Sandu cum credeți?
Denis Cenușă: „Din păcate este foarte greu să prezicem care vor fi rezultatele alegerilor din 2018. Ceea ce știm noi cu siguranță este că socialiștii vor avea un număr mare de deputați în Parlament, dar este greu să spunem câți exact deputați vor avea democrații și, respect, opoziția extraparlamentară. Eu cred că democrații încearcă să-și majoreze șansele, să-și crească șansele că vor putea deveni și că vor fi văzuți ca un element cheie în formarea coalițiilor de guvernare, indiferent că vor fi împreună cu socialiștii, sau vor fi cu opoziția extraparlamentară din prezent.”
Europa Liberă: Continuăm, dle Cenușă, să privim din perspectivă electorală această decizie privind schimbarea sistemului electoral. Vorbeați mai devreme că a fost chestiune de supraviețuire politică pentru democrați. Dar pentru vectorul proeuropean este o chestiune de supraviețuire politică, dat fiind faptului că în condițiile sistemului care a fost, socialiștii ar fi putut lua totuși un rezultat copleșitor, dacă ne uităm la sondaje?
Denis Cenușă: „Din păcate, nu este nicidecum o decizie care contribuie la procesul de integrare europeană. În Republica Moldova partidele politice după 2009 încoace au luat decizii de dragul supraviețuirii politice, și nu pentru a urma litera legii, sau pentru a urma recomandările partenerilor europeni. Mereu s-au găsit și s-au folosit scuze pentru a justifica anumite acțiuni care nicidecum nu corespund cu statul de drept sau cu aceleași angajamente față de Uniunea Europeană. Eu cred că această schimbare a sistemului electoral, desigur, [îi] ajută democrații, dar nu este una bună pe termen lung, deoarece creează alte incertitudini legate de cum va funcționa sistemul electoral, cât de stabil va deveni Parlamentul după alegerile din 2018, va fi Parlamentul mai puternic sau va fi și mai multă corupție politică legată de tranzacționarea deputaților ș.a.m.d..”
Europa Liberă: Ce consecințe vă așteptați să existe în raporturile RM-UE, urmare a votării sistemului mixt? S-au auzit voci care cer revizuirea Acordului de Asociere, altele - care au prezis începutul retragerii regimului fără vize şi a celui de comerț liber. Care este varianta Dvs.?
Denis Cenușă: „Nu sunt de acord cu supozițiile că va urma revizuirea Acordului de Asociere sau retragerea regimului de vize.”
Europa Liberă: Pentru claritate trebuie să spunem că vocile astea sunt voci de politicieni, care mai au obiceiul să exagereze, dar cât de realiste sunt astfel de previziuni?
Denis Cenușă: „Ele nu sunt realiste, pentru că același Acord de Asociere sau liberalizarea vizelor țin de alte angajamente ale Republicii Moldova. Ceea ce putem spune cu siguranță este că democraţilor le va fi foarte greu să demonstreze că ei merită să obțină asistență macrofinanciară, chiar dacă vorbim despre asistență pentru Republica Moldova, oricum democrații sunt cei care trebuie să faciliteze această alocare. Şi acum Uniunii Europene îi va fi foarte dificil să ofere această asistență, pentru că ea trebuie să țină cont de evoluția din sistemul electoral.
Din păcate, adoptarea votului mixt nicidecum nu corespunde cerințelor pe care le-a impus Uniunea Europeană și angajamentelor democraților care sunt ancorate în recomandările Comisiei de la Veneția. Deci, viitorul raporturilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană nu ține strict de acest vot mixt, dar atitudinea Uniunii Europene față de actuala guvernare a fost influențată foarte puternic și în mod negativ de indiferența democraților vizavi de toate recomandările, toată insistența cu care a venit Bruxelles-ul pentru a opri votarea sistemului de vot mixt.”
