Oficiul Avocatului poporului și organizații pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea față de multiplicarea mesajelor de ură mai ales în spațiul virtual. Cei spre care se îndreaptă acestea sunt pacienții infectați cu noul coronavirus, dar mai nou și cetățenii moldoveni din diasporă, care revin acasă din cauza pandemiei. Cum se explică acest fenomen și ce urme o să lase în societate? Un interviu cu președintele Consiliului pentru egalitate, Yan Feldman:
Yan Feldman: „Nu vreau să blamez pe nimeni, fiindcă e firesc în situația aceasta incertă când nimeni nu știe ce-i asta, cât o să dureze, cât de grav este, că lumea adoptă un astfel de comportament nu prea bun, dar noi - consiliul, presa, societatea civilă, toți cei implicați în informare - trebuie să încercăm cât mai mult să combatem acest fenomen și să explicăm că nimeni nu este vinovat, este vorba de o boală care poate fi prevenită și trebuie tratată.
Fiecare măsură trebuie să urmărească un scop legitim, să fie proporțională și să fie necesară și adecvată.
Noi am avut foarte multe solicitări și întrebări referitoare la: oare măsura X sau măsura Y este discriminatorie sau nu? Sunt încălcate drepturile omului sau nu prin, de exemplu, restrângerea manifestațiilor în mase, slujbelor religioase ș.a.m.d.? Adică libertăți sunt multe și, uneori, chiar măsurile luate de către autorități de a interzice, bunăoară, orice evenimente publice sunt pentru unii și problematice. Ne-am pus întrebarea: dar cum putem să înțelegem dacă această măsură de restricție pe timp de pandemie este discriminatorie sau nu? Și există un test: fiecare măsură trebuie să urmărească un scop legitim, să fie proporțională și să fie necesară și adecvată. De exemplu, consiliul s-a pronunțat referitor la îngroparea persoanelor care au decedat din cauza COVID-19 într-un sector separat...”
Europa Liberă: La marginea cimitirelor?
Yan Feldman: „Da. Și am ridicat instrucțiunile Organizației Mondiale a Sănătății și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, unde nu este menționat nimic despre măsuri speciale, despre îngroparea sau incinerarea persoanelor decedate din cauza COVID. Mormântul per se nu are niciun pericol.”
Europa Liberă: Deci, prin urmare, este un exces de zel să înmormântezi la un colț de cimitir în acest caz?
Yan Feldman: „Exact! Și așa ne-am și pronunțat, am zis că da, e un exces, că această măsură poate urmărește un scop legitim, dar nu este proporțională nivelului de pericol și, respectiv, este inacceptabilă.”
Europa Liberă: Între timp, am văzut că autoritățile s-au conformat și a fost eliminată această procedură.
Yan Feldman: „Da.”
Europa Liberă: Dle Feldman, din 2016 apărătorii drepturilor omului încearcă să promoveze un proiect de lege adaptat cumva la cerințele vremii și care ar pedepsi discursul de ură. Credeți că, dacă astăzi ar fi existat legea modificată, astfel încât Codul Penal și cel Contravențional să prevadă sancțiuni clare pentru încercările de a răspândi intoleranță în societate, ură, am fi asistat la o altfel de situație?
Yan Feldman: „Dacă ar fi fost adoptate în 2017, probabil, dacă o lună în urmă – nu, fiindcă cred că aceste legi nu pot fi implementate în trei secunde. Noi trebuie să avem și memorie instituțională, și înțelegere din partea tuturor actorilor cum funcționează această lege. Legea neapărat trebuie adoptată în orice caz, în orice circumstanțe, dar o să ia timp ca noi să învățăm să o aplicăm corect și noi cu toții să ne învățăm a ne comporta corect și să evităm discursul de ură, adică cel puțin să-l combatem efectiv, pentru că discursul de ură există, cu părere de rău, în toate țările lumii, pur și simplu, unele țări îl abordează mai adecvat și mai eficient, alte țări nu prea, cum ar fi Republica Moldova.”
Europa Liberă: Deci, eu înțeleg corect că, la modul practic, este imposibilă sancționarea unui astfel de comportament astăzi?
Yan Feldman: „Este posibilă prin decizia consiliului, dar pentru a emite o decizie consiliul trebuie să facă audieri, să cheme părțile, ceea ce e complicat în situația actuală și asta durează aproximativ două luni, emiterea acestei decizii. Iar în două luni acea decizie nu va mai fi adecvată situației. Există procedura, dar e puțin anevoioasă la momentul actual.”
Europa Liberă: Am văzut situații când primele persoane în stat, politicieni de prim rang își permit declarații care au caracter discriminatoriu. Cât de păguboase sunt asemenea ieșiri și declarații?
Yan Feldman: „În general, politicienii au o responsabilitate foarte mare. Când comunică cu lumea, cuvântul lor are un impact asupra poporului. Cu atât mai mult, în situațiile acestea de criză, de pandemie trebuie să fim super-responsabili, trebuie să analizăm ceea ce vorbim, pe cine blamăm și cum comunicăm cu publicul.”
Europa Liberă: Dacă ar fi ca toată această pandemie să ofere societății moldovene o lecție din perspectiva drepturilor omului, care ar fi aceasta?
Yan Feldman: „Acțiunile tale contează, solidaritatea ajută, ura ucide.”
