The Washington Post califică drept foarte pozitiv răspunsul rapid adus de liderii UE „pirateriei aeriene” a regimului lui Lukașenka. Reuniți ieri seară la Bruxelles, cei 27 de șefi de stat și de guvern ai Uniunii Europene, au făcut public un comunicat comun, cerând regimului de la Minsk eliberarea imediată a jurnalistului Roman Protasevici și a iubitei lui Sofia Sapega, reținuți duminică de poliție pe aeroportul din Minsk, după ce zborul de pasageri Ryanair care îi ducea de la Atena la Vilnius a fost deturnat.
Liderii europeni au anunțat noi sancțiuni, dar mai ales interzicerea zborului aeronavelor bieloruse prin spațiul aerian al UE, ceea ce riscă să fie, pe plan economic, o lovitură nimicitoare („a potentially crushing blow to the economy”), cum o constată și New York Times.
Măsurile au fost neobișnuit de rapide pentru UE, scrie Washington Post, în urma brutalului și insolentului gest al dictatorului bielorus Aleksandr Lukașenka.
Ambasadorii la NATO ai țărilor membre se vor reuni la rândul lor astăzi, la Bruxelles, după ce secretarul general Jens Stoltenberg a cerut o «anchetă internațională».
Liderii UE au anunțat în noaptea trecută nu doar închiderea spațiului aerian comunitar în fața avioanelor bieloruse, dar companiile aeriene UE sunt sfătuite ca, la rândul lor, să evite spațiul aerian bielorus. Sancțiuni precise vor fi apoi aplicate tuturor oficialilor implicați în deturnarea avionului. La fel, vor fi vizați în mod precis și oligarhii bieloruși care de 27 de ani îl finanțează și îl sprijină pe Lukașenka, cum o detaliază aici Financial Times, de la Londra.
Roman Protasevici a fost fondatorul și administratorul contului Nexta-Live de pe platforma Telegram, care a relatat pe larg despre protestele de după alegerile prezidențiale din august anul trecut, alegeri despre care opoziția și Occidentul insistă că au fost fraudate.
Manevra brutală a regimului de la Minsk, care a încălcat întreaga legislație internațională, creează un precedent îngrijorător pentru jurnaliști și dizidenți politici, care vor trebui de acum să fie îngrijorați când avionul survolează spațiul aerian al unor regimuri represive, chiar dacă ei zboară între două capitale libere. De aceea, regimul de la Minsk a fost acuzat în Europa de „piraterie” și „terorism internațional”, cum o amintește Politico Europe.
Joe Biden a numit deturnarea avionului un „act revoltător”, “o insultă adusă legislației internaționale”, și a promis un răspuns coordonat cu aliații europeni, relatează The Hill. Consilierul lui Biden pentru problemele de securitate națională Jake Sullivan a discutat de altfel cu Svetlana Tihanovskaia, șefa opoziției bieloruse aflată în exil în Lituania.
La rândul său, Bielorusia insistă că Europa și SUA lansează «acuzații lipsite de fundament», scrie Le Monde. Guvernul de la Minsk spune că a acționat în deplină legalitate și că avionul de pasageri Ryanair a fost forțat să aterizeze în urma unei alerte cu bomba.
«Agenții noștri au acționat în deplină legalitate și respectând normele internaționale», scrie pe site-ul ministerului de externe. În mod cu totul neverosimil, guvernul de la Minsk afirmă că tocmai se primise o amenințare din partea Hamasului împotriva avionului deturnat.
În ce-o privește, diplomația rusă a numit « șocante » acuzațiile aduse de occidentali aliatului bielorus. « E șocant că Occidentul consideră șocant incidentul petrecut în spațiul aerian al Bielorusiei », a ironizat pe Facebook purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a continuat spunând că statele occidentale, în trecut, s-au făcut vinovate de « răpiri, aterizări forțate și arestări ilegale».
La fel, unele articole, în presa din Rusia, au un ton aproape admirativ. Astfel, RIA-Novosti pune titlul: „Lukașenko le-a arătat inamicilor din Vest că are mâna lungă”.
Cât despre Viktor Orbán al Ungariei, el a trebuit convins în mod special, ieri seara la summitul UE, să se alăture tonului ferm al celorlalți lideri. Înainte de summit, Orbán a vorbit, într-un video postat pe Facebook, despre toate subiectele imaginabile care aveau să fie discutate la summit, dar nu despre Lukașenka, Ryanair sau Putin.
În marginea summitului, pentru a încuraja opoziția bielorusă să nu piardă ultimele speranțe, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat democraților din țara lui Lukașenka, anunțând că UE a pus deoparte un pachet de ajutoare economice și investiții de 3 miliarde de euro “pentru atunci când regimul va deveni democratic”.
Deturnarea avionului Ryanair: modus operandi
Agenți ai serviciilor bieloruse (care încă se mai numesc KGB) erau prezenți în avion, conform patronului companiei aeriene low cost irlandeze Michael O’Leary: « E limpede că intenția lor era de a-l face pe jurnalist și persoana care îl însoțea să iasă din avion », a explicat el, vorbind pe postul de radio irlandez Newstalk. Îmbarcați și ei la Atena, acei agenți au dispărut din avion la Minsk. Michael O’Leary a spus că ceea ce s-a întâmplat este “înspăimântător”. « E prima data că așa ceva se întâmplă cu o companie de transport din Europa ».
The Guardian îl citează de asemenea pe patronul Ryanair cu confirmarea prezenței la bord a unor agenți ai KGB-ului bielorus.
Ba chiar, unii văd acolo în mod direct mâna Rusiei. Cel puțin asta o afirmă pe Twitter opozantul rus Ilia Iașin, care caută să candideze în alegerile parlamentare ruse din toamnă și care spune că: „se pare că a fost o operațiune comună a FSB-ului nostru și a KGB-ului bielorus. Dacă e așa, atunci este o rușine pentru țara noastră.”
Ambasadorul Bielorusiei pe lângă UE, Aleksandr Mihnevici, a fost convocat ieri de către șeful diplomației europene Josep Borrell. La fel, a fost convocat și la Paris ambasadorul din Franța.
Compania letonă de aviație AirBaltic a anunțat deja că își modifică rutele aeriene, pentru a nu mai zbura deasupra Bielorusiei. Olanda a luat o măsură similară, cum anunță De Telegraaf.
Viitoarea întâlnire Putin – Biden
Cotidianul elvețian Tages-Anzeiger a anunțat că mult așteptata întâlnire Biden-Putin ar putea avea loc, în cele din urmă, în Geneva. La Moscova, Izvestia îl citează pe purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, care spune că locul exact al întâlnirii este, până la urmă, un simplu detaliu tehnic și că importantă este întâlnirea în sine, faptul că ea va avea loc.
“Confesiunea” lui Roman Protasevici
Cu toate astea, New York Times estimează că: “nimic nu indică vreo modificare a atitudinii lui Lukașenka, cu atât mai mult cu cât Putin îi aduce un sprijin total”.
Asta se poate vedea și din aceea că la Minsk Roman Protasevici a apărut ieri seara într-un video în care el, în mod vizibil bătut, sau cel puțin bruscat fizic, spune că e tratat bine (având pe masă un pachet de țigări și o cutie de chibrituri) și că se pregătea să organizeze „proteste de masă” în Minsk.
“Ieri am fost arestat de ofițeri ai ministerului de interne pe aeroportul din Minsk,” spune el. “Acum mă aflu în centrul de detenție No. 1. și pot spune că nu am probleme de sănătate, în niciun caz cu inima sau alte organe. În detenție sunt tratat corect și în mod legal.”
Intervievat de BBC, tatăl lui Roman Protasevici a spus că se teme că fiul său a fost torturat.
De altfel, cum o scrie în Spania El Pais: «Lukașenka înăsprește represiunea și dă încă o lovitură libertății presei din Bielorusia», asta după ce Lukașenka a semnat ieri amendamente legale care restrâng drastic libertățile civile și dreptul la informație. Amendamentele înăspresc, de exemplu, condițiile pentru organizarea de demonstrații, sancționând politicienii pentru apelurile la manifestație făcute înainte ca mitingul sau marșul să fi fost autorizat oficial.
Cât despre eficacitatea sancțiunilor europene, încă nedefinite, The Economist amintește că principalii demnitari bieloruși, inclusiv Lukașenka, sunt deja supuși multor sancțiuni internaționale, mai ales după violențele comise împotriva manifestanților la sfârșitul anului 2020:
“E dificil să se facă mai mult, deoarece Rusia – unde Putin continuă să-l sprijine pe omologul său autocrat – poate să facă ineficace sancțiunile economice ale Occidentului, furnizând Minskului valută și materii prime și ocupându-se de puținele sale exporturi”, analizează The Economist. “Bielorusia este deja un stat paria și nu are mare lucru de pierdut”.
