„E foarte important ca Europa să nu cadă pradă indeciziei”, a spus Zelenski în timp ce liderii UE se străduiau să prevină un veto din partea Ungariei, singura țară care s-a opus public deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina.
„Putin va folosi asta împotriva voastră, personal, și împotriva Europei”, a avertizat Zelenski, spunând că absența unei decizii în privința extinderii ar fi și o „trădare” a oamenilor care-și spun speranțe în UE.
Moldova, care așteaptă și ea o decizie împreună cu Ucraina, a semnalat în ajun că dacă negocierile nu încep imediat, ci un pic mai târziu, nu va fi o catastrofă, iar țara oricum va continua cu reformele.
Eforturi de convingere
Orban se întâlnea joi după prânz cu „greii” din UE: cancelarul german Olaf Scholz și președintele Franței, Emmanuel Macron, ca și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.
Cea mai recentă declarație a ungurului pe tema extinderii a fost că țara lui nu dorește începerea negocierilor de aderare acum și că „trebuie să revenim (asupra chestiunii) mai tîrziu”, când condițiile puse de Comisia Europeană vor fi îndeplinite.
La 8 noiembrie, CE a recomandat începerea negocierilor, recunoscând însă că țările candidate mai trebuie să îndeplinească unele condiții.
Semnal puternic plus o amânare?
Într-un draft de declarație finală a summitului văzut joi de Europa Liberă se spune: „Consiliul European decide începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova”, dar imediat se adaugă că începerea propriu-zisă a discuțiilor se va face când vor fi îndeplinite recomandările ale Comisiei Europene către candidați.
Nu este limpede cum va arăta varianta finală a documentului.
Unul din scenariile care circulă în culisele summitului și în presă este că UE va da o declarație „puternică” de sprijin pentru începerea negocierilor de aderare, dar va lăsa pentru mai târziu, eventual după o nouă evaluarea a pregătirii candidaților, demararea efectivă a acestor negocieri.
