140 de km, aceasta este distanţa de la Chişinău până la Drochia. În aparenţă nu-i mare lucru. Dar când vine vorba despre drepturile femeilor, egalitatea de gen, discriminare - teme predilecte pentru discuțiile din ajunul zilei de 8 martie, ai senzația ca ești parașutata la mii de kilometri de capitală.
La Drochia, femeile cu care am stat de vorbă mi-au recunoscut sincer că nu prea au timp să se gândească la drepturile lor. De ninge, plouă sau bate vântul, piaţa centrală din oraş nu duce lipsă de vânzători, cu atât mai mult de cumpărători. Cu ochiul liber se vede că majoritatea comerciantelor sunt femei. Bărbaţii pe care i-am întâlnit puteau fi număraţi pe degetele de la o mână. Valentina, o femeie între două vârste, care vindea la piaţă ouă şi lactate, are propria explicaţie pentru această stare de lucruri:
„Ce să facem dacă aşa ne-o venit vremea? Nu venim la bazar că avem, venim că sunt neajunsuri. Pensie nu avem, copii mulţi prin jurul nostru.”
Europa Liberă: Cum o duc femeile azi în Moldova?
„Ei, greu facem banul. Sunt familii în care săraca femeie conduce. La mine eu sunt la conducere. Eu fac copeica, barbatul numai mă ajută.”
Europa Liberă: Dacă sunt atât de bune femeile, de ce sunt atât de puţine la conducere?
„Că nu le ascultă în parlament, dar mie îmi pare că femeile sunt mai deştepte ca bărbaţii. Eu aşa ştiu, în familie femeia conduce. Toată vremea mă gândesc: nu-s mai deştepţi bărbaţii ca femeile. Bărbatul are noroc de aripa noastră!”
Cu coada ochiului observ că discuţia cu vânzătoarea de lactate e urmărită de un pensionar. Se prezintă Nicolae. La întrebarea dacă sunt gata cetăţenii moldoveni să fie guvernaţi de o femeie, îl văd dând din umeri. Iată de ce:
„Chiar dacă eşti bun, într-un colectiv unde toţi sunt răi, îl strică şi pe cel bun. Ce nu ar fi: parte femeiască, parte bărbătească, îl strică automat, pe nevrute. La noi e distrusă societatea din cauza corupţiei. Un parlamentar are pensie bună şi ia şi premii de mii de lei, dar Dna Valentina de 8 martie stă în piaţă şi vinde ultima bucăţică din casă. La noi 20% trăiesc ca în ţările europene, dar ca-n în Africă,”
De la ultimile alegeri locale, oraşul Drochia este condus de o femeie, îmi spun Ion şi Anatolie, doi bărbaţi pe care i-am întâlnit în centrul oraşului împărtăşind din treburile gospodăreşti. Îi întreb dacă schimbarea a fost de bun augur pentru urbe?
„Dacă îi pune piedică nu poate face nimic. La început a fost foarte bine, se vedea cum activa, pe urmă s-au început a pune piedici pe motive politice şi de atunci se vede că nu-i începutul care-o fost?”
Europa Liberă: Este pentru prima dată când la conducerea Drochiei a fost aleasă o femeie?
„Da!”
Europa Liberă: Cetăţenii moldoveni sunt gata să-şi dea votul pentru o femeie?
„Nu, nu-s gata, moldovenii nu sunt gata să dea ţara pe mâna unei femei. Acolo trebuie să fie o politicantă mai şlefuită, mai bine văzută. Ele poate şi sunt, dar nu-s la vedere.”
Galina, o altă vânzătoare pe care am întâlnit-o la Drochia, şi-a acoperit ochii cu colţul broboadei când am întrebat-o dacă s-a gândit vreodată la drepturile pe care le are. Nu prea, recunoaşte sincer femeia. Şi asta pentru că e preocupată mai mult să câştige bani pentru a-şi întreţine copiii. Câţiva ani în urmă s-a văzut nevoită să plece în Italia după bani. Ce-a impresionat-o în peninsulă? Inclusiv felul în care sunt respectate şi se respectă femeile:
„Eu, de pildă, mă uitam unde lucram acolo, eu stam toată ziua lângă babă, o îngrijam, îi făceam mâncare, da fata ei, când venea bărbatul de la lucru şi ieşeau la pizza. Omul ei spunea că e obosită, a fost la lucru astăzi. Da la noi că suntem de la patru cu sapa în spate la deal muncim, nu suntem prețuite. Eu am pierdut încrederea în tot, numai în mine am încredere, în mâinile astea sănătoase şi picioarele mele, în rest am pierdut încrederea în toţi.”
Europa Liberă: Ce v-a plăcut Dvs. în Europa?
„Stima faţă de femei mi-a plăcut. Nu vă pot descrie cât e de stimată femeia ceia! Poate şi aici sunt stimate una dintr-o mie, dar aşa stimă eu nu am mai văzut.”
În urmă cu aproape doi ani, autorităţile de la Chişinău au adoptat o lege care a stabilit o cotă minimă de reprezentare a femeilor în funcţii de demnitate publică. O analiză sumară a modului în care e pusă în practică norma arată că femeile nu ajung în funcţii cheie şi sunt promovate mai mult „de ochii lumii”.
