Cifrele prezentate de autorități arată că anual în Republica Moldova peste 2.600 de adolescente, în special din comunitățile rurale și din familii vulnerabile, devin mame, iar fiecare a zecea întrerupere de sarcină este efectuată de către o tânără între 15 şi 19 ani. Pentru a reduce aceste cifre care ascund, de fapt, mii de destine mutilate, Agenția ONU pentru Drepturile și Sănătatea Reproductivă, pe scurt UNFPA Moldova, a organizat astăzi o discuție publică la care s-a vorbit mai ales despre provocările cu care se confruntă tinerele.
Medicul ginecolog Svetlana Moroz din Cimişlia are o experienţă de peste două decenii. De-a lungul anilor a cunoscut sute de adolescentele care au devenit mame în pofida vârstei fragede. Ce o întristează pe Svetlana Moroz, astăzi directoarea Centrului de sănătate prietenos tinerilor din Cimişlia, este reacţia părinţilor care află că fiicele lor au rămas însărcinate:
„Cum vă închipuiţi, ce spune mama când vine cu o fetiţă gravidă la mine în birou? „M-ai făcut de râs faţă de tot satu!”, „Ce-o să spună cumătra, ce-o să spună bărbatul meu?”. Iată asta e ce văd eu: am tras un paravan şi nu vrem să vorbim despre sarcini, despre infecţiile cu transmitere sexuală, despre HIV, despre trafic, despre violenţă, parcă aceste situaţii nu ar exista”.
Tocmai pentru a scoate din anonimat problemele cu care confruntă adolescentele, Agenţia ONU pentru Drepturile şi Sănătatea Reproductivă, pe scurt UNFPA, a organizat marţi, 6 martie, discuţia publică cu tema „Avem dreptul să ne realizăm visele”.
Reprezentanta UNFPA în Moldova, Rita Columbia, susţine că scopul acestei dezbateri a fost depăşirea stereotipurilor legate de rolul femeii în societate:
„Drumul unei tinere de la adolescenţă spre maturitate nu este uşor nicăieri în lume, inclusiv în ţări ca Republica Moldova. Se poate pomeni cu o sarcină nedorită în timp ce încă învaţă la şcoală. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra sănătăţii sale. De exemplu, nu va reuşi să-şi încheie studiile, acest fapt o va împiedica să obţină o slujbă bine plătită, ar putea, de asemenea, să fie supusă violenței în familie. Din păcat,e aceste istorii sunt reale. Aceste tinere ne înconjoară, aici, în Chişinău sau în alte localităţi ale ţării”.
În presă se vorbeşte despre respectarea drepturilor, dar, de fapt, problema este foarte mare. Femeile continuă să fie discriminate mai ales în sate, inclusiv în biserică ...
Studiul IMAGES realizat în 2015 de Centrul de drept al femeilor arată că, deși în linii mari bărbații și femeile acceptă relația de parteneriat, în practică peste 90% dintre bărbați și 80% dintre femei sunt de acord că pentru o femeie cel mai important lucru este de a avea grijă de casă și de a sta la bucătărie. Cele mai importante decizii pentru familie sunt luate tot de către bărbați, chiar dacă mai mult de jumătate din femei și-ar dori să aibă un cuvânt mai hotărât de spus în familie și în relația cu partenerul lor. Despre ce vorbesc aceste cifre? Despre faptul că problema egalității de gen nu este încă pe deplin conștientizată în Republica Moldova, e de părere preotul Maxim Melinte, de la Ghidighici.
„Mie, ca preot ortodox care ar trebui să ducă un mesaj în societate, şi acest mesaj să fie democratic, tolerant, îmi este foarte greu să fac acest lucru într-o societate în care persistă stigmatizarea şi discriminarea. În presă se vorbeşte despre respectarea drepturilor, dar, de fapt, problema este foarte mare. Femeile continuă să fie discriminate mai ales în sate, inclusiv în biserică. Aşa-i la noi, în Biserică, întâi bărbatul vine la împărtășanie, apoi femeia, aşa-i? (…) Eu astăzi vin cu îndemn către Dvs: încercaţi să schimbaţi lucrurile în teritoriu!”
Anual în Republica Moldova peste 2.600 de adolescente devin mame, iar fiecare a zecea întrerupere de sarcină este efectuată de către o tânără cu vârsta între 15 şi 19 ani. Paradoxul e că în pofida acestei statistici îngrijorătoare, spun experţii invitaţi la dezbaterea organizată de UNFPA, despre dreptul tinerelor la informaţie şi sănătate se vorbeşte cu jumătate de gură, iar educaţia reproductivă rămâne o temă tabu în discuţiile dintre părinţi şi copii.
