„Ziua mondială fără tutun” s-a marcat și anul acesta în R. Moldova, unde mor anual cam 5000 de persoane din cauza bolilor asociate fumatului. Cât de eficientă este așa-numita „legislație anti-tutun”, la trei ani de la implementare?
Pe Vladimir Stojok, un june de 16 ani, l-am întâlnit la evenimentul cu sloganul „Tutunul frânge inimi”, organizat de autorități în Grădina publică Ștefan cel Mare. El este voluntar la Centrul de sănătate prietenos tinerilor și spune că a venit pentru a ajuta alți adolescenți să înțeleagă pericolul fumatului și efectele nocive mai ales pentru inimă.
„Niciodată nu am încercat să fumez. Tatăl și bunicul fumează, asta cred că a fost cea mai bună dovadă pentru mine că este foarte grav pentru sănătate. Pe lângă asta, există multă informație și studii care confirmă acest lucru. Încerc să vorbesc cu familia mea despre asta, să-i conving să lepede fumatul, dar de obicei asta nu ajută.”
Vladimir a adăugat că în cercul său de prieteni nimeni nu fumează și asta îl ajută să combată stereotipul că țigara ar fi un accesoriu la modă.
Și așa-zisa lege antitutun, adoptată în 2015, mai descurajează moldovenii de la fumat. Specialiștii spun că în ultimii trei ani numărul fumătorilor a scăzut cu 2 puncte procentuale: de la 27 la sută din populație până la 25%. Datele mai arată că în această perioadă una din zece persoane s-a lăsat de fumat. În opinia autorităților, asta arată că legea are efect. Vom scoate Moldova din fumul de țigară, a declarat Svetlana Cebotari, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
„Toate angajamentele preluate, atât prin cadrul legislativ, cât și prin alte acte normative ce pun în aplicare acest cadru legislativ, necesită muncă asiduă. Ne dorim să respectăm și să avem întocmai respectarea de toți actorii implicați în realizarea acestui cadrul legislativ, dar nu în ultimul rând la momentul în care vom atinge o performanță și o întrunire maximală a tuturor rigorilor existente la zi, cu siguranță vom parcurge alți pași de îmbunătățire.”
Legea privind controlul tutunului a fost deseori numită drept cea mai drastică de până acum, fiind și conformă cu prevederile Convenției Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului. A fost adoptată în pofida lobby-ului și a piedicilor puse de reprezentanții industriei tutunului și chiar de unii deputați. Cele mai importante prevederi țin de interzicerea fumatului în spațiile publice închise, plasarea mai multor avertismente pe pachetele de țigări, interdicția expunerii la vedere a produselor de tutun și interzicerea publicității lor.
Activistul civic Rodion Gavriloi avertizează că la trei ani după adoptare, legea a fost amendată, riscând să devină mai permisivă...
Însă nu toți se arată mulțumiți de felul în care documentul a evoluat în timp. Activistul civic Rodion Gavriloi avertizează că la trei ani după adoptare, legea a fost amendată, riscând să devină mai permisivă. El spune că trebuie să se revină la versiunea inițială și că va insista pe asta miercuri, la audierile publice asupra implementării legii antitutun.
„Noi abia mâine vom afla opinia OMS privind implementarea legii antitutun, dar activiștii civici imediat au găsit aceste modificări legislative, au contactat acel deputat care a venit cu aceste modificări, însă nu au obținut un răspuns. Orice fel de amendamente la o lege atât de importantă este necesar să fie trecute prin guvern și prin dezbateri publice cu societatea civilă și cu specialiștii în domeniu.”
Autoritățile au mai aprobat Programul național privind controlul tutunului pentru anii 2017-2021, înaintând și propuneri privind majorarea cotelor de accize pentru produsele din tutun. În acest context, experții afirmă că e nevoie mai ales de monitorizare din partea organizațiilor internaționale. Donatorii occidentali oferă resurse financiare, ajutoare umanitare și medicamente, fără de care activitatea unor instituții de stat ar fi anevoioasă. Din acest motiv, anume expertiza de peste hotare poate preveni schimbările abuzive de legi, care ar afecta reforma sectorului sănătății publice.