Linkuri accesibilitate

14, Ziua – sonet


(După ce a „clasicizat” sonetul (în formula: 2 catrene + 2 terţine = 14 versuri) – inventat în secolul al XIII-lea de notarul Jiacomo da Lentini (1210 – 1260), autor a 22 de sonete –, Dante (n. 1265) murea chiar pe 14 septembrie 1321, acum 699 ani. Fără alte cuvinte, acest omagiu în chip de sonet dantesc.)

* * * * * * * *

Sonet la fix

Dintr-un an, ’64, cu Shakespeare; mai mare ca Dante c-un an

– la distanţă de secole, patru şi şapte –, dar ceea ce face

diferenţa – nici n-ai apucat a-l întrece pe primul că, drace!

cel din urmă îţi iese-nainte – i sfârşitul, nici shakespearian

(deja), nici (deocamdată) dantesc, câtă vreme Requiescat in pace

nu-i (verb lipsă) urechile „robului lui Dumnezeu Emilian”.

(Ce-are-a face sonetul cu moartea, decât că-i la fix?! – când balan-

ţa se dă peste cap în al optulea vers, iar octava se-ntoarce

în sextină.) Turnată în patru sonete, purtată la patru

ace, vârsta lui Dante – şi tot pe atâtea, din care lipsesc

patru versuri finale,-a lui Shakespeare. Nici nu – tutti quandi – un teatru,

cât un podium, lumea, pe care (aceleaşi) modele păşesc

– c-o fi prêt-à-porter, că o fi haute couture – tot din 4 în 4

şi din 3 în 3 versuri – în metru când shakespearian, când dantesc.

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG