Concluzia aparține Asociației Sociologilor și Demografilor din R. Moldova care a cercetat inclusiv modul în care pandemia de COVID-19 a afectat bunăstarea cetățenilor moldoveni. Sondajul mai arată că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în legislativ ar ajunge patru formațiuni – PSRM, PAS, Platforma DA și Partidul Nostru. Mai puțin de jumătate dintre respondenți au spus că au încredere în actualul guvern, condus de Ion Chicu, invocând inclusiv modul în care a fost gestionată epidemia de COVID-19. Care sunt concluziile studiului „Coeziunea socială în perioada pandemiei” ?
Una din concluziile generale ce rezultă din studiul realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor e că autoritățile moldovene mai au mult de lucru pentru a câștiga încredere cetățenilor. În Guvern cred mai puțin de 40 la sută dintre respondenți, iar în Parlament mai puțin de 15 la sută. Unul din motivele neîncrederii în instituțiile statului este legat și de modul în care autoritățile au gestionat pandemia de COVID-19.
Consider că starea de urgență a fost introdusă cu o întârziere de minim două săptămâni
Potrivit cercetării, patru din zece respondenți se tem că sistemul medical nu va face față epidemiei și numărului îngrijorător de noi infectări. Președintele Asociației, Victor Mocanu, a prezentat câteva dintre declarațiile respondenților care au acceptat să vorbească în cadrul cercetării: „Personal, nu știam cui să adresez o petiție oficială pentru a propune unele opinii personale, autoritățile ce gestionau criza la nivel republican nu au făcut publică nicio adresă juridică «bărbat, urban, studii superioare, sectorul public». Consider că starea de urgență a fost introdusă cu o întârziere de minim două săptămâni, fără a pregăti economia, societatea etc. Mai e mult de lucru. Autoritățile nu au avut un plan clar de diminuare a impactului pandemiei asupra economiei, fapt care va provoca mari probleme pentru Republica Moldova în perioada imediat următoare «bărbat, urban, studii superioare, sectorul public»)”.
Victor Mocanu mai spune că doar jumătate dintre cei intervievați consideră că membrii comunității din care fac parte sunt uniți și săritori la nevoie. Cercetătorii au fost interesați să afle cum a influențat pandemia asupra îngrijorărilor care-i macină pe oameni. Astfel, majoritatea respondenților au declarat că le este frică de sărăcie, recesiune economică, de pierderea veniturilor sau pierderea locului de muncă. În ce privește pandemia, 66 la sută dintre respondenți s-au declarat afectați de această criză fie direct, prin îmbolnăvire personală sau a unei rude apropiate, fie indirect prin limitarea veniturilor în familie sau chiar pierderea locului de muncă.
În pofida acestor îngrijorări, pandemia a avut un impact asupra bunăvoinței oamenilor, or, 70 la sută dintre respondenți au declarat că epidemia i-a făcut mai buni pe ei și pe cei din jur.
Izolarea nu a însemnat lipsa solidarității în R. Moldova
Concluzia aceasta o confirmă și coordonatoarea de programe din cadrul Misiunii sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei, Anna Ceban, care susține că pe timp de epidemie numărul voluntarilor care s-au implicat în proiectele sociale ale misiunii nu a scăzut. Dimpotrivă, a crescut numărul tinerilor care au ales să-și doneze timpul liber pentru transportarea prânzurilor către vârstnicii singuratici și familiile cu venituri modeste: „Noi am văzut această pandemie și ca un puternic mesaj de umanitate, pentru că izolarea nu a însemnat lipsa solidarității în R. Moldova. Chiar dacă am tot vorbit despre izolare și criză economică, receptivitatea donatorilor noștri ne-a convins că există aceste valori și în pandemie. Voluntarii la fel au fost un exemplu frumos că tânăra generație nu este cea care se izolează după un monitor sau după o tabletă, dar e cea care se implică, își pune masca și vine alături de noi ca să ne susțină în acest demers”.
O altă lecție care ar putea fi trasă din criza de COVID-19 e că implicarea personală deseori poate compensa lipsurile provocate de pandemie, crede Anna Ceban. Și asta pentru că dincolo de bani, familiile cu venituri modeste sau vârstnicii au nevoie de grijă și atenție. Iată de ce, un gând bun și un simplu „ce mai faci?” uneori pot alina suferințele celor pe care pandemia i-a prins pe picior greșit.
