Ministerul Finanțelor prognozează o reducere a PIB cu 3%, în cel mai optimist scenariu. Ceea ce ar însemna o ratare de peste 7 miliarde de lei a veniturilor bugetului de stat, ca urmare a restricţiilor dure impuse în contextul epidemiei de coronavirus. Economiştii Centrului analitic independent Expert-Grup nu exclud o recesiune economică mai pronunţată şi o eventuală scădere a PIB chiar cu 10%. În cadrul unei dezbateri, experţi şi reprezentanţi ai guvernului au avansat soluţii pentru salvarea economiei R. Moldova.
În prima fază a crizei, de după anunțarea stării de urgență, Guvernul a întreprins câteva măsuri necesare pentru a menţine economia pe „respiraţie artificială”, susţin economiştii de la Expert-Grup. A fost asigurat un pachet minim de venituri pentru populaţie prin compensarea parţială a taxelor salariale pentru întreprinderile afectate şi majorarea indemnizației de şomaj. Pentru a sprijini mediul de afaceri, a fost amânată achitarea plăţilor fiscale. O măsură suplimentară necesară este ca statul să garanteze creditele de lichiditate oferite de bănci agenţilor economici afectaţi şi să compenseze parţial dobânda, spune economistul Sergiu Gaibu.
Urmează însă o altă fază, cea de după situaţia excepţională, în care ar urma procesul de redresare a economiei. Iar aici scenariile sunt diferite, spune Oleg Tofilat, consilierul primului ministru. Dacă criza va dura maxim două luni, atunci statul va continua să sprijine cele mai afectate categorii. Dacă însă criza va dura mai mult, iar redresarea va fi mai lentă, atunci măsurile de lichiditate pentru mediul de afaceri, adică ajutarea acestuia cu resurse pentru a face plăţi la timp, s-ar putea să nu mai fie eficiente, spune consilierul primului ministru:
„Pentru că nu poţi să acoperi pierderile de jumătate de an prin credite, nicicum acest capital nu o să-l poţi recupera. Şi atunci, pur şi simplu, unele afaceri vor trebui să dispară şi să facă loc unor afaceri mai robuste, mai sănătoase. Dar sunt scenarii şi mai sumbre, care probabil vor fi pentru anumite ramuri şi ar însemna o scădere bruscă şi o stagnare a acestor ramuri. Mai pot fi şi unele ramuri care vor intra în blocaje foarte serioase. De exemplu, companiile aeriene vor avea probleme destul de mari. Anume din cauza aceasta măsurile cele mai importante din partea Guvernului vor veni mai aproape de sfârşitul crizei, când vom înțelege care sunt mai ineficiente.”
Este important să ne asigurăm că banii ajung acolo este nevoie...Dorel Noroc
Rectificarea bugetului pentru anul curent este inevitabilă. Economiştii de la Expert Grup susţin că ar putea fi identificate circa 20 de miliarde de lei pentru un plan anti-criză din realocarea cheltuielilor bugetare neprioritare, din lichiditățile sistemului bancar şi din ajutoarele partenerilor occidentali. Secretarul de stat al ministerului finanţelor, Dorel Noroc, pune la îndoială însă că statul ar putea identifica o sumă atât de mare. El a precizat că, în prezent, se lucrează la rectificarea bugetului, iar calculele preliminare sugerează că resursele identificate vor fi mult mai modeste. Dorel Noroc a mai afirmat că se lucrează la măsuri noi în sprijinul mediului de afaceri, dar nu a oferit amănunte.
„Într-o situaţie în care resursele sunt limitate, este important să identificăm acele mecanisme ca să ne asigurăm că banii ajung acolo este nevoie.”
Concluzia atât a experţilor, cât şi ai reprezentanţilor guvernului este că economia va înregistra modificări structurale, adică unele ramuri nu vor mai fi competitive din lipsa cererii, iar sprijinirea de către stat a acestora va fi pur şi simplu o irosire de bani. Statul va trebui prioritar să sprijine ramurile şi afaceri care se pot redresa rapid, în special întreprinderile mici şi cele de familie şi să încurajeze înființarea de noi afaceri. Dacă micul business nu va fi sprijinit, atunci numărul şomerilor s-ar putea tripla, a atenţionat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor.
Dacă micul business nu va fi sprijinit, atunci numărul şomerilor s-ar putea tripla...Sergiu Sainciuc
O altă soluţie avansată de experţi ar fi transpunerea conceptului european de „persoană vulnerabilă din punct de vedere financiar”, care presupune oferirea unor credite la dobânzi minime. Or statisticile sugerează că moldovenii nu prea au economii, ci mai curând datorii, întrucât cel puţin jumătate de milion de cetăţeni au credite sau împrumuturi bancare, pe care s-ar putea să nu le mai poată achita odată cu reducerea veniturilor, generată fie de pierderea locului de muncă, fie de micşorarea remitenţelor.
Experţii spun că - întrucât nu e limpede cât va dura perioada restricțiilor, rezultate din carantina generală, și cum va evolua pandemia - impactul economic al crizei nu poate fi prognozat cu exactitate, dar deja este limpede că va depăși cotele din 2009, când Moldova a înregistrat cel mai acut declin economic.
