Curtea Constituțională a R. Moldova a decis astăzi împotriva cererii deputaților socialiști de suspendare a decretului prin care Maia Sandu, la 11 februarie, o nominaliza repetat pe Natalia Gavriliță în postul de premier. În justificarea deciziei, CC sugerează că nu este convingătoare argumentarea de către socialiști a riscurilor care ar decurge din comportamentul Maiei Sandu. Pe de altă parte, CC a pus un fel de frână pe orice alți pași politici cel puțin pentru o săptămână, până ce va analiza la 23 februarie „fondul” problemei.
Pentru a suspenda un act nu e suficient să invoci un risc ipotetic, ci și să-l probezi – este, pe scurt, ceea ce a spus Curtea Constituțională despre solicitarea socialiștilor de a opri acțiunea decretului președintei. Dacă decretul corespunde sau nu constituției, Curtea va decide peste exact o săptămână.
„Iată atunci va fi clar dacă poate R. Moldova, printr-o simplă hotărâre a Curții Constituționale, să se transforme din republică parlamentară în una prezidențială”, a comentat la scurt timp într-un mesaj pe Telegram decizia Curții liderul socialist, Igor Dodon.
Lăsând în vigoare decretul prin care Maia Sandu a desemnat-o repetat joia trecută pe Natalia Gavriliță la funcția de premier, Curtea Constituțională a spus totodată că parlamentul trebuie să mai aștepte cu decizia privind acordarea sau nu a votului de încredere pentru candidata vizată de decret, până la o decizie definitivă a magistraților.
În același mesaj de pe Telegram, fostul președinte moldovean, acum doar lider al PSRM, s-a arătat satisfăcut de această decizie anume a curții. „Punctul 5 al hotărârii de azi spune clar că parlamentul nu se poate întruni în chestiunea votului de încredere”, a spus el. „De facto, decretul este suspendat”, a mai explicat Igor Dodon.
Socialiștii, în puterea cărora este – fiind vorba de cel mai mare grup parlamentar - să propulseze sau nu subiecte pe agenda legislativului, au spus și anterior, prin vocea socialistului Corneliu Furculiță, că nu vor admite convocarea parlamentului până la un răspuns al Curții, prin urmare recomandarea de azi a hotărârii nu schimbă în acest sens nimic.
Vasile Bolea, unul din autorii socialiști ai sesizării, a apreciat totuși și el, vorbind la Europa Liberă, faptul că Curtea nu permite parlamentului să se întrunească.
„Procesul nu este încheiat, se va încheia pe 23, atunci când suntem chemați la Curte. Pur și simplu timpul curge pentru toți. Curtea nu vreau să spun că a indicat, dar a amintit parlamentului că până la pronunțarea hotărârii sale să nu se grăbească cu acțiunile de învestire sau nu a premierului”.
Igor Grosu, președintele interimar al PAS, spune, pe de altă parte, că oricare va fi viitoarea decizie a Curții formațiunea sa va continua să facă eforturi pentru a obține anticipate.
„Anticipatele sunt obiectivul clar de la care nu ne abatem. Țara nu poate rezista mult cu acest parlament. Noi trebuie să schimbăm parlamentul”.
Desemnarea repetată, joia trecută, de către Maia Sandu a Nataliei Gavriliță la funcția de premier, în contradicție cu o propunere venită de la o coaliție formalizată în parlament între PSRM și platforma Pentru Moldova, incluzând formațiunea Șor, a împărțit politicienii în două tabere, de o parte fiind Maia Sandu și susținătorii ei, care afirmă că scopul noii coaliții e amânarea anticipatelor, iar pe de alta - formațiunile în frunte cu cea socialistă care cred că șefa statului a încălcat constituția.
În tabere diferite s-au împărțit și constituționaliștii, unii dintre ei spunând că Sandu era obligată să o înainteze pe Mariana Durleșteanu, candidata coaliției PSRM-formațiunea Șor și deputați desprinși din PD, iar alții – că o majoritate, în spiritul constituției, e cea care există de facto, nu doar pe o listă de semnături.
Părerea celor din urmă e împărtășită și de Nicolae Osmochescu, profesor de drept constituțional, în trecut judecător la CC, care ne-a explicat într-un scurt comentariu această viziune.
„Eu consider că aceasta nu e altceva decât o colectare de semnături, atât. O majoritate parlamentară se formează prin semnarea unui document care are efecte juridice și politice, prin care părțile își asumă anumite angajamente și se oblige să le respecte. Avem noi așa ceva acum? Nu avem, ci avem doar o simplă colectare de semnături.”
Curtea Constituțională va da un verdict oficial abia marțea viitoare, dar Maia Sandu, atunci când a refuzat să o desemneze pe Durleșteanu nu s-a referit la cât de autentică poate fi considerată coaliția ce a înaintat-o, ci la pretinsa lipsă de integritate a unei serii de deputați ce au intrat în ea.
