Directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, răspunde întrebărilor lui Vasile Botnaru.
Guvernul este demisionar, dar Partidul Liberal (cel care a rămas alături de Mihai Ghimpu) vrea să marcheze un punct împotriva „reformatorilor”, aşa că a cerut demiterea celor doi miniştri pe care i-a numit: ministrul mediului, Gheorghe Şalaru, şi cel al apărării, Vitalie Marinuţa. Pentru analistul politic Arcadie Barbăroşie, ceea ce se întâmplă în Partidul Liberal, încercarea de reformare din interior a partidului, este un act salutar. Cu Arcadie Barbăroşie a stat de vorbă Vasile Botnaru:
Your browser doesn’t support HTML5
Arcadie Barbăroşie răspunde la întrebările lui Vasile Botnaru
Arcadie Barbăroşie: „Ceea ce s-a întâmplat în Partidul Liberal, vinerea trecută, este un eveniment absolut remarcabil pentru viaţa noastră politică. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat, începând din ’93-’94, poate, atunci când din Frontul Popular s-au desprins un şir de partide. Şi anume: un grup de remarcabili membri ai Partidului Liberal au format un comitet pentru reformarea partidului. Atenţie: nu sunt transfugi, ei nu au părăsit Partidul Liberal. Din contra, ei îşi propun să reformeze, pe nişte baze democratice, funcţionarea Partidului Liberal. De ce zic să este important şi este absolut remarcabil acest eveniment? Pentru că, în fond, partidele politice de la noi din ţară nu sunt altceva decât nişte SRL-uri sau nişte întreprinderi individuale – unde un grup restrâns de persoane, adesea nu politicieni, nu membri ai Parlamentului, adesea sponsori financiari ai acestor partide – elaborează şi iau decizii în partid. Iar, în ultimul timp, cazul Partidului Liberal, aşa cum rezultă din declaraţiile membrilor acestui grup pentru reformarea partidului, în Partidul Liberal, deciziile erau luate într-un mod absolut autoritar, dictatorial doar de către preşedintele acestui partid, domnul Ghimpu. Declaraţiile domnului Ghimpu – care au urmat după acea vineri, după formarea Consiliului pentru Reformarea Partidului Liberal – sunt contradictorii şi vin în detrimentul dezvoltării Partidului Liberal. În mod normal, un partid democratic ar trebui – sunt un partid care declară că împărtăşesc nişte valori democratice – ar trebui să aibă grijă şi de procedurile interne, de procesul de luare a deciziilor pe interior, în partid, ca acest proces să fie într-adevăr democratic, într-adevăr bazat pe o largă participare a membrilor partidului, cât mai des posibil.”
Europa Liberă: Dar omeneşte este de înţeles domnul Ghimpu?
Arcadie Barbăroşie: „Poate omeneşte şi putem să îl înţelegem pe domnul Ghimpu. Dar domnul Ghimpu nu este doar un simplu cetăţean. Domnul Ghimpu şi-a asumat o responsabilitate politică enormă: a îmbrăcat mantia unui lider politic. A fost – haideţi să ne amintim – preşedinte în exerciţiu al ţării.”
Europa Liberă: Adică nu are dreptul la slăbiciuni?
Arcadie Barbăroşie: „El are dreptul la slăbiciuni. Dar trebuie să îşi controleze acele slăbiciuni şi trebuie, în acţiunile şi declaraţiile sale, să pună interesul naţional mai sus decât interesul îngust de partid sau interesul de familie, interesul de clan. Pentru că, în fond, ceea ce face domnul Ghimpu nu este în interesul partidului, din contra, subminează grav autoritatea Partidului Liberal.”
Europa Liberă: Domnule Barbăroşie, trecem peste etichetările pe care le-a făcut domnul Ghimpu, într-o stare de afect, probabil, la adresa celor şapte reformatori. Şi vă întreb dacă această mişcare a fost una totuşi bazată pe un sprijin în teritoriu sau este Don-quijotism pur?
Arcadie Barbăroşie: „Din câte înţeleg eu, a existat şi un sprijin în teritoriu, cel puţin, o parte din organizaţiile teritoriale au semnat acea declaraţie. Rămâne să vedem dacă acest grup de reformare a Partidului Liberal va reuşi să convoace congresul Partidului Liberal la care să se discute într-adevăr tot ce se întâmplă în acest partid. Eu presupun că acest grup ar putea găsi susţinere largă şi în teritoriu.”
Europa Liberă: Sau să formeze un alt partid?
Arcadie Barbăroşie: „Nu cred că este cazul. Nu trebuie să formeze un alt partid. Eu cred că grupul trebuie să lupte într-adevăr pentru reformarea Partidului Liberal.”
Europa Liberă: Acesta e sfatul dumneavoastră, eu vă cer pronosticuri. Ce credeţi că se va întâmpla cu liberalii? Şi ne interesează această formaţiune nu doar pentru că a participat la guvernare, dar pentru că este depozitarul anumitor aspiraţii.
Arcadie Barbăroşie: „Să faci pronosticuri vizavi de activitatea politicienilor noştri este un lucru absolut riscant. Pentru că, atunci când faci nişte pronosticuri, încerci să gândeşti raţional. Or, politicienii noştri nu gândesc raţional... Aţi spus şi dumneavoastră: domnul Ghimpu a făcut nişte declaraţii în stare de afecţiune. În ce măsură un politician poate face în permanenţă, cel puţin, în ultima jumătate de an, în permanenţă declaraţii doar în stare de afecţiune? Altă stare eu nu văd la domnul Ghimpu. Şi atunci eu îi înţeleg pe colegii lui de partid care formulează exact aceeaşi întrebare: în ce măsură soarta partidului poate să depindă şi este în mâinile doar ale unei singure persoane, aflată în permanenţă în stare de afecţiune? I-aş sfătui insistent pe membrii acestui grup, dar nu doar pe membrii acestui grup, pe membrii fracţiunii Partidului Liberal, pe domnul Ghimpu personal, să se calmeze, să pună picioarele într-un vas cu apă rece, şi să discute calm despre ce se întâmplă în partid, despre viitorul partidului, despre cum trebuie acesta reformat, pentru a nu pierde electoratul, care are anumite aspiraţii, care contează pe anumite valori, împărtăşeşte anumite valori. Pentru ca acest electorat, deocamdată destul de disciplinat, a susţinut partidul. Pentru că acest electorat deocamdată nu are o altă opţiune. Deocamdată... Şi ar fi păcat ca el să treacă în grupul celor indecişi, în grupul celor care, în genere, nu vor participa la alegeri.”
Europa Liberă: Dar în opoziţie ar putea să treacă partidul?
Arcadie Barbăroşie: „Eu nu înţeleg de ce un partid politic luptă pentru putere – ca să treacă în opoziţie? Nu are rost. Aflându-se la putere, acest Partid Liberal trebuie să depună toate eforturile pentru a se menţine la putere. Dar nu pentru a provoca alegeri anticipate şi a merge în opoziţie pentru următorii 8 sau 10 ani.”
