Ambasadorul Cehiei în Republica Moldova răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.
Ministerul ceh de externe spune că Moldova este una din prioritățile politicii externe ale Pragăi și una din recipientele principale de fonduri cehești pentru dezvoltare, alături de Afganistan, Bosnia Herțegovina, Etiopia și Mongolia. Într-un interviu cu ambasadorul ceh la Chișinău, Jaromír Kvapil, Valentina Ursu i-a cerut părerea despre prioritatea de politică externă a Moldovei, integrarea europeană.
Europa Liberă: Credeţi că s-a depăşit criza politică în Moldova? Şi pe cât de mult ajută ţării şi cetăţenilor liniştea şi pacea, stabilitatea pentru moment?
Jaromír Kvapil: „Dintr-un anumit punct de vedere, probabil, că este bine că a avut loc această criză, fiindcă această criză, de fapt, arată că Moldova este o ţară democratică. Fiindcă fără crize, fără crizele democratice, fără schimbările guvernelor şi aşa mai departe nici nu se poate trăi. Dacă rămâne numai un singur guvern, care după aceea guvernează ţara pentru următorii 20 de ani, 30 de ani aceasta înseamnă altceva decât democraţie.”
Europa Liberă: A propos, şi la Praga, deseori s-au succedat guvernele, au avut loc crize politice şi în Cehia. E o diferenţă între criza politică de acolo şi cea de aici?
Jaromír Kvapil: „Sunt convins că nu, pentru că şi la noi, şi la dumneavoastră, se schimbă de la stânga la dreapta şi invers. Şi de aceea este foarte asemănător, de fapt, şi numărul membrilor coaliţiei este identic, tot aşa: trei partide diferite care câteodată găsesc ceva comun şi atuncea pot să facă coaliţia respectivă, dar câteodată este mult mai greu. Şi cu greu se caută cum şi ce se poate, unde se poate pătrunde, să fie interesant şi acceptabil pentru toate partidele care intră în coaliţia respectivă. Bineînţeles că, după părerea mea, cel mai bine o duc acuma ungurii, de exemplu, pentru că ei acolo au un singur partid care, de fapt, are şi 2/3, dacă nu mă înşel. Deci domnul Orbán...”
Europa Liberă: Majoritate confortabilă.
Jaromír Kvapil: „Deci atuncea este mult mai simplu pentru el, dar totodată poate să fie şi destul de periculos. De fapt, celelalte componente ale coaliţiei câteodată pot să se retragă puţin, să se oprească puţin şi câteodată mi se pare că este şi bine.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, din observaţiile dumneavoastră, se apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană? Şi ce ar trebui să întreprindă pentru ca această apropiere să fie percepută şi de către simplul cetăţean?
Jaromír Kvapil: „A mai spus-o cineva, că nu întreba ce poate ţara să facă pentru tine, ci ce tu poţi să faci pentru ţara ta. La fel este şi în cazul dumneavoastră, în primul rând, trebuie să hotărâi unde vreţi să ajungeţi: vreţi să ajungeţi în Uniunea Europeană sau vreţi să ajungeţi în Uniunea Euroasiatică. Aşa cum este guvernul actual, sunt convins că este vorba de Uniunea Europeană, ceea ce este foarte bine. Dar dacă este aşa, atuncea, bineînţeles, şi oamenii de rând, şi politicienii trebuie să ştie foarte bine că, de fapt, trebuie făcute foarte multe reforme. Fără ele, nu se poate intra în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Cunoaştem experienţa ţărilor, care au aderat, în ultimii ani, la Uniunea Europeană. Pentru acele ţări reformele au însemnat o terapie de şoc şi poate cetăţeanul mai greu acceptă totuşi să fie promovată o reformă?
Jaromír Kvapil: „Aveţi dreptate. Dar, totodată, pot să vă spun că noi am trăit în România, la începutul anilor ’90, cu copiii noştri. Am stat în ţara vecină şapte ani. Copiii mei, pe de o parte, ştiu amândoi foarte bine şi limba română, printre altele, dar, pe de altă parte, ei au rămas cu o experienţă nu chiar aşa de bună.”
Europa Liberă: Tristă.
Jaromír Kvapil: „Adică ei au ştiut că a fost o ţară unde foarte multe lucruri nu au fost prea bine puse la punct. Acuma, când suntem noi aici, a venit şi băiatul cu familia dânsului şi au stat 10 zile şi în România. Şi mi-a spus băiatul meu, după aceea, că s-a schimbat aşa de mult că nici nu a putut să recunoască ţara.”
Europa Liberă: E meritul României sau al Uniunii Europene?
Jaromír Kvapil: „Bineînţeles, că este şi meritul României, pentru că România trebuia să facă reformele respective pe care le-a şi făcut şi, altfel, nu ar fi intrat în Uniunea Europeană. Iar, pe de altă parte, este şi meritul Uniunii Europene, pentru că ea, de fapt, se străduieşte să niveleze, într-un fel, nivelul de trai la toate ţările Uniunii Europene. Deci aceasta a însemnat că România a primit mult mai mult decât alte ţări, pentru că era nevoie. Sunt convins şi aşa se şi spune că, de fapt, dacă aşa ceva se va întâmpla şi în ţara dumneavoastră, atunci ar putea să fie ceva foarte asemănător, adică să aibă un imbold foarte pozitiv pentru ţara dumneavoastră care este şi calculată undeva, de la 5% până la 15% creşterea PIB-ului.”
Europa Liberă: Avem rezultatele acestui ultim barometru de opinie publică. Se împart opţiunile, când e vorba despre încotro să meargă Moldova: la Est sau la vest, 50%, 51% - cam aşa ar fi opţiunea respondenţilor. Pe de altă parte, aceeaşi oameni spun că Federaţia Rusă ar dori mai mult bine Republicii Moldova decât Uniunea Europeană. De ce această percepţie?
Jaromír Kvapil: „Ştiţi, eu am participat acum două zile, la o festivitate oferită de către domnul ministru al Mediului, domnul Şalaru, a fost Ziua mondială a mediului şi, totodată, au şi sărbătorit a 45-a aniversare a înfiinţării primului comitet de mediu. A fost un prilej foarte interesant pentru mine să aflu că oamenii deocamdată la dumneavoastră sărbătoresc şi ceea ce a fost, de fapt, rău...”
Europa Liberă: ... pe timpul Uniunii Sovietice...
Jaromír Kvapil: „Şi a fost rău. Cehia acordă un sprijin dumneavoastră pentru pesticidele care au rămas aici.”
Europa Liberă: Pentru distrugerea lor.
Jaromír Kvapil: „Pentru distrugerea lor care au rămas din timpurile sovietice. Din cauza aceasta nu are pământul dumneavoastră randamentul pe care ar putea să îl aibă ca ţară cu cernoziomuri. După aceea ajutăm iarăşi noi, mai ales, pe lângă fostele baze militare sovietice, unde în puţuri, în loc de apă, a rămas motorină. Acuma vă ajutăm pe dumneavoastră să scoateţi de acolo şi să aveţi apă curată, cum era pe vremuri. Deci este foarte bine că se face comparaţia respectivă şi totodată oamenii, probabil, trebuie să gândească mai în perspectivă şi să vadă şi ceea ce a fost înainte, pentru că, de fapt, ceea ce a fost înainte, în multe cazuri, a fost dăunător ţării şi trebuie refăcut, şi se face tot posibilul să fie refăcut.”
Europa Liberă: Poate că această dependenţă de resursele energetice de la Est, piaţa de desfacere, acolo unde nu au prea multe obligaţiuni, la Est, cei care produc mărfuri, aşa cum cer standardele europene. Aceasta i-ar face mai degrabă legaţi de Rusia decât de perspectiva europeană?
Jaromír Kvapil: „Mie mi se pare că dumneavoastră trăiţi acuma o perioadă pe care noi am trăit-o undeva la începutul anilor ’90. Poate să fie mai simplu şi a fost mai simplu şi în timpul Cehoslovaciei socialiste, pentru că noi ştiam că vom livra în Uniunea Sovietică pentru că ea este aşa de flămândă că, de fapt, va...”
Europa Liberă: ... înghiţi totul.
Jaromír Kvapil: „Da, da, pe când în Vest este piaţa mai exigentă, este mai greu să pătrunzi acolo. De aceea au fost şi la noi, în Cehoslovacia, mai mult în Slovacia, dar şi în Cehia, şi în Slovacia, au fost foarte multe cazuri când anumite întreprinderi au dispărut pentru că nu au putut să facă faţă.”
Europa Liberă: Nu au ţinut piept competitivităţii?
Jaromír Kvapil: „Da, exact. Dar, totodată, în aceşti 20 de ani, a început să se schimbe optica oamenilor că e mai bine să fie piaţa mai exigentă pentru că atuncea, de fapt, va aduce mai mult bun oamenilor din ţara noastră. Aşa se şi petrece acuma. Deci aceasta este foarte important.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, Republica Moldova, pe calea integrării europene, cu sau fără Transnistria?
Jaromír Kvapil: Păi aceasta e greu de spus. Din motive istorice, se ştie că ar trebui să fie şi cu Transnistria. Ştiu că nimeni din oficialii dumneavoastră niciodată nu a spus fără Transnistria. Nu pot să spun nici eu.”
Europa Liberă: Aţi întreprins vreo vizită la Tiraspol?
Jaromír Kvapil: „Am fost acolo, bineînţeles. Am văzut-o şi aseară pe doamna Ştanski, la o recepţie. Este o doamnă foarte frumoasă care ştie bine ce vrea, dar nu ştiu dacă ea e singura care...”
Europa Liberă: Şi ce vrea dumneaei? Ce aţi înţeles că doreşte?
Jaromír Kvapil: „Doamna ar dori mai mult să găsească o convieţuire între Moldova şi ţara ei, pe care ea pretinde că este o ţară independentă. Eu şi, bineînţeles, toţi ceilalţi credem că Transnistria este o parte integrantă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Va fi dificil acest proces de reunificare a celor două maluri ale Nistrului?
Jaromír Kvapil: „Depinde cât de mulţi jucători intră în joc. Deocamdată este greu, dar sunt convins că, până la urmă, se va găsi o posibilitate pentru că nu se poate trăi la infinit aşa. Ştiu că, totodată, este foarte complicat la dumneavoastră, dar totuşi, dacă s-ar putea găsi un compromis, ar fi cel mai bine. Un politician de la dumneavoastră nu demult a spus că, de fapt, e o tâmpenie, dacă pot să folosesc cuvântul acesta, să vă luptaţi mereu dacă a fost eliberare sau a fost ocupaţie, sau nu ştiu ce. Cel mai bine ar fi să se sărbătorească şi Ziua Victoriei asupra fascismului, şi Ziua Europei concomitent, la un loc, aşa cum s-a întâmplat, de fapt, şi cu ziua lui Schuman, care a fost un francez, dar din zona care, pe vremuri, a fost ocupată de francezi. Deci el a fost de acolo unde, de fapt, tot aşa, s-a întâmplat ceva asemănător, cum s-a întâmplat şi cu Basarabia.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, dacă ne referim tot la acest sondaj de opinie care a fost dat publicităţii, în această săptămână, oamenii spun că cel mai mult au frică de sărăcie, şomaj, corupţie. Să nu fie integrarea europeană pe prim plan?
Jaromír Kvapil: „Oamenii simt ceea ce este mai la îndemână şi ce este mai periculos pentru ei. Şi mi se pare că, de fapt, ceea ce simt oamenii dumneavoastră, la fel, o simt şi la noi, în Cehia. Nu e niciun fel de diferenţă: tot aşa corupţia, bineînţeles, că oamenii rămân fără muncă, sănătate, bineînţeles. Acestea sunt lucrurile care sunt cele mai importante şi nu diferă deloc. Uniunea Europeană ca atare ar trebui să fie ceva foarte simplu de ajuns acolo, dar până atunci va fi greu.”
Europa Liberă: De ce Uniunea Europeană nu vorbeşte despre termeni concreţi când ar putea să existe următorul val de extindere?
Jaromír Kvapil: „Pentru că, pe de o parte, aceasta depinde de dumneavoastră, nu de alţii. După ce se va face ce trebuie făcut, după ce se vor face reformele, aşa cum am spus, nu sunt prea uşoare, va fi foarte greu, dar, după aceea, veţi afla că, de fapt, este foarte bine că au fost făcute pentru că le-aţi făcut pentru dumneavoastră, nu pentru Uniunea Europeană. Nici nu se ştie deocamdată cum va arăta Uniunea Europeană peste 10 ani, să zicem.”
Europa Liberă: Cum vă închipuiţi că ar putea să arate?
Jaromír Kvapil: „E foarte greu de apreciat deocamdată, până nu trecem criza respectivă, este greu de spus. Dar ar putea să rămână aşa cum este. Alţii spun că ar fi cel mai bine, dar nu este posibil, bineînţeles, să rămână cum este, dar fără Germania, că ar fi cel mai bine Germania să fie scoasă de acolo. Alţii spun că cel mai bine ar fi ca Grecia şi Cipru, de exemplu, să fie scoşi de acolo. Dar cel mai bine să rămână aşa cum este, cu toate ţările care deocamdată au intrat şi, cel mai important lucru, este să rămână şi perspectiva europeană pentru toate ţările care vor să ajungă acolo.”
Europa Liberă: Pe cât de important este să existe un climat prietenos pentru investiţiile străine? Este astăzi Moldova atractivă pentru investitorii din exterior?
Jaromír Kvapil: „Moldova totuşi este o ţară mai mică decât este Cehia şi Cehia nu este o ţară prea mare. Este complicat pentru că atuncea trebuie de găsit investitori care vor găsi un interes. Interesul respectiv s-a găsit, de fapt, atât la zona liberă Bălţi cât şi la zona liberă Ungheni unde există două firme foarte importante atât Draexlmaier, cât şi Lear din America, din SUA, care sunt foarte importante pentru industria auto. Având în vedere faptul că cel mai mare producător de autoturisme din lume este Slovacia, cu un milion şi ceva de autoturisme pe an, şi pe locul doi se află Cehia, tot cu un milion şi o sută de mii, şi abia după aceea sunt ceilalţi, deci, într-adevăr industria auto este foarte importantă şi de viitor. Pentru că aproape toţi vor să aibă o maşină şi de aceea este foarte bine că s-a dus şi guvernul dumneavoastră pe calea aceasta şi trebuie continuată. Numai că câteodată este greu, pentru că iarăşi, cum a spus cineva deştept: „Capitalul este un cerb foarte timid. Fuge foarte repede, atunci când simte că ceva nu este în regulă”. Deci şi pentru capital trebuie să fie linişte, să fie stabilitate şi atuncea, bineînţeles, investitorii vor veni.”
Europa Liberă: Gradul înalt de corupţie sperie investitorii?
Jaromír Kvapil: „Cu corupţia o ducem greu peste tot şi în Uniunea Europeană. Dar depinde de cât de mult se cere şi cât de mult, de fapt, se reuşeşte să se schimbe. Câteodată să fie cineva şi arestat şi, aşa cum am înţeles că se petrece şi în ţara dumneavoastră, şi în ţara mea, nu mai vorbesc de Italia, de exemplu. Dar totuşi corupţia ca atare există peste tot şi trebuie înlăturată, dar se ştie foarte bine că niciodată nu poate fi înlăturată sută la sută.”
Europa Liberă: Cu suportul Cehiei s-au implementat mai multe proiecte, altele sunt încă în curs de implementare. Pe cât de importantă este pentru cetăţean este ca să existe aceste proiecte?
Jaromír Kvapil: „Câteodată da, altădată ba... Pentru că sunt anumite proiecte care sunt foarte bine venite, foarte bine văzute de către populaţie. Vorbesc de Home Care făcute împreună cu o asociaţie de binefacere din Cehia care se numeşte Caritas. Noi am deschis aceste puncte de Home Care, au fost sub îndrumarea cehilor pentru o perioadă de trei ani şi după aceea au fost predate la moldoveni. Merge strună, merge foarte bine şi se continuă, se vor deschide altele acuma în nord, de exemplu, şi se continuă. Unele merg mai bine, altele nu chiar aşa de bine…”
Europa Liberă: ... scârţâie…
Jaromír Kvapil: „Scârţâie câteodată şi se mai întâmplă că după ce se termină ajutorul din străinătate, totul dispare. Acea sta nu este prea bine, că, de fapt, ar trebui să continue, aşa cum continuă acolo cu Home Care, dar sunt altele unde este mai complicat.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, spuneţi-ne trei branduri în Moldova care vă impresionează.
Jaromír Kvapil: „Cognac, vin şi vin, cel alb şi cel roşu. Nu mai vorbesc de negru.”
Europa Liberă: Vinurile moldoveneşti fac imagine Moldovei în exterior?
Jaromír Kvapil: „Vinurile sunt foarte bune. Într-adevăr, spune şi soţia mea la fel, că vinurile moldoveneşti sunt unele dintre cele mai bune din lume, şi am avut posibilitatea şi în România şi în Portugalia, unde am stat patru ani, deci, cunosc câte ceva. Dar, totodată, trebuie să mărturisesc că îmi place şi berea foarte mult.”
Europa Liberă: De aia şi sunteţi ceh...
Jaromír Kvapil: „Dar totodată ştiu că câteodată ceea ce se importă în Cehia nu este de calitate superioară. Aceasta iarăşi depinde şi de moldoveni, şi de cehi, care vor să cumpere vinul respectiv din Moldova, pentru că vinul poate să fie şi de o calitate inferioară şi de calitate medie, să spunem sau cea superioară. Trebuie găsită posibilitatea cum să se vândă mai mult vin de calitate superioară pe piaţa Cehiei şi nu numai.”
Europa Liberă: Ce asemănări şi ce diferenţe sunt între cetăţenii din Republica Moldova şi cei din Cehia?
Jaromír Kvapil: „Diferenţa cea mai mare este că moldovenii ştiu mai bine să-şi petreacă viaţa. Adică ei sărbătoresc ce se poate sărbători. Aşa de multe sărbătoriri de ziua nu ştiu cui în fiecare an, n-am văzut în viaţa mea.”
Europa Liberă: E bine, e rău?
Jaromír Kvapil: „Câteodată este mai bine să muncească, nu să sărbătorească. Aşa este părerea unui central-european, care totuşi a trăit puţin altfel, într-o alta conjunctură. Probabil este mai bine ceva între.”
Europa Liberă: Este o diferenţă dintre oamenii bogaţi din Republica Moldova şi cei din exterior?
Jaromír Kvapil: „Da, este, este. Este, dar...”
Europa Liberă: Ce înseamnă să fii un om bogat în Cehia, de exemplu?
Jaromír Kvapil: „Eu am nişte prieteni chiar foarte bogaţi, dar nimeni nu ştie că ei sunt bogaţi. ”
Europa Liberă: Se îmbracă simplu, au o maşină nu dintre cele mai de lux?
Jaromír Kvapil: „Se îmbracă simplu, se duc cu mine la o bere. Deci ei se poartă foarte normal, pe când aici parcă dumneavoastră trebuie să arătaţi mai mult că sunteţi bogaţi. Dar să ştiţi că ceva foarte asemănător a fost şi la noi în prima jumătate anilor ’90.”
Europa Liberă: Într-o ţară săracă, poţi să te mândreşti că eşti am bogat?
Jaromír Kvapil: „Dacă arăţi că eşti bogat şi te ajută cu ceva, atuncea, bineînţeles, că te porţi aşa cum te porţi. Dacă nu te ajută la nimic, dacă nu ai nevoie de maşina cea mai luxoasă şi după aceea nu ai ce să mănânci acasă, atunci e puţin altfel.”
Europa Liberă: De ce oligarhii vor putere politică?
Jaromír Kvapil: „Pentru că se trăieşte mai uşor după aceea, nu? Da, asta este. Trebuie să decideţi, de fapt, şi cum va fi cu oligarhii, cum va fi cu orientarea ţării, cum va fi cu reformele. Deci mai aveţi de lucru.”
Europa Liberă: O cultură politică greu se clădeşte?
Jaromír Kvapil: „De fapt, cultura politică scade peste tot în lume. Şi în Europa...”
Europa Liberă: Adevăratele valori îşi pierd din sens?
Jaromír Kvapil: „Câteodată da. Banul este câteodată cel mai important, dar nu la toţi. Mi se pare că în ţara noastră nu s-a pierdut încă rădăcina respectivă. Probabil că ar putea să fie şi mai mulţi oameni intelectuali, care ştiu foarte bine că banul nu este cel mai important lucru din lume şi ei aşa se şi poartă. Dar, totodată, există ambele extreme.”
Europa Liberă: Ce viitor are Moldova şi cine va face viitorul acestei ţări?
Jaromír Kvapil: „E convingerea mea că viitorul dumneavoastră este, bineînţeles, în Europa şi în Uniunea Europeană. Dar cine o face? Bineînţeles că nu altcineva decât cetăţenii Moldovei, nu politicienii. Cetăţenii Moldovei trebuie să facă şi ei trebuie să voteze pe acei care de fapt, ştiu cel mai bine ce vor să facă şi de ce vor să o facă şi unde vreţi să ajungeţi.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru ascultătorii Europei Libere?
Jaromír Kvapil: „Să nu piardă răbdarea pentru că, până la urmă, vor reuşi dacă se vor ajuta.”
Europa Liberă: Credeţi că s-a depăşit criza politică în Moldova? Şi pe cât de mult ajută ţării şi cetăţenilor liniştea şi pacea, stabilitatea pentru moment?
Jaromír Kvapil: „Dintr-un anumit punct de vedere, probabil, că este bine că a avut loc această criză, fiindcă această criză, de fapt, arată că Moldova este o ţară democratică. Fiindcă fără crize, fără crizele democratice, fără schimbările guvernelor şi aşa mai departe nici nu se poate trăi. Dacă rămâne numai un singur guvern, care după aceea guvernează ţara pentru următorii 20 de ani, 30 de ani aceasta înseamnă altceva decât democraţie.”
Europa Liberă: A propos, şi la Praga, deseori s-au succedat guvernele, au avut loc crize politice şi în Cehia. E o diferenţă între criza politică de acolo şi cea de aici?
Jaromír Kvapil: „Sunt convins că nu, pentru că şi la noi, şi la dumneavoastră, se schimbă de la stânga la dreapta şi invers. Şi de aceea este foarte asemănător, de fapt, şi numărul membrilor coaliţiei este identic, tot aşa: trei partide diferite care câteodată găsesc ceva comun şi atuncea pot să facă coaliţia respectivă, dar câteodată este mult mai greu. Şi cu greu se caută cum şi ce se poate, unde se poate pătrunde, să fie interesant şi acceptabil pentru toate partidele care intră în coaliţia respectivă. Bineînţeles că, după părerea mea, cel mai bine o duc acuma ungurii, de exemplu, pentru că ei acolo au un singur partid care, de fapt, are şi 2/3, dacă nu mă înşel. Deci domnul Orbán...”
Europa Liberă: Majoritate confortabilă.
Europa Liberă: Domnule ambasador, din observaţiile dumneavoastră, se apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană? Şi ce ar trebui să întreprindă pentru ca această apropiere să fie percepută şi de către simplul cetăţean?
Jaromír Kvapil: „A mai spus-o cineva, că nu întreba ce poate ţara să facă pentru tine, ci ce tu poţi să faci pentru ţara ta. La fel este şi în cazul dumneavoastră, în primul rând, trebuie să hotărâi unde vreţi să ajungeţi: vreţi să ajungeţi în Uniunea Europeană sau vreţi să ajungeţi în Uniunea Euroasiatică. Aşa cum este guvernul actual, sunt convins că este vorba de Uniunea Europeană, ceea ce este foarte bine. Dar dacă este aşa, atuncea, bineînţeles, şi oamenii de rând, şi politicienii trebuie să ştie foarte bine că, de fapt, trebuie făcute foarte multe reforme. Fără ele, nu se poate intra în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Cunoaştem experienţa ţărilor, care au aderat, în ultimii ani, la Uniunea Europeană. Pentru acele ţări reformele au însemnat o terapie de şoc şi poate cetăţeanul mai greu acceptă totuşi să fie promovată o reformă?
Jaromír Kvapil: „Aveţi dreptate. Dar, totodată, pot să vă spun că noi am trăit în România, la începutul anilor ’90, cu copiii noştri. Am stat în ţara vecină şapte ani. Copiii mei, pe de o parte, ştiu amândoi foarte bine şi limba română, printre altele, dar, pe de altă parte, ei au rămas cu o experienţă nu chiar aşa de bună.”
Europa Liberă: Tristă.
Jaromír Kvapil: „Adică ei au ştiut că a fost o ţară unde foarte multe lucruri nu au fost prea bine puse la punct. Acuma, când suntem noi aici, a venit şi băiatul cu familia dânsului şi au stat 10 zile şi în România. Şi mi-a spus băiatul meu, după aceea, că s-a schimbat aşa de mult că nici nu a putut să recunoască ţara.”
Europa Liberă: E meritul României sau al Uniunii Europene?
Jaromír Kvapil: „Bineînţeles, că este şi meritul României, pentru că România trebuia să facă reformele respective pe care le-a şi făcut şi, altfel, nu ar fi intrat în Uniunea Europeană. Iar, pe de altă parte, este şi meritul Uniunii Europene, pentru că ea, de fapt, se străduieşte să niveleze, într-un fel, nivelul de trai la toate ţările Uniunii Europene. Deci aceasta a însemnat că România a primit mult mai mult decât alte ţări, pentru că era nevoie. Sunt convins şi aşa se şi spune că, de fapt, dacă aşa ceva se va întâmpla şi în ţara dumneavoastră, atunci ar putea să fie ceva foarte asemănător, adică să aibă un imbold foarte pozitiv pentru ţara dumneavoastră care este şi calculată undeva, de la 5% până la 15% creşterea PIB-ului.”
Europa Liberă: Avem rezultatele acestui ultim barometru de opinie publică. Se împart opţiunile, când e vorba despre încotro să meargă Moldova: la Est sau la vest, 50%, 51% - cam aşa ar fi opţiunea respondenţilor. Pe de altă parte, aceeaşi oameni spun că Federaţia Rusă ar dori mai mult bine Republicii Moldova decât Uniunea Europeană. De ce această percepţie?
Jaromír Kvapil: „Ştiţi, eu am participat acum două zile, la o festivitate oferită de către domnul ministru al Mediului, domnul Şalaru, a fost Ziua mondială a mediului şi, totodată, au şi sărbătorit a 45-a aniversare a înfiinţării primului comitet de mediu. A fost un prilej foarte interesant pentru mine să aflu că oamenii deocamdată la dumneavoastră sărbătoresc şi ceea ce a fost, de fapt, rău...”
Europa Liberă: ... pe timpul Uniunii Sovietice...
Jaromír Kvapil: „Şi a fost rău. Cehia acordă un sprijin dumneavoastră pentru pesticidele care au rămas aici.”
Europa Liberă: Pentru distrugerea lor.
Jaromír Kvapil: „Pentru distrugerea lor care au rămas din timpurile sovietice. Din cauza aceasta nu are pământul dumneavoastră randamentul pe care ar putea să îl aibă ca ţară cu cernoziomuri. După aceea ajutăm iarăşi noi, mai ales, pe lângă fostele baze militare sovietice, unde în puţuri, în loc de apă, a rămas motorină. Acuma vă ajutăm pe dumneavoastră să scoateţi de acolo şi să aveţi apă curată, cum era pe vremuri. Deci este foarte bine că se face comparaţia respectivă şi totodată oamenii, probabil, trebuie să gândească mai în perspectivă şi să vadă şi ceea ce a fost înainte, pentru că, de fapt, ceea ce a fost înainte, în multe cazuri, a fost dăunător ţării şi trebuie refăcut, şi se face tot posibilul să fie refăcut.”
Europa Liberă: Poate că această dependenţă de resursele energetice de la Est, piaţa de desfacere, acolo unde nu au prea multe obligaţiuni, la Est, cei care produc mărfuri, aşa cum cer standardele europene. Aceasta i-ar face mai degrabă legaţi de Rusia decât de perspectiva europeană?
Jaromír Kvapil: „Mie mi se pare că dumneavoastră trăiţi acuma o perioadă pe care noi am trăit-o undeva la începutul anilor ’90. Poate să fie mai simplu şi a fost mai simplu şi în timpul Cehoslovaciei socialiste, pentru că noi ştiam că vom livra în Uniunea Sovietică pentru că ea este aşa de flămândă că, de fapt, va...”
Europa Liberă: ... înghiţi totul.
Europa Liberă: Nu au ţinut piept competitivităţii?
Jaromír Kvapil: „Da, exact. Dar, totodată, în aceşti 20 de ani, a început să se schimbe optica oamenilor că e mai bine să fie piaţa mai exigentă pentru că atuncea, de fapt, va aduce mai mult bun oamenilor din ţara noastră. Aşa se şi petrece acuma. Deci aceasta este foarte important.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, Republica Moldova, pe calea integrării europene, cu sau fără Transnistria?
Jaromír Kvapil: Păi aceasta e greu de spus. Din motive istorice, se ştie că ar trebui să fie şi cu Transnistria. Ştiu că nimeni din oficialii dumneavoastră niciodată nu a spus fără Transnistria. Nu pot să spun nici eu.”
Europa Liberă: Aţi întreprins vreo vizită la Tiraspol?
Jaromír Kvapil: „Am fost acolo, bineînţeles. Am văzut-o şi aseară pe doamna Ştanski, la o recepţie. Este o doamnă foarte frumoasă care ştie bine ce vrea, dar nu ştiu dacă ea e singura care...”
Europa Liberă: Şi ce vrea dumneaei? Ce aţi înţeles că doreşte?
Jaromír Kvapil: „Doamna ar dori mai mult să găsească o convieţuire între Moldova şi ţara ei, pe care ea pretinde că este o ţară independentă. Eu şi, bineînţeles, toţi ceilalţi credem că Transnistria este o parte integrantă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Va fi dificil acest proces de reunificare a celor două maluri ale Nistrului?
Jaromír Kvapil: „Depinde cât de mulţi jucători intră în joc. Deocamdată este greu, dar sunt convins că, până la urmă, se va găsi o posibilitate pentru că nu se poate trăi la infinit aşa. Ştiu că, totodată, este foarte complicat la dumneavoastră, dar totuşi, dacă s-ar putea găsi un compromis, ar fi cel mai bine. Un politician de la dumneavoastră nu demult a spus că, de fapt, e o tâmpenie, dacă pot să folosesc cuvântul acesta, să vă luptaţi mereu dacă a fost eliberare sau a fost ocupaţie, sau nu ştiu ce. Cel mai bine ar fi să se sărbătorească şi Ziua Victoriei asupra fascismului, şi Ziua Europei concomitent, la un loc, aşa cum s-a întâmplat, de fapt, şi cu ziua lui Schuman, care a fost un francez, dar din zona care, pe vremuri, a fost ocupată de francezi. Deci el a fost de acolo unde, de fapt, tot aşa, s-a întâmplat ceva asemănător, cum s-a întâmplat şi cu Basarabia.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, dacă ne referim tot la acest sondaj de opinie care a fost dat publicităţii, în această săptămână, oamenii spun că cel mai mult au frică de sărăcie, şomaj, corupţie. Să nu fie integrarea europeană pe prim plan?
Jaromír Kvapil: „Oamenii simt ceea ce este mai la îndemână şi ce este mai periculos pentru ei. Şi mi se pare că, de fapt, ceea ce simt oamenii dumneavoastră, la fel, o simt şi la noi, în Cehia. Nu e niciun fel de diferenţă: tot aşa corupţia, bineînţeles, că oamenii rămân fără muncă, sănătate, bineînţeles. Acestea sunt lucrurile care sunt cele mai importante şi nu diferă deloc. Uniunea Europeană ca atare ar trebui să fie ceva foarte simplu de ajuns acolo, dar până atunci va fi greu.”
Europa Liberă: De ce Uniunea Europeană nu vorbeşte despre termeni concreţi când ar putea să existe următorul val de extindere?
Europa Liberă: Cum vă închipuiţi că ar putea să arate?
Jaromír Kvapil: „E foarte greu de apreciat deocamdată, până nu trecem criza respectivă, este greu de spus. Dar ar putea să rămână aşa cum este. Alţii spun că ar fi cel mai bine, dar nu este posibil, bineînţeles, să rămână cum este, dar fără Germania, că ar fi cel mai bine Germania să fie scoasă de acolo. Alţii spun că cel mai bine ar fi ca Grecia şi Cipru, de exemplu, să fie scoşi de acolo. Dar cel mai bine să rămână aşa cum este, cu toate ţările care deocamdată au intrat şi, cel mai important lucru, este să rămână şi perspectiva europeană pentru toate ţările care vor să ajungă acolo.”
Europa Liberă: Pe cât de important este să existe un climat prietenos pentru investiţiile străine? Este astăzi Moldova atractivă pentru investitorii din exterior?
Jaromír Kvapil: „Moldova totuşi este o ţară mai mică decât este Cehia şi Cehia nu este o ţară prea mare. Este complicat pentru că atuncea trebuie de găsit investitori care vor găsi un interes. Interesul respectiv s-a găsit, de fapt, atât la zona liberă Bălţi cât şi la zona liberă Ungheni unde există două firme foarte importante atât Draexlmaier, cât şi Lear din America, din SUA, care sunt foarte importante pentru industria auto. Având în vedere faptul că cel mai mare producător de autoturisme din lume este Slovacia, cu un milion şi ceva de autoturisme pe an, şi pe locul doi se află Cehia, tot cu un milion şi o sută de mii, şi abia după aceea sunt ceilalţi, deci, într-adevăr industria auto este foarte importantă şi de viitor. Pentru că aproape toţi vor să aibă o maşină şi de aceea este foarte bine că s-a dus şi guvernul dumneavoastră pe calea aceasta şi trebuie continuată. Numai că câteodată este greu, pentru că iarăşi, cum a spus cineva deştept: „Capitalul este un cerb foarte timid. Fuge foarte repede, atunci când simte că ceva nu este în regulă”. Deci şi pentru capital trebuie să fie linişte, să fie stabilitate şi atuncea, bineînţeles, investitorii vor veni.”
Europa Liberă: Gradul înalt de corupţie sperie investitorii?
Jaromír Kvapil: „Cu corupţia o ducem greu peste tot şi în Uniunea Europeană. Dar depinde de cât de mult se cere şi cât de mult, de fapt, se reuşeşte să se schimbe. Câteodată să fie cineva şi arestat şi, aşa cum am înţeles că se petrece şi în ţara dumneavoastră, şi în ţara mea, nu mai vorbesc de Italia, de exemplu. Dar totuşi corupţia ca atare există peste tot şi trebuie înlăturată, dar se ştie foarte bine că niciodată nu poate fi înlăturată sută la sută.”
Europa Liberă: Cu suportul Cehiei s-au implementat mai multe proiecte, altele sunt încă în curs de implementare. Pe cât de importantă este pentru cetăţean este ca să existe aceste proiecte?
Jaromír Kvapil: „Câteodată da, altădată ba... Pentru că sunt anumite proiecte care sunt foarte bine venite, foarte bine văzute de către populaţie. Vorbesc de Home Care făcute împreună cu o asociaţie de binefacere din Cehia care se numeşte Caritas. Noi am deschis aceste puncte de Home Care, au fost sub îndrumarea cehilor pentru o perioadă de trei ani şi după aceea au fost predate la moldoveni. Merge strună, merge foarte bine şi se continuă, se vor deschide altele acuma în nord, de exemplu, şi se continuă. Unele merg mai bine, altele nu chiar aşa de bine…”
Europa Liberă: ... scârţâie…
Jaromír Kvapil: „Scârţâie câteodată şi se mai întâmplă că după ce se termină ajutorul din străinătate, totul dispare. Acea sta nu este prea bine, că, de fapt, ar trebui să continue, aşa cum continuă acolo cu Home Care, dar sunt altele unde este mai complicat.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, spuneţi-ne trei branduri în Moldova care vă impresionează.
Jaromír Kvapil: „Cognac, vin şi vin, cel alb şi cel roşu. Nu mai vorbesc de negru.”
Europa Liberă: Vinurile moldoveneşti fac imagine Moldovei în exterior?
Jaromír Kvapil: „Vinurile sunt foarte bune. Într-adevăr, spune şi soţia mea la fel, că vinurile moldoveneşti sunt unele dintre cele mai bune din lume, şi am avut posibilitatea şi în România şi în Portugalia, unde am stat patru ani, deci, cunosc câte ceva. Dar, totodată, trebuie să mărturisesc că îmi place şi berea foarte mult.”
Europa Liberă: De aia şi sunteţi ceh...
Jaromír Kvapil: „Dar totodată ştiu că câteodată ceea ce se importă în Cehia nu este de calitate superioară. Aceasta iarăşi depinde şi de moldoveni, şi de cehi, care vor să cumpere vinul respectiv din Moldova, pentru că vinul poate să fie şi de o calitate inferioară şi de calitate medie, să spunem sau cea superioară. Trebuie găsită posibilitatea cum să se vândă mai mult vin de calitate superioară pe piaţa Cehiei şi nu numai.”
Europa Liberă: Ce asemănări şi ce diferenţe sunt între cetăţenii din Republica Moldova şi cei din Cehia?
Jaromír Kvapil: „Diferenţa cea mai mare este că moldovenii ştiu mai bine să-şi petreacă viaţa. Adică ei sărbătoresc ce se poate sărbători. Aşa de multe sărbătoriri de ziua nu ştiu cui în fiecare an, n-am văzut în viaţa mea.”
Europa Liberă: E bine, e rău?
Jaromír Kvapil: „Câteodată este mai bine să muncească, nu să sărbătorească. Aşa este părerea unui central-european, care totuşi a trăit puţin altfel, într-o alta conjunctură. Probabil este mai bine ceva între.”
Europa Liberă: Este o diferenţă dintre oamenii bogaţi din Republica Moldova şi cei din exterior?
Jaromír Kvapil: „Da, este, este. Este, dar...”
Europa Liberă: Ce înseamnă să fii un om bogat în Cehia, de exemplu?
Jaromír Kvapil: „Eu am nişte prieteni chiar foarte bogaţi, dar nimeni nu ştie că ei sunt bogaţi. ”
Europa Liberă: Se îmbracă simplu, au o maşină nu dintre cele mai de lux?
Europa Liberă: Într-o ţară săracă, poţi să te mândreşti că eşti am bogat?
Jaromír Kvapil: „Dacă arăţi că eşti bogat şi te ajută cu ceva, atuncea, bineînţeles, că te porţi aşa cum te porţi. Dacă nu te ajută la nimic, dacă nu ai nevoie de maşina cea mai luxoasă şi după aceea nu ai ce să mănânci acasă, atunci e puţin altfel.”
Europa Liberă: De ce oligarhii vor putere politică?
Jaromír Kvapil: „Pentru că se trăieşte mai uşor după aceea, nu? Da, asta este. Trebuie să decideţi, de fapt, şi cum va fi cu oligarhii, cum va fi cu orientarea ţării, cum va fi cu reformele. Deci mai aveţi de lucru.”
Europa Liberă: O cultură politică greu se clădeşte?
Jaromír Kvapil: „De fapt, cultura politică scade peste tot în lume. Şi în Europa...”
Europa Liberă: Adevăratele valori îşi pierd din sens?
Jaromír Kvapil: „Câteodată da. Banul este câteodată cel mai important, dar nu la toţi. Mi se pare că în ţara noastră nu s-a pierdut încă rădăcina respectivă. Probabil că ar putea să fie şi mai mulţi oameni intelectuali, care ştiu foarte bine că banul nu este cel mai important lucru din lume şi ei aşa se şi poartă. Dar, totodată, există ambele extreme.”
Europa Liberă: Ce viitor are Moldova şi cine va face viitorul acestei ţări?
Jaromír Kvapil: „E convingerea mea că viitorul dumneavoastră este, bineînţeles, în Europa şi în Uniunea Europeană. Dar cine o face? Bineînţeles că nu altcineva decât cetăţenii Moldovei, nu politicienii. Cetăţenii Moldovei trebuie să facă şi ei trebuie să voteze pe acei care de fapt, ştiu cel mai bine ce vor să facă şi de ce vor să o facă şi unde vreţi să ajungeţi.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru ascultătorii Europei Libere?
Jaromír Kvapil: „Să nu piardă răbdarea pentru că, până la urmă, vor reuşi dacă se vor ajuta.”