De ce şi-a înteţit Rogozin vizitele în Moldova?

Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin va vizita Chișinăul pe 2 septembrie. Nu este limpede dacă va merge și la Tiraspol, unde autoritățile regiunii separatiste vor sărbători în acea zi independența față de Republica Moldova proclamată în 1990. Ultima dată când a vizitat Chișinăul, pe 9 mai, Rogozin a spus că locul Republicii Moldova ar trebui să fie într-o viitoare Uniune Eurasiatică în frunte cu Rusia. De atunci, însă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia respectă decizia Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană. Valentina Ursu a discutat despre interesele Rusiei în Republica Moldova cu analista politică de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, a fost anunţată această vizită în Republica Moldova a vicepremierului rus Rogozin, pe 2 septembrie. S-ar putea să ajungă şi la Tiraspol pentru că autorităţile de acolo zic că sunt în plină pregătire pentru a aniversa aşa-zisa „independenţă” a Transnistriei. Ce caută atât de des Rogozin în Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Cred că este destul de clar: pentru Republica Moldova această perioadă, până la summit-ul de la Vilnius, este foarte importantă, este crucială. Şi atunci Rusia face tot felul de oferte şi chiar presiuni, după părerea mea, deşi încearcă să fie subtilă, vrând să arate că, de fapt, Republica Moldova nu-şi va putea permite să se desprindă de dependenţa energetică de Rusia. În al doilea rând, se fac presiuni şi în direcţia Transnistriei, în sensul de nişte investiţii, de nişte bani care sunt acordaţi, cică, semioficial. Totul merge într-o direcţie foarte clară şi cred că trebuie să vedem şi contextul în care intră, bineînţeles, Ucraina.”

Europa Liberă: De ce Rusia nu ar lăsa în pace Republica Moldova, să îşi aleagă destinul aşa cum doreşte?

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Republica Moldova, aşa cum o tot repet, este de o valoare geostrategică foarte mare pentru Rusia. În primul rând, se află la acele puncte către care Rusia, de decenii sau poate secole, încearcă să ajungă. În al doilea rând, prin Republica Moldova, într-un fel, Rusia ţine şi Ucraina... Gândiţi-vă: dacă Republica Moldova ar reuşi să se îndrepte, cu paşi decisivi, către Occident şi ar intra în relaţii mult mai strânse, fără a se integra imediat cu Uniunea Europeană, desigur, aceasta ar fi un exemplu pentru Ucraina şi, într-un fel ar deschide, chiar spaţial, ar deschide şi drumul către Vest pentru Ucraina... Atâta timp cât Ucraina este blocată de Republica Moldova, care nici ea nu este, ca să spun aşa, integrată în Uniunea Europeană, cum ar putea sau cum ar trebui să fie, nici Ucraina nu poate face o politică decisă în această direcţie.”

Europa Liberă: Ziceam că, cel mai probabil, domnul Rogozin va merge la Tiraspol, unde va fi marcată crearea aşa-numitei „rmn”. Tot la Tiraspol ar putea să ajungă şi Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril, care este aşteptat, la mijlocul lui septembrie sau în prima decată a lui septembrie, în vizită, în Republica Moldova. Deci prin Transnistria, sunt şantajate autorităţile de la Chişinău?

Anneli Ute Gabanyi: „Da, sigur, întotdeauna au fost. Şi, de la început, gândiţi-vă că aşa-zisa „independenţă” a aşa-zisei „rmn” a fost declarată chiar înainte de independenţa Republicii Moldova. Deci, de la început, aceasta a fost stratagema Rusiei. Rusia încearcă, şi până acum a reuşit, să ţină Moldova cu „gheara” Transnistriei, iar Ucraina este ţinută cu „gheara” Moldovei. Este un joc foarte clar şi rămâne numai ca toţi să-l vadă.”

Europa Liberă: Pe cât de înţelept poate fi promovată politica externă de către autorităţile de la Chişinău, din moment ce li se sugerează, chiar şi din Vest, să aibă o relaţie bună cu Moscova?

Anneli Ute Gabanyi: „Relaţia bună nu înseamnă să-ţi accepţi independenţa economică şi să nu încerci să-ţi diversifici relaţiile economice şi în ceea ce priveşte exportul. Republica Moldova a reuşit nişte performanţe nemaipomenite în acest domeniu. Sigur că nu trebuie să fii în relaţii de inamiciţie. Nu trebuie neapărat să-i provoci pe ruşi, dacă nu este necesar, dacă nu sunt chestiuni principiale. Însă este foarte clar: drumul Republicii Moldova este unul, este drumul către Uniunea Europeană care este egal cu drumul către modernizare şi către democraţie... Acest lucru este cert. Nu se poate discuta, nu trebuie să fie discutat, în linişte şi serios.”

Europa Liberă: Pe cât de vulnerabil rămâne a fi acest drum, când e vorba despre Republica Moldova pe calea eurointegrării?

Anneli Ute Gabanyi: „Îmi pare foarte rău să spun, dar nu văd această şansă atâta vreme cât Republica Moldova, din motive foarte bine întemeiate, ţine la această secvenţă, ca să spun aşa, mai întâi, integrarea sau reintegrarea cu Transnistria şi, după aceea, integrarea în Uniunea Europeană. După părerea mea, ordinea trebuie să fie inversă. Adică Uniunea Europeană, bineînţeles, ar trebui să fie dispusă să accepte Republica Moldova, care iarăşi, la rândul ei, declară Transnistriei: noi deocamdată închidem această graniţă administrativă – care, de altfel, ne aduce destule ponoase în ceea ce priveşte realizarea securităţii teritoriului Republicii Moldova în întregul ei – şi mergem cât mai aproape de Uniunea Europeană. Iar dacă Transnistria, cei de acolo care sunt sigur mulţi dintre ei fraţi cu cei din partea cealaltă a Nistrului, dacă ei vor dori, la un moment dat, să se integreze în Republica Moldova, care, între timp, s-a apropiat mult mai mult de Uniunea Europeană, drumul trebuie să fie lăsat liber. Iarăşi paralela cu relaţiile dintre RFG şi RDG, unde, de asemenea, guvernul Republicii Federale întotdeauna a ţinut deschisă această portiţă şi această portiţă s-a dovedit benefică, atunci când şi populaţia a vrut şi, mai ales, când Rusia n-a mai putut să ţină RDG-ul.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, pe agenda dialogului politic ruso-comunitar, problema Transnistriei poate să se regăsească printre priorităţi?

Anneli Ute Gabanyi: „După părerea mea, este o iluzie. Ar trebui şi cei din Occident să vadă că acele condiţii care au fost puse şi care sunt mereu repetate chiar şi de Rogozin care afirmă că problema Transnistriei trebuie să fie ultima pe lista discuţiilor. Ei, astfel, nu poţi discuta, când o parte face precondiţii, cealaltă nu. Cred şi în Occident aceasta trebuie să se vadă. Sigur, problema trebuie discutată, dar fără iluzii că este problema cea mai uşor de rezolvat în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, cu Uniunea Europeană. Este o iluzie şi o iluzie periculoasă.”

Europa Liberă: Admiteţi că Moscova ar putea să recunoască independenţa Transnistriei, în anumite împrejurări?

Anneli Ute Gabanyi: „Tot ce se poate. Problema este că noi nu ştim exact ce gânduri au cei de la Moscova şi gânduri care, eventual, ţin şi de anumite fracţiuni sau gânduri care se rostesc într-un fel de diviziune a muncii, a comunicaţiei. Dar eu nu exclud nimic, în măsura în care aceasta serveşte scopurilor, pe termen lung, ale Rusiei. Va crea probleme şi pentru Rusia va fi o enclavă, de ce nu? Avem şi alte enclave, va complica eventual relaţiile cu Ucraina. Cred că depinde foarte mult şi de dezvoltarea relaţiilor cu Ucraina. Dar cert este că nu exclud nimic.”

Europa Liberă: Astăzi un deputat neafiliat, Mihai Godea, afirma că Transnistria trebuie declarată zonă de ocupaţie militară rusă. S-ar putea face acest lucru la modul practic?

Anneli Ute Gabanyi: „Este unul din acele exemple de provocare inutilă, după părerea mea. Este clar că este ocupată. Acest lucru s-a discutat şi la OSCE, şi s-a cerut retragerea trupelor ruseşti. Nu văd la ce ar servi o astfel de declaraţie care oricum nu ar duce la niciun progres nici în domeniul discuţiilor cu Transnistria, cu Uniunea Europeană. Mi se pare un lucru destul de neavizat.”

Europa Liberă: Credeţi cumva că şi biserica rusă face anumite jocuri politice în această zonă?

Anneli Ute Gabanyi: „Da, sigur. Întotdeauna biserica ortodoxă din Rusia s-a lăsat antrenată în astfel de jocuri şi cred că nu trebuie să ne mire.”

Europa Liberă: La finele acestei discuţii, vreau să vă întreb ce subiecte ar trebui să abordeze guvernarea de la Chişinău cu vicepremierul rus, Dmitri Rogozin? Cine face agenda, în eventualitatea efectuării acestei vizite a vicepremierului rus în Republica Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Îmi este foarte greu şi aş vrea să pot fi un şoricel să asist la astfel de discuţii pentru că foarte important este şi tonul. Se ştie că ruşii totdeauna discută de la superior la inferior. Problema este, într-adevăr, cum spuneţi, problema agendei. Şi cred că Republica Moldova ar trebui, în continuare, să încerce să câştige cât mai multe avantaje legitime dintr-un schimb economic, de asemenea, bazat pe regulile unui trafic economic normal. Dar, pe de altă parte, să nu facă concesii şi să nu se lase atrasă într-o cursă în ceea ce priveşte integrarea în spaţiul euroasiatic. Dar cred că guvernul de la Chişinău este foarte deştept şi nu are nevoie de sfaturile mele.”

Europa Liberă: Dar Moscova ar vrea ca Republica Moldova să facă concesii, doar atunci când e vorba despre o eventuală integrare în Uniunea Euroasiatică?

Anneli Ute Gabanyi: „Acest lucru ar putea să fie aşa, dar cred că s-a înşelat şi fostul preşedinte comunist, Voronin, care şi-a imaginat că, dacă va face concesii politice, şi Rusia va face concesii. Şi s-a înşelat amarnic. Domnul Rogozin a spus foarte clar: „Dacă Moldova vrea relaţii capitaliste şi un sistem capitalist, atunci noi ne vom comporta în calitate de capitalişti”. Ei bine, acest lucru îl fac deja de multă vreme. Dar este clar că Rusia urmăreşte un ţel prin toate mijloacele şi acest ţel este, în momentul de faţă, vedem şi în cazul Ucrainei, prevenirea unei apropieri mai mari a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, diversificarea energetică. Şi, în general, încearcă să culeagă pământ rusesc, cum se spune, în continuare, aşa cum a şi reuşit, în anumite perioade ale istoriei secolului XX.”

Europa Liberă: Dar de ce ar fi deranjată Rusia şi atunci când e vorba despre diversificarea resurselor energetice de către Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Bineînţeles că este vorba de micşorarea dependenţei energetice a Republicii Moldova. S-a văzut foarte clar aici, de fapt, şi încercarea Rusiei de a şantaja Ucraina, acum câţiva ani, ceea ce a dus la clarificarea în Occident asupra felului în care acţionează Rusia în spaţiul post-sovietic. Este destul de limpede: aspectul energetic este atuul cel mai mare deocamdată al Rusiei şi ei încearcă să-l folosească. Cum va fi când nu va mai dispune de aceste resurse – şi această perioadă nu este prea departe – este altă poveste.”