„Transnistria nici nu mai este prima, va fi doar a patra, după Osetia, după Abhazia și, iată, după Crimeea. De aceea, putem spune că riscurile recunoașterii independenței Transnistriei au crescut.”
Şeful interimar al diplomației ucrainene Andrei Deşciţa şi-a exprimat limpede îngrijorarea nu numai faţă de desfășurarea masivă de forţe ruseşti la granițele estice şi sudice ale ţării sale, dar el crede că aceste acțiuni reprezintă şi o amenințare la adresa regiunii transnistrene a Moldovei. Într-un interviu cu postul public de televiziune din Romania, Nina Ştanski care se autodefinește ca ministru de externe al Transnistriei a declarat astăzi că în cei peste 20 de ani care au trecut de la autoproclamarea republicii transnistrene, autorităţile de la Tiraspol au demonstrat că este o entitate statală viabila şi democratica: „Avem alegeri, prezență importantă la urne, o viață politică destul de intensă, asta demonstrează că populația se implică activ în procesele din Transnistria. Nu mă sfiesc să spun că politica din Transnistria se desfășoară după principii democratice. În afară de asta, putem compara nivelul de trai din Transnistria şi în Republica Moldova. Republica Moldova este un stat recunoscut pe plan internaţional. Moldova este membru în diferite organizații internaţionale. Moldova este singurul stat din Europa care consumă cele mai multe ajutoare financiare inclusiv şi pe linie neguvernamentală. Haideți să comparăm nivelul de trai de aici şi acolo. Aici pensiile sunt mai mari. Subvențiile pentru categoriile populației cu venituri mici sunt mai substanțiale”, a declarat corespondentului la Moscova al televiziunii romane, Nina Ştanski.
Vasile Botnaru l-a intrebat pe analistul politic Igor Boţan, care crede că ar putea fi poziţia Chișinăului, dacă în regiunea transnistreană se va organiza un nou referendum, precum cel din Crimeea?
Europa Liberă: Rusia a dat asigurări autorităților de la Chișinău că nu are de gând să procedeze cu Transnistria așa cum a procedat cu Crimeea. Pe de altă parte, pe locuitorii regiunii transnistrene a Republicii Moldova nimeni nu poate să îi împiedice să organizeze un referendum, în care cu multă unanimitate să voteze intrarea în Rusia, nu neapărat din motivul pe care l-a invocat Crimeea, ci din motive similare, că nu le place încotro merge Chișinăul, că se simt mai bine în Rusia. Motive pe care le-au invocat deja, atunci când au spus că vor să introducă legislația Rusiei, că vor pașapoarte rusești. Or, iată, cetățenia rusească este un motiv tehnic foarte convenabil pentru a anexa teritoriul transnistrean, mai ales, dacă coridorul fizic, geografic, prin regiunea Odesa, va ajunge până în Transnistria. Cu ce mijloace se poate opune Chișinăul unei asemenea anexări?
Europa Liberă: Chișinăul continuă să creadă Moscovei care dă asigurări că nu are intențiile presupuse de toată lumea.
Igor Boțan: „Chișinăul nu cred că este naiv. Chișinăul ajunge la propriile concluzii, dar este important să audă și concluziile unui for ca cel pe care l-am invocat. Pe lângă faptul că NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite au ajuns la concluzia că Rusia nu mai este credibilă, ei au mai făcut niște concluzii. Sub presiunea impulsurilor revanșarde, Federația Rusă a demolat arhitectura securității europene. De aceea, Federația Rusă trebuie tratată cu multă-multă atenție. De aceea, când revenim la problema Transnistriei, trebuie să înțelegem că probabilitatea unei intrări în forță a Rusiei în Transnistria este foarte mare. Transnistria nici nu mai este prima, va fi doar a patra, după Osetia, după Abhazia și, iată, după Crimeea. De aceea, pornind de la aceste constatări, putem spune că riscurile recunoașterii independenței Transnistriei au crescut. Dacă încercăm să înțelegem logica Moscovei, atunci putem lesne să înțelegem cam ce se poate întâmpla și ce dorește Moscova de la Chișinău.
Sigur că poate provoca un nou referendum în Transnistria. Dar acest referendum în Transnistria, la tema pe care ați invocat-o dumneavoastră, nu prea are mare valoare, după ce referendumuri similare au fost organizate, de exemplu, la 17 septembrie 2006, ca să renoveze doar pretenția Transnistriei de a intra în Federația Rusă nu cred că se merită acum. Federația Rusă a avut o strategie, se numea constituirea Uniunii Euroasiatice. La un moment dat, Federația Rusă a înțeles că această strategie este dată peste cap de către Parteneriatul Estic. Punctul culminant a fost semnarea Acordului de Asociere de către Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia. Modul în care a procedat Federația Rusă ne sugerează foarte-foarte clar: Federația Rusă nu a dorit să admită acest lucru și a făcut totul pentru a compromite această strategie.
Apare întrebarea ce e mai departe? Mai departe lucrurile stau foarte-foarte enigmatic. Federația Rusă nu are o doctrină mesianică, cum a fost cea din secolul XIX, eliberarea, de exemplu, a Balcanilor de sub jugul otoman sau o altă misiune, cum a fost cea comunistă. Federația Rusă a devenit un stat naționalist, să le reamintim radioascultătorilor că, în 2008, în prezența cancelarului Angela Merkel, Vladimir Putin a recunoscut că este naționalist rus și a specificat că în sensul bun al cuvântului. Adică naționaliștii ruși sunt buni, toți ceilalți sunt răi. De aceea Putin nu are paradigmă nouă pentru lume. Ce are în schimb? Are resurse naturale, pe care zice că le poate împărți cu cei care aderă la proiectul lui Vladimir Putin și poate oferi piața de desfacere a Federației Ruse. Probabil, acest lucru este nu tocmai convingător. De aceea, pentru a da peste cap Parteneriatul Estic și strategia Occidentului, Federația Rusă cred că a improvizat, atunci când a intrat în Crimeea, improvizație care a apărut în baza unui pretext pe care l-a oferit slăbirea dramatică a puterii în Ucraina.”
Europa Liberă: Multă lume spune că Rusia a profitat de momentul că Ucraina e slabă și i-a împlântat un pumnal în spate. Acum pentru Transnistria nu există premiza aceasta. În schimb, Transnistria ar putea fi încurajată de noua situație a Crimeii, ca să zică: luați-ne și pe noi.
Igor Boțan: „Ba există. Aici am vrut să ajung. Slăbirea puterii de la Chișinău poate fi făcută și mesajele care vin din partea Moscovei sunt următoarele: nu intenționăm să facem în Transnistria ceea ce am făcut în Crimeea, dar, dacă mergeți pe varianta semnării Acordului de Asociere, atunci veți avea probleme în Transnistria. Este un mesaj cât se poate de clar și de puternic.”
Europa Liberă: Adică un Maidan ideologic, virtual?
Igor Boțan: „Sigur. Și nu doar virtual. Avem, în Republica Moldova, forțe politice care declară deschis și clar că opțiunea lor este euroasiatică.”
Europa Liberă: Adică care ar putea face chiar baricade?
Igor Boțan: „Nu știu dacă e vorba de baricade, dar nu e nevoie să facă baricade la Chișinău, Transnistria oricum este controlată de către Federația Rusă. Deci este important Chișinăul să ajungă la faza semnării și atunci vor intra în joc amenințările Federației Ruse. Până atunci situația poate fi destabilizată. Cum? Vedem cum. Există forțe politice care au orientare euroasiatică. Este vorba de Partidul Socialiștilor care a încercat să destabilizeze situația, prin intermediul așa-ziselor referendumuri locale pe probleme de ordin geopolitic. Am văzut că, la plenara Partidului Comuniștilor, partidul respectiv a declarat că reia acțiunile de protest care au exact aceeași țintă: neadmiterea semnării Acordului de Asociere. Deci vedem că instrumentarul pe care îl are Federația Rusă este deocamdată suficient, până la momentul „X”, adică până în momentul când Chișinăul va semna Acordul de Asociere.”
Europa Liberă: În iulie, așa parcă se așteaptă?
Igor Boțan: „În iulie, dar să nu uităm că destabilizarea situației se face exact în ajunul alegerilor parlamentare și lupta cea mare se va da pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014. De ce să intervină în forță Rusia, după ce a intrat într-o istorie nu tocmai plăcută, când poate, destabilizând situația, prin intermediul forțelor politice din Chișinău, să obțină întreaga Republică Moldova, în cadrul sau după alegerile parlamentare din 2014.”
Europa Liberă: De aici rezultă că singura posibilitate a Chișinăului de a se opune anexării Transnistriei și, eventual, întregii Republici Moldova e să câștige alegerile parlamentare, în formula în care guvernează acum?
Igor Boțan: „Ar fi o soluție, dar pentru aceasta autoritățile din Republica Moldova trebuie să transmită mesaje pozitive cetățenilor. Adică tot ceea ce s-a promis, transformarea Republicii Moldova, în următoarea jumătate de an, într-un șantier în care oamenii să perceapă foarte clar că suportul Uniunii Europene este unul fundamental pentru Republica Moldova, să dea la o parte toate intrigile și toate scandalurile care au existat, până acum, și să nu provoace altele. Și, încă un lucru, să aibă un comportament foarte-foarte atent, să nu antagonizeze Rusia, să nu îi ofere pretexte, înțelegând că Republica Moldova nu poate de o manieră orbească să se alinieze la tot ceea ce face Uniunea Europeană, din simplul motiv că Republica Moldova nu are umbrela NATO pe care o are Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Prudența aceasta deranjează vecinul vestic. Traian Băsescu nu este mulțumit tocmai de faptul că Iurie Leancă nu a făcut declarații tranșante.
Igor Boțan: „Eu cred că mesajul lui Traian Băsescu vine dintr-o obidă personală și anume ne amintim participarea cu premierul Ponta la acea conferință de presă de la București, pe care domnul președinte Traian Băsescu a luat-o drept un atac la pozițiile domniei sale. Cred că domnul președinte Traian Băsescu trebuie să treacă peste această supărare. Acum lucrurile sunt foarte importante și foarte complicate pentru ca să se lase ghidat de supărări care nu au avut niciun motiv să fie luate în serios. În afară de lucrurile pe care le-am menționat, Chișinăul sigur că trebuie să urmărească foarte atent ceea ce se întâmplă în Ucraina. Dacă Chișinăul poate cumva asista Ucraina, trebuie să o facă, dar să evite polarizarea de aici, din Chișinău, și de a turna apă la moara comuniștilor și a socialiștilor. Noi înțelegem că recunoașterea Transnistriei are sens din partea Federației Ruse doar dacă Federația Rusă ulterior va folosi problema transnistreană ca un pretext de evitare a unei eventuale catastrofe umanitare, de pe urma unui blocaj, ca să forțeze lucrurile și să intre să își facă drum spre Transnistria, prin regiunea Odesa sau viceversa, să destabilizeze situația în sud-estul Ucrainei, în măsura în care acesta să fie anexat, de asemenea, de către Federația Rusă. Și atunci Federația Rusă să nu aibă niciun fel de opreliști pentru a recunoaște Transnistria.”
Europa Liberă: Deci Chișinăul să convingă Kievul să exercite presiuni asupra Tiraspolului, dar delicat?
Igor Boțan: „Cred că să evite orice alegații, orice referințe la o eventuală catastrofă umanitară, care ar oferi Federației Ruse pretextul să își salveze conaționalii, așa cum procedează, după noua stratagemă a lui Vladimir Putin.”
Vasile Botnaru l-a intrebat pe analistul politic Igor Boţan, care crede că ar putea fi poziţia Chișinăului, dacă în regiunea transnistreană se va organiza un nou referendum, precum cel din Crimeea?
Europa Liberă: Rusia a dat asigurări autorităților de la Chișinău că nu are de gând să procedeze cu Transnistria așa cum a procedat cu Crimeea. Pe de altă parte, pe locuitorii regiunii transnistrene a Republicii Moldova nimeni nu poate să îi împiedice să organizeze un referendum, în care cu multă unanimitate să voteze intrarea în Rusia, nu neapărat din motivul pe care l-a invocat Crimeea, ci din motive similare, că nu le place încotro merge Chișinăul, că se simt mai bine în Rusia. Motive pe care le-au invocat deja, atunci când au spus că vor să introducă legislația Rusiei, că vor pașapoarte rusești. Or, iată, cetățenia rusească este un motiv tehnic foarte convenabil pentru a anexa teritoriul transnistrean, mai ales, dacă coridorul fizic, geografic, prin regiunea Odesa, va ajunge până în Transnistria. Cu ce mijloace se poate opune Chișinăul unei asemenea anexări?
Igor Boţan
Igor Boțan: „Rusia nu mai este credibilă – este concluzia la care s-a ajuns, pe data de 21-23 martie curent, în cadrul unui forum la Bruxelles, cu participarea înalților demnitari din Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite ale Americii.”Europa Liberă: Chișinăul continuă să creadă Moscovei care dă asigurări că nu are intențiile presupuse de toată lumea.
Igor Boțan: „Chișinăul nu cred că este naiv. Chișinăul ajunge la propriile concluzii, dar este important să audă și concluziile unui for ca cel pe care l-am invocat. Pe lângă faptul că NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite au ajuns la concluzia că Rusia nu mai este credibilă, ei au mai făcut niște concluzii. Sub presiunea impulsurilor revanșarde, Federația Rusă a demolat arhitectura securității europene. De aceea, Federația Rusă trebuie tratată cu multă-multă atenție. De aceea, când revenim la problema Transnistriei, trebuie să înțelegem că probabilitatea unei intrări în forță a Rusiei în Transnistria este foarte mare. Transnistria nici nu mai este prima, va fi doar a patra, după Osetia, după Abhazia și, iată, după Crimeea. De aceea, pornind de la aceste constatări, putem spune că riscurile recunoașterii independenței Transnistriei au crescut. Dacă încercăm să înțelegem logica Moscovei, atunci putem lesne să înțelegem cam ce se poate întâmpla și ce dorește Moscova de la Chișinău.
Sigur că poate provoca un nou referendum în Transnistria. Dar acest referendum în Transnistria, la tema pe care ați invocat-o dumneavoastră, nu prea are mare valoare, după ce referendumuri similare au fost organizate, de exemplu, la 17 septembrie 2006, ca să renoveze doar pretenția Transnistriei de a intra în Federația Rusă nu cred că se merită acum. Federația Rusă a avut o strategie, se numea constituirea Uniunii Euroasiatice. La un moment dat, Federația Rusă a înțeles că această strategie este dată peste cap de către Parteneriatul Estic. Punctul culminant a fost semnarea Acordului de Asociere de către Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia. Modul în care a procedat Federația Rusă ne sugerează foarte-foarte clar: Federația Rusă nu a dorit să admită acest lucru și a făcut totul pentru a compromite această strategie.
Apare întrebarea ce e mai departe? Mai departe lucrurile stau foarte-foarte enigmatic. Federația Rusă nu are o doctrină mesianică, cum a fost cea din secolul XIX, eliberarea, de exemplu, a Balcanilor de sub jugul otoman sau o altă misiune, cum a fost cea comunistă. Federația Rusă a devenit un stat naționalist, să le reamintim radioascultătorilor că, în 2008, în prezența cancelarului Angela Merkel, Vladimir Putin a recunoscut că este naționalist rus și a specificat că în sensul bun al cuvântului. Adică naționaliștii ruși sunt buni, toți ceilalți sunt răi. De aceea Putin nu are paradigmă nouă pentru lume. Ce are în schimb? Are resurse naturale, pe care zice că le poate împărți cu cei care aderă la proiectul lui Vladimir Putin și poate oferi piața de desfacere a Federației Ruse. Probabil, acest lucru este nu tocmai convingător. De aceea, pentru a da peste cap Parteneriatul Estic și strategia Occidentului, Federația Rusă cred că a improvizat, atunci când a intrat în Crimeea, improvizație care a apărut în baza unui pretext pe care l-a oferit slăbirea dramatică a puterii în Ucraina.”
Europa Liberă: Multă lume spune că Rusia a profitat de momentul că Ucraina e slabă și i-a împlântat un pumnal în spate. Acum pentru Transnistria nu există premiza aceasta. În schimb, Transnistria ar putea fi încurajată de noua situație a Crimeii, ca să zică: luați-ne și pe noi.
Igor Boțan: „Ba există. Aici am vrut să ajung. Slăbirea puterii de la Chișinău poate fi făcută și mesajele care vin din partea Moscovei sunt următoarele: nu intenționăm să facem în Transnistria ceea ce am făcut în Crimeea, dar, dacă mergeți pe varianta semnării Acordului de Asociere, atunci veți avea probleme în Transnistria. Este un mesaj cât se poate de clar și de puternic.”
Europa Liberă: Adică un Maidan ideologic, virtual?
Igor Boțan: „Sigur. Și nu doar virtual. Avem, în Republica Moldova, forțe politice care declară deschis și clar că opțiunea lor este euroasiatică.”
Europa Liberă: Adică care ar putea face chiar baricade?
Igor Boțan: „Nu știu dacă e vorba de baricade, dar nu e nevoie să facă baricade la Chișinău, Transnistria oricum este controlată de către Federația Rusă. Deci este important Chișinăul să ajungă la faza semnării și atunci vor intra în joc amenințările Federației Ruse. Până atunci situația poate fi destabilizată. Cum? Vedem cum. Există forțe politice care au orientare euroasiatică. Este vorba de Partidul Socialiștilor care a încercat să destabilizeze situația, prin intermediul așa-ziselor referendumuri locale pe probleme de ordin geopolitic. Am văzut că, la plenara Partidului Comuniștilor, partidul respectiv a declarat că reia acțiunile de protest care au exact aceeași țintă: neadmiterea semnării Acordului de Asociere. Deci vedem că instrumentarul pe care îl are Federația Rusă este deocamdată suficient, până la momentul „X”, adică până în momentul când Chișinăul va semna Acordul de Asociere.”
Europa Liberă: În iulie, așa parcă se așteaptă?
Igor Boțan: „În iulie, dar să nu uităm că destabilizarea situației se face exact în ajunul alegerilor parlamentare și lupta cea mare se va da pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014. De ce să intervină în forță Rusia, după ce a intrat într-o istorie nu tocmai plăcută, când poate, destabilizând situația, prin intermediul forțelor politice din Chișinău, să obțină întreaga Republică Moldova, în cadrul sau după alegerile parlamentare din 2014.”
Europa Liberă: De aici rezultă că singura posibilitate a Chișinăului de a se opune anexării Transnistriei și, eventual, întregii Republici Moldova e să câștige alegerile parlamentare, în formula în care guvernează acum?
Igor Boțan: „Ar fi o soluție, dar pentru aceasta autoritățile din Republica Moldova trebuie să transmită mesaje pozitive cetățenilor. Adică tot ceea ce s-a promis, transformarea Republicii Moldova, în următoarea jumătate de an, într-un șantier în care oamenii să perceapă foarte clar că suportul Uniunii Europene este unul fundamental pentru Republica Moldova, să dea la o parte toate intrigile și toate scandalurile care au existat, până acum, și să nu provoace altele. Și, încă un lucru, să aibă un comportament foarte-foarte atent, să nu antagonizeze Rusia, să nu îi ofere pretexte, înțelegând că Republica Moldova nu poate de o manieră orbească să se alinieze la tot ceea ce face Uniunea Europeană, din simplul motiv că Republica Moldova nu are umbrela NATO pe care o are Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Prudența aceasta deranjează vecinul vestic. Traian Băsescu nu este mulțumit tocmai de faptul că Iurie Leancă nu a făcut declarații tranșante.
Igor Boțan: „Eu cred că mesajul lui Traian Băsescu vine dintr-o obidă personală și anume ne amintim participarea cu premierul Ponta la acea conferință de presă de la București, pe care domnul președinte Traian Băsescu a luat-o drept un atac la pozițiile domniei sale. Cred că domnul președinte Traian Băsescu trebuie să treacă peste această supărare. Acum lucrurile sunt foarte importante și foarte complicate pentru ca să se lase ghidat de supărări care nu au avut niciun motiv să fie luate în serios. În afară de lucrurile pe care le-am menționat, Chișinăul sigur că trebuie să urmărească foarte atent ceea ce se întâmplă în Ucraina. Dacă Chișinăul poate cumva asista Ucraina, trebuie să o facă, dar să evite polarizarea de aici, din Chișinău, și de a turna apă la moara comuniștilor și a socialiștilor. Noi înțelegem că recunoașterea Transnistriei are sens din partea Federației Ruse doar dacă Federația Rusă ulterior va folosi problema transnistreană ca un pretext de evitare a unei eventuale catastrofe umanitare, de pe urma unui blocaj, ca să forțeze lucrurile și să intre să își facă drum spre Transnistria, prin regiunea Odesa sau viceversa, să destabilizeze situația în sud-estul Ucrainei, în măsura în care acesta să fie anexat, de asemenea, de către Federația Rusă. Și atunci Federația Rusă să nu aibă niciun fel de opreliști pentru a recunoaște Transnistria.”
Europa Liberă: Deci Chișinăul să convingă Kievul să exercite presiuni asupra Tiraspolului, dar delicat?
Igor Boțan: „Cred că să evite orice alegații, orice referințe la o eventuală catastrofă umanitară, care ar oferi Federației Ruse pretextul să își salveze conaționalii, așa cum procedează, după noua stratagemă a lui Vladimir Putin.”