Potrivit sondajelor, 50% din moldoveni au încredere în mass-media din Federaţia Rusă.
Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat astăzi, în premieră, peisajul mediatic pentru anul 2013 în ţările din Parteneriatul Estic. Experții instituţiei au ajuns la concluzia că la capitolul „libertatea presei” Republica Moldova se află printre fruntașe, fiind devansată doar de Georgia. Chiar dacă lucrurile stau mai bine decât în Ucraina, Belarus sau Armenia, unii jurnalişti din Republica Moldova în continuare servesc intereselor de partid şi nu intereselor cetățeanului, spun specialiştii media. Ei anticipează o degradare a situaţiei în acest an, 2014 fiind unul electoral. Pornind de la îngrijorările experților, Diana Răileanu i-a întrebat în ce măsură autorităţile de la Chişinău îşi pot proteja spațiul mediatic de mesaje care instigă la violență sau război, după ce Ucraina a luat măsuri punitive împotriva canalelor TV din Federaţia Rusă, iar Lituania şi Letonia au suspendat transmisiile unei televiziuni ruse de stat: RTR Rossia?
Citiţi şi pe pagina de limbă rusă a Europei Libere
Pentru început, experții mass-media propun o monitorizare a canalelor de televiziune ce retransmit posturi din afara ţării şi, în timp util, modificarea Codului Audiovizualului astfel încât să poată fi suspendate – temporar – emisiunile care instigă la ură sau violență. Această poziţie împărtășită şi de directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu:
„În condiţiile în care există un risc, totuşi, pentru că vedem că la posturile respective, care sunt retransmise, există propagandă ilegală, pentru că în condiţiile legii este interzisă, propunem să se facă o monitorizare a emisiunilor respective şi atunci când se constată pe o anumită perioadă de timp, o săptămână, două, o propagandă masivă, în cazul acesta propunem să fie aplicate sancțiuni şi chiar, eventual, să fie excluse aceste emisiuni din grilă.”
De ce experții insistă pe monitorizarea canalelor de televiziune ce retransmit posturi TV ruseşti în Republica Moldova, în condiţiile în care două ţări europene Lituania şi Letonia au suspendat transmisiile unei televiziuni ruse de stat? Tocmai pentru a avea o bază legală care ar permite autorităţilor să se apere în cazul unor eventuale reproșuri, explică directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, mai ales că în cel mai recent Barometru al Opiniei Publice jumătate dintre respondenți au declarat că au încredere în mass-media din Federaţia Rusă:
„În privința canalului Rossia 24 există chiar o decizie a structurilor de reglementare din Federaţia Rusă la o plângere a colegilor din Ucraina prin care s-a recunoscut că aceste produse sunt manipulatorii, incită la ură interetnică, corespunzător, noi nu credem că este nedemocratic ca temporar unele emisiuni să fie acoperite cu alte emisiuni, preferabil, de producție autohtonă.”
Solicitat de Radio Europa Liberă, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Marian Pocaznoi, a spus că legislaţia actuală oferă „puține pârghii” de a controla conţinutul emisiunilor străine retransmise prin cablu, dar că ar putea începe în curând monitorizarea acestora:
„Am solicitat poziţia societății civile, mă refer la ONG-urile de specialitate în domeniul media şi poziţia structurilor internaţionale, mă refer la OSCE, UE, Consiliul Europei, Ambasada Germaniei, Ambasada SUA, pentru a interveni pe cale de reglementare şi pentru a nu afecta libertatea de exprimare. Respectiv, acum suntem la faza în care obținem aceste răspunsuri. Săptămâna viitoare, în cadrul ședinței publice, care va avea loc, probabil, pe 17 aprilie, va fi discutat acest subiect şi în cadrul ședinței publice plenul CCA va lua o decizie în acest sens.”
În context, săptămâna trecută, fracțiunea Partidului Liberal Reformator a înregistrat un proiect de lege prin care propune modificarea unor articole din Codul Audiovizualului, astfel încât 80% din posturile de televiziune şi radio retransmise în Republica Moldova să fie în limba română, iar restul 20, în alte limbi, să fie subtitrate.