Comisia pentru Cetatenie din cadrul Autorității Naționale de resort urmeaza sa analizeze si sa verifice indeplinirea conditiilor legale privind retragerea cetateniei romane în cazul cântăreței Irina Tarasiuc, care a scris pe o rețea de socializare că nu se consideră româncă și că are nevoie de cetățenie doar pentru a putea circula mai ușor în interiorul Uniunii Europene.
Cetățenia română poate fi pierdută, potrivit legii, de o persoană care a obținut-o pe căi frauduloase, care are legături cu grupări teroriste sau care s-a înrolat în armata unei ţări cu care România a rupt relaţiile diplomatice. De asemenea, cetățenia română poate fi retrasă cuiva „aflat în străinătate” care „săvârșește fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României”.
Ținând cont de toate aceste prevederi e greu de crezut că Irina Tarasiuc ar putea să piardă cetățenia română pe care tocmai a primit-o la începutul acestei luni, cu excepția cazului în care documentele pe baza cărora a fost emisă nu ar fi în regulă. Totuși la Autoritatea Națională pentru Cetățenie au fost primite mai multe sesizări, după ce cântăreața și-a justificat pe Facebook necesitatea pașaportului românesc, care pentru ea este cităm „o simplă viză”, „o metodă” de a fi „mobilă”, dar în nici un caz „o cetățenie” pentru că ea este „moldoveancă”.
Cântăreața a fost sinceră, nu-și dorește să fie româncă, dar vrea să se folosească de avantajele pașaportului românesc. Probabil că nu este nici prima, nici ultima în această situație. Împotriva ei s-au grăbit să depună sesizări mai ales foștii ei concetățeni. De pildă, deputatul român originar din regiunea Odesa a Ucrainei, Eugen Tomac a cerut reanalizarea cererii de redobândire a cetățeniei, fiind convins că Irina Tarasiuc „nu va mai fi cetățean român”. Tomac este de părere că, cităm, „trebuie dat un exemplu” că „nu se glumește cu așa ceva”. „Moldovenii trebuie să înțeleagă, - mai spune deputatul basarabean, membru al Parlamentului de la București, – că nu-și iau pașaport românesc, ci își redobândesc cetățenia” și că „e nevoie de o schimbare a mentalității acestor oameni”.
Peste 600 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au devenit cetățeni români până acum, ceea ce nu înseamnă că toți aceștia vor să renunțe la fidelitatea față de statul moldovean. Nu este vorba doar despre înalți oficiali de la Chișinău, ci și despre lideri comuniști care, potrivit unei surse diplomatice „dimineața făceau conferință de presă cu teme anti-românești, iar seara făceau presiuni pentru a obține pașaportul românesc”. Cu toate acestea, nimeni nu a cerut până acum retragerea cetățeniei pentru aceștia, nici pentru numeroșii ruși, care au obținut pașapoarte românești pe baza unor documente greu de verificat și chiar fără să vorbească limba româna.
Cetățenia română este un instrument pentru cei mai mulți basarabeni, dar un instrument pe care România îl oferă acestora, fără să aștepte în schimb loialitate totală. N-ar fi de loc productiv pentru strategii pan-românismului să contrapună patriotismul moldovenesc cu cel românesc în cazul pragmatic al pașaportului cu ajutorul căruia cetățenii de dincolo de Prut pot călătorii fără opreliști în toată Europa. Această mișcare liberă a basarabenilor va aduce beneficii în timp, dar nu pan-românismului, ci eventual consolidării statului moldovenesc după modelul democrațiilor occidentale.