Gheorghe Cojocaru: „Datele sondajelor, mai vechi și mai recente, arată că o parte considerabilă a societății nu agreează ideea europeană, dând preferință integrării în spațiul eurasiatic. Mai mult decât atât, statisticile sociologice scot în relief existența unei majorități relative, dar stabile, a cetățenilor din Republica Moldova, care susțin alierea la Uniunea Eurasiatică, predominând constant asupra celor care sunt orientați spre polul geopolitic opus. Nu sunt puțin nici cei care ar prefera o situație indecisă, nedefinită, de balansare între Uniunea Europeană și spațiul estic, hrănindu-se cu iluzia că aceasta ar fi cea mai bună soluție pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Prin urmare, ar trebui să le dăm dreptate experților care spun că în această competiție electorală din noiembrie va conta exclusiv orientarea geopolitică?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil că experții în materie au dreptate dacă plecăm de la realitățile atestate în sondaje, de la programele și obiectivele strategice ale actorilor politici și de la contextul regional și internațional în care se vor desfășura alegerile parlamentare. Asociindu-se la Uniunea Europeană, Republica Moldova a făcut o opțiune fundamentală, însă, anume în urma acestui scrutin parlamentar, se va vedea dacă această alegere a sa are un caracter strategic ireversibil sau, dimpotrivă, ea va putea arăta doar ca un episod accidental în istoria sa recentă. Însuși contextul extern, regional și internațional, la care se raportează actualele alegeri parlamentare este unul ambivalent: pe de o parte, Chișinăul se bucură de un sprijin occidental fără precedent, pe de alta, este nevoit să facă față sancțiunilor impuse de Federația Rusă. Confruntarea acestor doi factori pe solul moldovenesc reliefează caracterul geopolitic al scrutinului parlamentar din 30 noiembrie.”
Europa Liberă: Dar dacă ne gândim la acel alegător simplu care admitem că va depăși starea de lehamete pe care o invocă, realizează el oare realmente această miză geopolitică a alegerilor sau pe el mai curând îl interesează aspectele sociale și economice ale competiției dintre viitorii guvernanți?
Gheorghe Cojocaru: „Și oamenii politici, elitele, în ansamblu, și oamenii simpli, în marea lor majoritate, cred că realizează acest specific al actualei bătălii electorale, iar alegerea pe care o vor face, votând pentru o formațiune politică sau alta, va fi o alegere geopolitică, în consecință. În cadrul acestei competiții, partidele politice vor avansa, bineînțeles, diverse programe social-economice, dar și acestea vor fi condiționate, într-un fel sau altul, de aceeași opțiune geopolitică.”
Europa Liberă: De la alegătorul simplu să trecem la comentatorii politici, care se frământă în jurul întrebării-cheie: în condițiile descrise de dumneavoastră, poate rămâne oare Republica Moldova un stat ancorat undeva într-o zonă gri, un stat-tampon între Scilla și Caribda?
Gheorghe Cojocaru: „Reușind să atragă sprijinul occidental, conducerea de vârf actuală a scos, practic, Republica Moldova din zona gri, înscriind-o pe un parcurs european clar. Între o Românie, membră a Uniunii Europene, și o Ucraina, care urmează calea integrării europene, Republica Moldova riscă să compară drept un anacronism geopolitic, dacă își va desconsidera propriul interes național și mai ales șansa de ieșire hotărâtă și ireversibilă din zona gri a sud-estului Europei.”