Leul moldovean între „cușca” BNM și stradă

Comentarii și opinii pe marginea perspectivei incerte a evoluției cursului leului și a consecințelor sale.

Prima problemă actuală majoră abordată de noul premier a fost cursul leului moldovenesc. Chiril Gaburici a participat la o ședință pe această temă la Parlament în compania ministrului de finanțe și al ministrului economiei, ca și a guvernatorului Băncii Naționale. Dorin Drăguțanu a spus apoi că leul se va întări, fără să anunțe însă vreo măsură de sprijin cum au fost de pildă cele trei intervenții pe piața valutară din ultimele trei luni.

De două zile, leul este de negăsit, iar în paralel are loc şi o întărire uşoară a lui faţa principalelor valute de referinţă. Explicaţiile pe care le găsesc economişti sunt atât de natură psihologică, cum ar fi un efect benefic al învestirii guvernului, cât şi administrativă – Banca Naţională ar fi intervenit în ajunul votului din Parlament cu câteva zeci de milioane de dolari în piaţă:

Iată cum vede situaţia actuală a leului Stanislav Madan, de la Business Intelligent Services:

Stanislav Madan

„Din ce observ eu, efectul psihologic lucreaz„ deja în sens invers, În sprijinul leului. A fost de ajuns o zi în care leul să se aprecieze, şi déjà se vedeau cozi la case ale oamenilor care doreau să vândă valută. Adică oamenii au cumpărat la greu ieri lei, pentru că se tem că leul se va aprecia. Cei care au cumpărat valută, acum o vând.

După conferinţa de presă de marţi, BNM a aruncat pe piaţă 34 milioane de dolari. La fel, s-ar putea să se vadă deja şi primele rezultate ale înăspririi politicilor de creditare, cea din decembrie, pentru că măsurile mai recente se vor simţi mai târziu. În plus, populaţia nu are valută la infinit ca să stimuleze această cerere care a existat. E un fel de efect de saturaţie – oamenii nu mai au lei, dar trebuie şi să mai consume, de aceea s-a produs acest efect.

Mai este şi conotaţia legată de investirea guvernului. Coincidenţa s-ar putea să nu fie întâmplătoare: BNM a intervenit brusc pe piaţă, a două zi cotaţia leului a crescut brusc şi acest eveniment, asociat cu investirea guvernului a provocat un efect psihologic care face bine leului, îl recredibilizează.”

Veaceslav Negruţă

Comentariul fostului ministru al finanţelor Veaceslav Negruţă, o voce ascuţit critică la adresa politicilor Băncii Naţionale, este însă că ultimele evenimente de pe piaţa valutară nu ar fi altceva decât efectul unei mari manipulări:

„Marţi iese guvernatorul şi trimite mesaje proaste populaţiei. Imediat începe aruncarea leilor în reţeaua comercială - se cumpăra chiar şi ce nu trebuie. Comercianţii fac încasări bune. Miercuri are loc „ajustarea" preţurilor. Joi guvernatorul face alte declaraţii, iar leii acumulaţi de la consumatori merg la procurarea valutei din saltele, la un curs de leu deja întărit peste noapte. În trei zile şi în două mişcări cu un singur om în faţă - oamenii benevol au rămas fără lei şi acum vând rezervele în dolari şi euro la preţul convenabil [...] comercianţilor şi cumpărătorilor de valuta „ieftină". Cine aplica aşa inginerii are mare tărie de caracter şi pârghii suficiente pentru a rămâne neobservat”, scrie Veaceslav Negruţă astăzi pe o reţea de socializare. „Aspirator, nu stat!”, mai constată el. „Dar cum rămâne cu falimentul afacerilor, salariile şi pensiile devalorizate?”, se întreabă retoric fostul ministru.

Dar Veaceslav Negruţă nu este singurul care au demascat în aceste zile prestaţia Băncii Naţionale într-o situaţie ce seamănă pentru foarte mulţi cu un dezastru, iar rostul acestor critici a fost apelul ca Banca Naţională să nu mai acorde credite imense unor structuri bancare „jefuite” într-un mod sfidător şi să nu întreprindă doar măsuri ce ţintesc în simptome și nu în cauzele problemei. S-au făcut paralele cu anul 1998, când urmare a default-ului din Rusia populaţia şi-a pierdut într-o clipă toate economiile, iar cele mai sumbre previziuni anticipează o îngenunchere a economiei, o reducere a PIB-ul cu 0,5-01% şi incapacitatea statului de a plăti salarii şi pensii de undeva din luna mai.

Dorin Drăguțanu

„Leul se va stabiliza în următoarele zile”, a anunţat însă astăzi guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, după o reuniune la Parlament cu doi miniştri, de la economie şi de la finanţe, şi premierul, aflaţi în prima lor zi de muncă.

„Un mesaj mult mai sigur şi mai bun din partea guvernatorului”, au spus imediat cei care îi criticase declaraţia de acum două zile, când guvernatorul îndemna oamenii să scoată valuta din saltele.

Dar ce pot şi ce ar trebui să întreprindă autorităţile pentru a stabiliza totuşi situaţia pe piaţa valutară, l-am întrebat pe Stanislav Madan de la Business Intelligent Services, după ce nici guvernatorul, nici premierul nu au anunţat astăzi nici o măsură concretă:

„De fapt, ei nici nu puteau să enunţe ceva concret, ţinând cont de faptul că guvernul abia a fost învestit. Dat fiind faptul că guvernatorul s-a decredibilizat în aceste zile enorm, această întâlnire urma să liniştească populaţia. Să joace în sens invers. Dar din perspectiva guvernului, ar fi multe de făcut acum: în primul rând adoptarea politicii bugetar-fiscale şi a bugetului. Aceasta ar fi o măsură primordială pentru a oferi un cadru previzibil pentru agenţii economici. Apoi, sunt necesare măsuri de protecţie a păturilor vulnerabile afectate cel mai mult de devalorizarea leului. Şi să se purceadă la invitarea FMI şi a altor finanţatorii externi.

Negocierile vor fi dure, dar mă tem că nu autorităţile au alternative. Gaura la buget e prea mare. Plus că înăsprirea politicii monetare va duce la diminuarea consumului, iar diminuarea consumului – la diminuarea importurilor. În condiţiile în care partea de venituri cea mai mare a bugetului se bazează pe importuri. Fără finanţare externă, mă tem că se va ajunge la colaps. De acea, autorităţile vor trebui să facă compromisuri ca să obţină banii FMI. În raioane funcţionarii nu şi-au primit salariile pentru prima lună a anului. Deci, acum colectările la buget se strâng foarte greu.”

Comunistul Oleg Reidman propunea ieri în Parlament ca la BNM să fie readus guvernatorul din perioada guvernării comuniste, Leonid Talmaci. Nu e limpede câtă relevanţă are această propunere, dar ea era formulată înainte ca PCRM să sprijine cu 20 de voturi un guvern minoritar al PLDM şi PD, care în alte condiţii nu ar fi fost investit.