Convocat într-o şedinţă extraordinară, Bundestag-ul german votează miercuri cel de-al treilea pachet de ajutor pentru Grecia.
Ajutorul are un volum de 86 de miliarde de euro. Se aşteaptă ca majoritatea deputaţilor să susţină linia guvernului de coaliţie creştin-democrat/social-democrată.
Şefa guvernului, Angela Merkel, a explicat într-un amplu interviu, difuzat de canalul doi al televiziunii publice germane ZDF că spirjinul pentru Grecia este nu numai un act de solidaritate, ci o necesitate pentru unitatea Europei.
Merkel i-a luat apărarea preşedintelui grupului parlamentar creştin-democrat care în ultimele zile devenise ţinta unor critici, după ce i-a apostrofat drept „devaţionişti” pe cei peste 60 de deputaţi conservatori care au anunţat că vor vota împotriva ajutorului pentru Grecia.
Ea a mai spus că fiecare deputat va putea vota cum doreşte şi, ca atare, nimeni nu va fi supus unor presiuni. Dar, a mai spus cancelarul, există şi o disciplină internă a grupului care trebuie respectată.
Angela Merkeș a lăudat eforturile actuale ale guvernului grec. Pe de altă parte, a susţinut linia dură pe care a adoptat-o ministrul finanţelor Wolfgang Schäuble.
Acesta a vorbit, la un moment dat, despre un „Grexit temporar”, adică o eliminare, pe timp limitat, a Greciei din zona euro.
Într-un interviu acordat aceluiaşi post de televiziune, ministrul de finanțe Wolfgang Schäuble a cerut și el deputaţilor să voteze pentru sprijinirea Greciei.
În acelaşi sens s-a pronunţat şi vicecancelarul social-democrat Sigmar Gabriel, care a adresat membrilor grupului său parlamentar o scrisoare în care le-a cerut să susţină linia guvernului.
Abordînd cea de-a doua mare temă a acestei veri, şi anume chestiunea numărului mare de refugiaţi, Angela Merkel a declarat că în viitor „problema refugiaţilor ar putea fi o provocare mai mare pentru Uniunea Europeană decît criza din Grecia”
În acest context, ea a subliniat ca o necesitate prioritară clarificarea problemei legate de statutul unor ţări de unde provin refugiaţii. Uniunea Europeană urmează să stabilească dacă o ţară poate fi considerată ca sigură sau nesigură din punct de vedere al respectării drepturilor umanitare.
În ultima vreme, numărul unor persoane refugiate din ţări balcanice, ca Albania, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Bosnia şi Serbia, s-a mărit, deşi ele nu intră în categoria ţărilor care au statutul de ţări nesigure.
În ceea ce priveşte situaţia creată de numărul mare de solicitanţi de azil în Germania, cancelara a vorbit despre necesitatea mobilizării unor rezerve de personal pentru Oficiul federal pentru migranţi şi refugiaţi. În momentul de faţă, numărul funcţionarilor nu mai face faţă valului de refugiaţi.
Referitor la creşterea violenţelor xenofobe, îndreptate împotriva unor azilanţi şi cele 200 de cazuri de incendieri ale unor tabere de refugiaţi, Merkel a spus că astfel de incidente „nu sunt demne de ţara noastră”. Pentru aşa ceva nu există nicio justificare. Ea i-a contrazis pe cei care susţin că Germania nu ar mai fi în stare să primească persoane care solicită azil. „Fiecare om care vine la noi are dreptul să fie tratat ca om”.
Potrivit unor informaţii neconfirmate, numărul solicitanţilor de azil în Germania ar putea ajunge anul acesta la 600.000. Potrivit ziarului „Handelblatt” numărul solicitanţilor de azil va fi de 750.000. S-a anunţat că ministrul de interne urmează în cursul acestei zile să prezinte noi date statistice privind numărul refugiaţilor.