Pe data de 20 octombrie 2014 a fost înfiinţată la Dresda, capitala landului răsăritean Saxonia, mişcarea autointitulată Patrioţi europeni contra islamizării Apusului, cunoscută sub denumirea Pegida. În seara zilei de luni, aproape 20.000 de susţinători ai mişcării au sărbătorit această aniversare. În paralel s-a desfăşurat şi o contra-demonstraţie la care au venit peste 15.000 de oameni
Numeroşi politicieni ai coaliţiei guvernamentale de la Berlin s-au distanţat răspicat de Pegida. Vicecancelarul şi liderul Partidului Social-Democrat (SPD), Sigmar Gabriel, a calificat Pegida drept „o mişcare populistă de dreapta”. Pe parcurs, aceasta s-a transformat, parţial, într-o „mişcare a indignării radicale de dreapta”. Într-un interviu acordat ziarului „Süddeutsche Zeitung”, Gabriel a subliniat că între timp, „protagoniştii Pegida” subminează bazele democraţiei, apelînd la o terminologie, împrumutată din arsenalul de luptă a naziştilor din perioada interbelică. Sistemul politic al Germaniei este denunţat ca o „democraţie a partidelor învechite” („Altparteien-Demokratie”), parlamentul ca „o adunare de palavragii, trădători ai poporului” („Quasselbude von Volksverrätern”), iar mass media este taxată drept „presă mincinoasă” („Lügenpresse”).
Toate aceste etichetări, lansate de liderii Pegida, în frunte cu Lutz Bachmann care şi-a postat pe Facebook fotografia, pe care putea fi văzut cu o freză à la Hitler, au fost preluate în sloganurile scandate de manifestanţi.
Mişcarea Pegida, explica Gabriel în interviul din „Süddeutsche Zeitung” a devenit acum un „rezervor al xenofobiei rasiste”. În acelaşi timp, a devenit „braţul lung” al unor formaţiuni politice, ca Partidul Naţional-Democrat (NPD) şi Alternativa pentru Germania (AfD). Agitaţia celor două partide a devenit periculoasă şi incendiară, a mai spus vicecancelarul. El a mai arătat că atentatul neonazist asupra candidatei la funcţia de primar al oraşului Köln, Henriette Reker, este un rezultat al fanatizării unor persoane care se consideră reprezentanţi ai voinţei populare.
De cînd există Pegida, s-au înmulţit ameninţările la adresa unor politicieni. Cel mai recent caz este cel al primarului general al oraşului Leipzig, Burkhard Jung. Primarului i s-a cerut o modificare a politicii faţă de refugiaţi. Primarul a declarat marţi televiziunii ARD că poziţia lui contra xenofobiei şi extremismului de dreapta rămîne neschimbată. El a mai dezvăluit că de circa un an a apelat la protecţie poliţienească sporită cînd apare-n public. Referindu-se la proliferarea mesajelor de ură, Jung a spus că cetăţenii să dea dovadă de spirit civic. Totodată, el nu şi-a ascuns temerile că cineva ar putea pune la cale vreun atac.
La manifestaţiile Pegida au fost invitaţi să vorbească naţional-populişti europeni cunoscuţi, ca de pildă, olandezul Geert Wilders. Într-o cuvîntare ţinută în aprilie la Dresda, Wilders a lansat mesaje anti-islamice şi xenofobe provocatoare, critici la adresa politicii şi a democraţiei occidentale, afirmînd:
„Ne-am săturat de corectitudinea politică! Ne-am săturat de islamizarea societăţii noastre!”
Odată cu creşterea numărului de refugiaţi, modelul islamofob Pegida a început să fie imitat şi de către alte organizaţii eurosceptice şi radicale de dreapta. Inclusiv în România, unde Noua Dreapta, de pildă, a organizat o demonstraţie contra pericolului „islamizării”. Propaganda islamofobă a unor grupuri naţionaliste din România s-a înteţit mai ales pe internet, transformînd-o pe Angela Merkel într-o ţintă predilectă, exprimată în lozinca, „Opriţi-o pe Merkel să ne distrugă!”