Marius Lazurca: „Însănătoşirea sistemului financiar-bancar din Republica Moldova e un proces complicat”

Un ajutor umanitar cu titlu gratuit în valoare de peste 16 milioane de lei românești, care constă în produse alimentare de bază - făină, zahăr, mălai, paste făinoase, conserve de carne, de pate, de legume, dar și păcură pentru încălzire a ajuns la Chișinău.

Europa Liberă: Domnule ambasador, către această dată, Chişinăul aştepta să primească prima tranşă din creditul pe care l-a promis România Republicii Moldova. Deocamdată a venit acest ajutor umanitar destul de important şi el pentru cetăţenii Republicii Moldova. Se completează unul pe altul?

Marius Lazurca: „Sigur ele, şi împrumutul, şi asistenţa umanitară fac parte din aceeaşi logică, din logica unei Românii care este alături de Republica Moldova, într-o situaţie dificilă pentru Republica Moldova. De pildă, asistenţa umanitară răspunde unor nevoi acutizate de o criză economică care nu afectează doar Republica Moldova, afectează întreaga regiune şi e rezultatul crizei de securitate regională. În ceea ce priveşte împrumutul, nu l-aş defini sub termenii promisiunii, l-aş defini sub termenii unui acord între acele două guverne, acord semnat, vă reamintesc, anul trecut, spre sfârşitul verii anului trecut, prin care, la solicitarea Republicii Moldova, România s-a oferit să asiste Republica Moldova într-o perioadă, din nou, dificilă, care premergea, premerge încă, încheierea unui acord de asistenţă financiară cu Fondul Monetar Internaţional. Aşadar, împrumutul are o dimensiune asistenţială, în vederea reformelor.”

Europa Liberă: Experţii spun că un acord între Republica Moldova şi FMI ar putea să fie negociat abia către finele acestui an. Înseamnă că şi ceea ce a promis România, acest credit, va fi după ce va avea Moldova acest acord cu FMI?

Valentina Ursu în dialog cu Marius Lazurca

Marius Lazurca: „Nu există o legătură directă între livrarea, transferul primei tranşe de 60 de milioane de euro din cadrul împrumutului românesc şi încheierea, şi, eventual, operaţionalizarea, două etape distincte ale unui acord cu Fondul Monetar Internaţional. Cred că lumea ştie, dacă nu, îşi aminteşte documentul care defineşte felul în care România priveşte acest împrumut, este o scrisoare pe care premierul Cioloş i-a adresat-o premierului Filip. Premierul Filip a avut şi bunăvoinţa de a răspunde la această scrisoare. E vorba acolo de un set de aşteptări pe care România le are şi care definesc felul în care noi înţelegem acest împrumut, încă o dată, ca un instrument de promovare a reformelor în Republica Moldova. Aşteptăm ca guvernul de la Chişinău să creeze o platformă de relansare a procesului de reforme din Republica Moldova. Și observăm cu multă plăcere, trebuie să vă spun, cum această platformă încet-încet, pas cu pas, în condiţii politice încă fragile, se creează. Şi aici, sigur, sunt lucruri pe care dumneavoastră le ştiţi, publicul le ştie. De pildă, ne dorim ca poziţia Băncii Naţionale a Republicii Moldova să se consolideze și prin alegerea unui nou guvernator. Am văzut cum procesul de selectare a acestui guvernator s-a încheiat, am privit cu plăcere care este profilul viitorului, să sperăm, nou guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Sigur că doar alegerea unui guvernator nu e un indicator suficient cu privire la sănătatea, atât de dorită de toţi, a sistemului financiar-bancar din Republica Moldova, mai sunt şi alţi paşi de făcut. Însă noi suntem încredinţaţi că guvernul Filip a înţeles foarte bine care sunt exigenţele momentului şi cum trebuie să răspundă la aceste aşteptări.”

Europa Liberă: Dar atât societatea civilă de la Chişinău, cât şi cea de la Bucureşti, deocamdată, rămân la părerea că chiar şi aceşti paşi firavi făcuţi către a implementa adevăratele reforme sunt văzuţi mai degrabă ca nişte reforme mimate.

​Marius Lazurca: „Sigur că şi noi facem diferenţa între adoptarea unei legi și implementarea unei legi. Sigur că şi noi privim cu prudenţă şi cu multă atenţie măsurile de natură administrativă sau de natură legislativă pe care actuala putere le ia la Chişinău. Pe de altă parte, înţelegem că societatea civilă are vocaţia de a critica guvernul, o vocaţie pe care o îndeplineşte, de altfel, cu multă eficienţă. Guvernul unui stat străin nu are totuşi această vocaţie, noi privim către Republica Moldova în termeni diferiţi decât o face societatea civilă de la Chişinău. Cert este că ascultăm vocea societăţii civile, ţinem cont de procesul de monitorizare pe care societatea civilă îl face cu privire la măsurile de reformă ale guvernului de la Chişinău, în acelaşi timp, păstrându-ne, desigur, libertatea de a decide în numele interesului naţional al României.”

Europa Liberă: Dar un termen precis deocamdată nu ne puteţi spune, când ar putea să ajungă prima tranşă din creditul românesc la Chişinău?

Marius Lazurca: „Nu mă simt îndreptăţit să avansez un termen. Chestiunea nu se va decide la nivelul ambasadei. Ceea ce se cere ambasadei României la Chişinău este să monitorizeze setul de angajamente pe care guvernul Filip le-a luat în raport cu partenerii internaţionali şi, până la urmă, în raport cu cetăţenii Republicii Moldova. Însă autorităţile de nivel înalt din România vor fi cele care vor decide momentul în care procesul de reformă din Republica Moldova va fi prins suficientă forţă, încât să trebuiască să fie stimulat, susţinut, inclusiv prin acest instrument financiar.”

Europa Liberă: Autorităţile de la Bucureşti, împreună cu partenerii externi ai Republicii Moldova, care sunt numiţi la Chişinău parteneri de dezvoltare, insistă pe ideea transparenţei în sistemul bancar. Şi chiar a fost scris cu text foarte clar să fie căutat miliardul dispărut, aşa cum i se spune, jaful secolului, şi nu numai să fie căutat, dar să fie atraşi la răspundere şi cei care se fac vinovaţi de dispariţia acestui miliard de dolari. Aceasta este preocuparea şi a cetăţeanului Republicii Moldova. Lucrurile nu se mişcă atât de repede.

Marius Lazurca: „Însănătoşirea sistemului financiar-bancar din Republica Moldova e un proces complicat. Cred că trebuie îndreptate lucruri care s-au strâmbat în ultimii 25 de ani. Şi cred că niciun reformator realist nu se aşteaptă la rezultate peste noapte. Ceea ce noi ne dorim, în primul rând, şi aici vocea noastră se uneşte cu a FMI şi cu a altor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, este să avem o imagine clară a felului în care sistemul bancar din Republica Moldova arată astăzi. Sigur că noi ştim cam cum ar trebui să arate mâine şi în zilele mai bune care vor urma, dar ceea ce cred că trebuie să constituie punctul de plecare este o imagine limpede a sănătăţii, sau lipsei ei, a sistemului bancar moldovenesc de astăzi. De aceea, pentru noi e foarte important ca auditul celor trei bănci, plasate astăzi de Banca Centrală a Moldovei într-un sistem de supraveghere avansată, să se încheie, ca experţii să aibă acces la această analiză. Şi să vedem dacă nu există probleme inclusiv în aceste trei bănci, probleme care ar putea să aibă un impact asupra bugetului Republicii Moldova, fiindcă ne amintim ce impact asupra bugetului de astăzi şi de pe următorii 25 de ani a avut Banca de Economii. Miliardele de la bugetul public care au acoperit creditele neperformante, frauda, eventual, din cele trei bănci care au dispărut vor fi acoperite prin valori mobiliare de stat, adică vor

intra ca efort bugetar în bugetul Republicii Moldova pe următorii 25 de ani. Aşadar, cetăţeanul Republicii Moldova va simţi povara fraudelor bancare, tare mi-e teamă, pentru următorii 25 de ani din viaţa Republicii Moldova, tot atâta timp cât a trecut de la independenţă. Aşadar, ceea ce noi ne dorim este să ştim dacă nu cumva există probleme în sistemul bancar, probleme încă nedescoperite, care pot avea un impact potenţial similar, Doamne păzeşte, cu impactul pe care Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială l-au creat, în trecut. De aceea, încă o dată, înainte de a şti care este sistemul bancar transparent, performant, optim, eficient pentru Republica Moldova de mâine, ne dorim să ştim cum arată sistemul astăzi. De aceea aceste procese de auditare a celor trei bănci sub supraveghere specială e foarte important. Sigur că miliardul e important. Sigur că e important pentru partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, fiindcă e important pentru cetăţeanul Republicii Moldova. Nu pretindem noi că dăm mai mare importanţă acestui miliard decât cetăţeanul obişnuit al Republicii Moldova. Şi de aceea cu gândul la acest cetăţean, cu gândul la faptul că, până la urmă, el va plăti ineficienţa, lipsa de transparenţă a sistemului bancar, ţinem şi noi să dăm o mână de ajutor guvernului Filip să rezolve această problemă.”

Europa Liberă: Atunci când e vorba despre dimensiunea economică, sigur că cetăţeanul Republicii Moldova se gândeşte la cât de uşor e să penetreze piaţa românească producţia din Republica Moldova. Dar, în ultimii doi-trei ani, în prim-planul acestei cooperări din partea cetăţeanului apare şi darea în folosinţă a gazoductului Iaşi-Ungheni. Iată, am citit o ştire că Bruxellesul este disponibil şi pe viitor să vină cu partea lui de contribuţie, ca să se ajungă la darea în folosinţă a acestui gazoduct. Am auzit şi de la Bucureşti că Chişinăul ar ezita să fie mai cooperant şi să aducă la bun sfârşit acest proiect. Ce se întâmplă?

Marius Lazurca: „Îmi pare bine să infirm aceste rumori. Nu am simţit, în ultima vreme, nicio ezitare din partea actualului guvern să se implice deplin în operaţionalizarea fazelor următoare ale gazoductului. Şi aici sper să nu plictisesc pe nimeni, dacă voi spune două vorbe sau poate un pic mai multe despre ce urmează să facem în continuare, despre ceea ce am început în fond să facem pentru a aduce la deznodământul pe care îl aşteptăm cu toţii de la acest proiect. Întâi de toate, vom construi un nou gazoduct în România, un gazoduct între Oneşti şi Leţcani. Oneşti e o localitate importantă, din punctul de vedere al reţelei noastre de gaz în România. Iar Leţcani e o localitate lângă frontiera noastră. De ce facem această nouă conductă în România? Tocmai pentru a aduce suficient gaz la presiune suficientă la frontiera noastră comună. În al doilea rând, vom construi cel puţin două staţii de comprimare a gazului în România, tocmai pentru a creşte presiunea de gaz şi pentru a putea furniza suficient de mult gaz la o presiune suficient de mare în Republica Moldova. Studiile tehnice sunt gata, trecem în curând la faza construcţiei care este în fond, să ştiţi, destul de simplă.”

Europa Liberă: „În curând” însemnând în primăvară, la vară, la toamnă?

Marius Lazurca: „În cursul acestui an, astfel încât să putem termina în 2018 şi gazoductul românesc, şi cele două staţii de comprimare. În acelaşi timp, suntem gata să acoperim prin implicarea firmei româneşti „Transgaz”, o firmă de tradiţie cu capacităţi inginereşti foarte importante, studiul tehnic al gazoductului Ungheni-Chişinău, care este primul pas înaintea fazei de construcţie a acestui gazoduct. Din nou există o cooperare deplină la nivel tehnic între Bucureşti şi Chişinău cu privire la acest lucru. Aşadar, în momentul de faţă nu există întârzieri, urmăm o foaie de drum foarte clară, cu nişte indicatori tehnici foarte precişi şi există chiar documente scrise ale înţelegerilor dintre noi, astfel încât ne menţinem ambiţia ca în 2018 gazoductul România-Republica Moldova, să îi spunem aşa deja, va exista şi va fi deplin funcţional.”

Europa Liberă: Şi foarte multă lume se întreabă dacă există şanse ca gazele importate din România să fie mai ieftine decât gazele pe care le importă Republica Moldova din Federaţia Rusă?

Marius Lazurca: „Mi-e greu să anticipez care va fi preţul gazelor pe piaţa mondială în 2018 sau în 2019. Credeţi că cineva anticipa, acum trei ani, că preţul barilului de petrol de care depinde, vă reamintesc, preţul gazului, va fi atât de jos în momentul de faţă? Fiindcă preţul gazului se calculează în funcţie de preţul internaţional al barilului de petrol. Aşadar, sunt variabile ale scenei politice internaţionale greu de anticipat, în momentul de faţă. Însă ceea ce se poate anticipa este că, începând cu 2018, când acest gazoduct va exista şi va fi funcţional, Republica Moldova va avea două surse de finanţare, două surse de gaz – o sursă în Est, Federaţia Rusă, şi o sursă în Vest, adică întreaga Europă. Republica Moldova va putea, de pildă, cumpăra gaz care provine din Quatar şi care este dus în Europa prin terminalul de gaz lichefiat din Marea Baltică. Aşadar, e limpede, oricare ar fi preţul gazului românesc sau al gazului internaţional, Republica Moldova se va situa într-o poziţie mult mai bună în 2018, după construirea acestui gazoduct.”

Europa Liberă: În ultimul timp, cresc îngrijorările referitoare la securitatea din regiune. Rămâne Republica Moldova alături de România într-o zonă vulnerabilă, când e vorba de asigurarea unei securităţi temeinice?

Marius Lazurca: „Fără îndoială. Sigur, Republica Moldova stă uşor mai prost decât România, din punctul de vedere al securităţii. Şi poate că aceasta e o ocazie ca decidenţii politici de la Chişinău, Parlamentul, în speţă, care astăzi, de pildă, dezbate o moţiune de cenzură tocmai împotriva ministrului Apărării, cel mai pro-atlantist ministru, cred, din istoria Republicii Moldova. E, aşadar, criza regională o ocazie pentru decidenţii politici de la Chişinău să se întrebe dacă aranjamentele de securitate ale Republicii Moldova sunt suficiente pentru a-i garanta securitatea.”

Europa Liberă: Răspunsul este „Nu”, pentru că există armata a 14-a care mai staţionează în estul Republicii Moldova. Şi ea poate să ajungă să fie un factor de destabilizare, în caz că se acutizează relaţiile dintre Rusia şi vecinii ei.

Marius Lazurca: „E limpede. Sigur că nu-mi aparţine mie, un diplomat şi un cetăţean străin, să răspund la întrebări atât de fundamentale pentru Republica Moldova. Dar orice cetăţean al Republicii Moldova se poate uita cu uşurinţă peste Prut şi vedea care este statutul de securitate al unui stat care e parte a Uniunii Europene şi parte a NATO, care este starea economiei, care este nivelul salariilor, care este starea Armatei Naţionale, care este reacţia aliaţilor politici sau militari în raport cu România. Aşadar, cred că pentru orice cetăţean al Republicii Moldova comparaţia cu România este foarte grăitoare, inclusiv din punctul de vedere al temei securităţii.”

Europa Liberă: Iar cooperarea dintre Bucureşti şi Washington pe dimensiunea militară, de securitate nu este văzută bine de către cei de la Kremlin. Şi pentru că mai există şi un segment de cetăţeni pro-ruşi, cum sunt numiţi aici, în Republica Moldova, spiritele din când în când se mai aprind.

Marius Lazurca: „Se aprind, mai curând, la nivel retoric şi politic. Fiindcă totuşi Republica Moldova, în ciuda dificultăţilor, în ciuda tensiunilor din societate, în ciuda nemulţumirii evidente, pe care nu o poate nimeni nega, în raport cu

succesul politicilor economice, de pildă, în ciuda tuturor acestor elemente care ar fi factori gravi de instabilitate pentru multe ţări din lume, totuşi Republica Moldova este un stat remarcabil de stabil. S-a spus multă vreme că societatea moldovenească este una polarizată, că distanţele politice, culturale, de opţiune lingvistică dintre diversele segmente ale Republicii Moldova s-au acutizat, în ultima vreme. Poate e aşa, deşi eu am dubii. Şi vă spun de ce am dubii. În ciuda tensiunii crescute din societate, această tensiune nu s-a transformat niciodată, nici măcar într-un singur incident, într-o tensiune interetnică. Şi aceasta dovedeşte că Republica Moldova are, a dezvoltat, cel puţin, sau nu a uitat arta convieţuirii între etnii diferite, între opţiuni geopolitice diferite, între preferinţe culturale diferite, care o face totuşi un stat remarcabil de stabil. Sigur că ne putem dori mai mult şi avem obligaţia să ne dorim mai mult pentru ţările noastre, fără îndoială. Şi nu spun aceasta pentru a amorţi vigilenţa cetăţenilor Republicii Moldova, dar vreau să spun că uneori această temă a polarizării societăţii este exagerată. Eu am fost foarte mulţumit să văd, de pildă, că se poate crea o agendă cetăţenească comună, dincolo de polarizările tradiţionale ale societăţii din Republica Moldova. Sigur că mulţi dintre promotorii şi corifeii acestei agende cetăţeneşti nu au ei înşişi credibilitate suficientă pentru a promova această agendă sau temele cele mai pure ale acestei agende. Trebuie să fii tu însuţi departe de orice suspiciune, ca să promovezi tema anticorupţiei. Şi sigur că nu toţi dintre protagoniştii protestelor au un asemenea statut. Dar ceea ce vreau să salut este apariţia acestei agende cetăţeneşti, care demonstrează, nu cum şi-ar dori unii, apariţia unei naţiuni civice moldoveneşti, nu cred că suntem încă acolo, dar demonstrează că există o agendă cetăţenească care nu este afectată, de pildă, de tensiuni interetnice.”

Europa Liberă: Dar intensificarea dialogului româno-american, cooperarea româno-americană face mai important rolul SUA în această regiune?

Marius Lazurca: „Sigur. Iar aceasta se va dovedi, în curând, în cursul acestui an, cu ocazia summit-ului NATO de la Varşovia, când prezenţa Alianţei, iar cel mai important membru al Alianţei este, fără îndoială, Statele Unite ale Americii, în această regiune, într-o regiune, cum spuneaţi, profund afectată de criza de securitate din Ucraina, de anexarea ilegală a Crimeei, o regiune care are nevoie, şi nu fiindcă noi am ales să creăm această situaţie, are nevoie de întărirea capacităţii şi a securităţii noastre colective în această regiune. Sigur, mi-aş dori să cred că întărirea securităţii României este cumva transferabilă şi asupra Republicii Moldova. Mi-aş dori să cred că o Românie puternică, o Românie prosperă va creşte şi securitatea, şi prosperitatea Republicii Moldova. Şi, sigur, într-un mod indirect, aceasta se va şi întâmpla.”

Europa Liberă: În ultimul timp, se fac auzite tot mai multe voci atât de pe dreapta, dar mai ales de pe stânga, ceea ce e mai surprinzător, că Republica Moldova, în doi-trei ani, dacă nu face adevăratele reforme şi aceste reforme nu dau şi rezultate pentru a aduce prosperitate şi bunăstare, statul acesta ar putea chiar să eşueze. Şi foarte mulţi acum înclină să creadă că apropierea Moldovei de România, eventuala unire, ar putea să fie un colac de salvare.

Marius Lazurca: „Da, am auzit şi vocile acestea. Ultima în corul destul de numeros, care s-a creat, este, în mod surprinzător, Veaceslav Platon. Nu ascund că am fost uluit să citesc declaraţiile domnului Platon cu privire la perspectiva unirii. Cred că aceste voci demonstrează într-adevăr o derută. Și cred că autorităţile de la Chişinău iau act de existenţa acestui sentiment şi se gândesc care ar fi instrumentele de a răspunde aşteptărilor cetăţenilor Republicii Moldova. Fiindcă, în fond, ce semnalează creşterea sentimentului unionist? Semnalează faptul că independenţa Republicii Moldova nu a adus cetăţeanului obişnuit roadele pe care el avea dreptul moral, politic, să le aştepte – adică mai multă prosperitate, mai multă siguranţă, o perspectivă mai limpede şi, eventual, mai luminoasă cu privire la ziua de mâine. Aceasta este în fond promisiunea pe care, explicit sau nu, orice stat o face cetăţenilor ei, o promisiune prin care orice stat îşi asigură loialitatea cetăţenilor ei. Aşadar, cred că într-adevăr această situaţie şi creşterea sentimentului unionist ar trebui să fie un semnal pe care să-l ia în serios, nu să provoace panică, pe care să-l ia în serios autorităţile de la Chişinău. Fiindcă sentimentul unionist este universal în Republica Moldova. Sigur că, în general, el este asociat proiectului unirii cu România. Însă eu aş spune că fiecare cetăţean al Republicii Moldova sau aproape fiecare cetăţean al Republicii Moldova întreţine un sentiment unionist. Unul şi-ar dori unirea Republicii Moldova cu o nouă versiune a Uniunii Sovietice, alţii şi-ar dori topirea Republicii Moldova într-o Uniune Europeană care să ajungă până la frontierele, eventual, chiar Ucrainei, alţii şi-ar dori unirea cu România. Acest sentiment unionist, universal îmi vine să-i spun, demonstrează, încă o dată, descumpănirea multor cetăţeni ai Republicii Moldova, care, cred, sperau mai mult decât au obţinut, până la urmă, de la noul stat Republica Moldova.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, pentru că Majestatea Sa, Regele Mihai, este pe patul suferinței, să vă întreb ce rol a jucat și mai poate juca monarhia în România, dar și în imediata vecinătate a țării?

​Marius Lazurca: „Există un rol tradițional al monarhiilor constituționale, adică al monarhiilor moderne, care este acela de a da, pe de o parte, un element de stabilitate statului, ceva din structura statului nu se modifică, în ciuda dinamicii uneori foarte rapide a vieții politice. Și rolul monarhului este tocmai acesta, de a fi un element de stabilitate. În al doilea rând, există și o dimensiune simbolică foarte importantă și care continuă, în ciuda laicizării, secularizării societăților moderne, să joace un rol important. Orice monarh ajunge monarh în urma unei ceremonii care are o dimensiune religioasă. Și fiecare cetățean, în urma acestei ceremonii, este chemat să vadă în monarh unsul lui Dumnezeu sau, mă rog, cel plasat în fruntea statului, printr-o decizie, alta decât pur omenească sau mai înaltă decât o decizie pur omenească. Eu cred că avem nevoie de ambele aceste elemente în continuare, și de elementul de stabilitate pe care îl aduce orice monarhie, și de acest element simbolic foarte puternic. România a reușit să împace și vechea sa tradiție monarhică cu realitatea republicană de astăzi, astfel încât România de astăzi este un fel de monarhie simbolică, în sensul că familia regală participă la viața publică și Majestatea Sa, Regele Mihai, e limpede că are un statut care îl depășește pe acela de fost șef de stat.”

Europa Liberă: Faptul că Regele Mihai a fost mereu cu gândul la Republica Moldova, la Basarabia, credeți că îl ducea cu gândul și la nedreptatea istorică?

Marius Lazurca: „Eu cred că Majestatea Sa ar putea să vă răspundă la această întrebare, dar vă pot și eu confirma că avea o afecțiune specială pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: A și vizitat Republica Moldova, a mers la Cantemir, Cania, la Cimitirul Ostașilor Români.

Marius Lazurca: „Să amintesc simbolica acestui gest, faptul că a ținut să afirme că legătura Casei Regale cu Republica Moldova, Basarabia, e ținută vie de jertfele ostașilor români, zecile de mii de morți care sunt încă în pământul acesta.”