Sabina Fati: „Nimeni nu are nevoie de o Turcie destabilizată într-o zonă atât de sensibilă”

Înainte de a ajunge la Sinop, în Turcia, Sabina Fati a trecut în periplul ei în jurul Mării Begre și prin Fedosia, Crimeea - aici la Fortăreața genoveză.

Ce cred oamenii din localitățile turcești de la Marea Neagră despre situația creată de puciul militar eșuat din Turcia.

Corespondenta postului de radio Europa Liberă Sabina Fati face o călătorie în jurul Mării Negre, și în timpul și după lovitura de stat militară eșuată din Turcia s-a aflat în cîteva localități turcești de pe coasta acestei mări. Diana Raileanu a întrebat-o care este starea de spirit în aceste localitati, aflate la mare distanță de Ankara și Istanbul.

Your browser doesn’t support HTML5

Diana Răileanu în dialig cu Sabina Fati

Sabina Fati: „Părerile sunt împărțite și oamenilor le e teamă să vorbească foarte mult. Nu știi exact până unde e o mărturisire și de unde încolo încep oamenii să se ferească să spună ceea ce gândesc. Chiar și liderii politici locali, din opoziție, cum ar fi liderul naționaliștilor din Sinop, unde sunt acum, și cu care am avut câteva discuții, se tem să spună până la capăt adevărul. Atunci când acesta vorbește despre greșelile președintelui nici măcar nu are curajul să îi numească numele. Lumea e oarecum terorizată sau, cel puțin, la un anumit nivel există o teamă. Iar arestările pe care le-a făcut președintele Erdoğan în ultimele două zile, 6000 de oameni arestați în ultimele două zile, îi fac și mai temători pe cei care, eventual, ar avea vreo disponibilitate spre opoziție.”

Europa Liberă: Dar cum se explică această frică, această teamă pe care ai sesizat-o?

Sabina Fati: „Pe de o parte, știm că în decursul ultimilor doi ani, spre exemplu, presa independentă a fost eliminată de tot sau presa de opoziție a fost eliminată aproape de tot. O serie întreagă de polițiști și judecători, care își făceau treaba cu onestitate, au fost dați la o parte. Deși în mass-media nu se spun foarte multe împotriva președintelui, totuși, anumite lucruri circulă, poate, nu la toate nivelurile. Dar, în orice caz, sunt și multe scenarii, și chiar și cei care spun că în ce s-a întâmplat peste week-end, în această tentativă de puci, au fost două părți, ambele negative, chiar și aceștia cred în teoria conspirației lansată de Erdoğan că americanii ar fi în spatele acestei tentative. Lumea se teme și pentru că, de pildă, avocații care s-au oferit să îi apere pe o parte dintre cei 6000 de oameni reținuți în aceste zile nu au acces la discuții cu cei reținuți. La cafenele sau ceaihanale, cum le numesc ei, oamenii se strâng, bărbații, mai cu seamă se strâng și vorbesc numai despre lucrurile acestea. Dimineața la televizoare, în hotel, la masă, peste tot, oamenii se uită la știri. Sunt foarte interesați și sunt foarte temători în același timp, însă nu am auzit pe nimeni să spună: „Da, am fi avut nevoie de o lovitură militară”. Cei mai mulți preferă să zică: „Un astfel de eveniment ne-ar fi dus cu 20 de ani în urmă.”

Europa Liberă: Sabina, înțeleg, pe de o parte, este nemulțumirea armatei, a funcționarilor publici care, spuneai, își fac onest munca. Pe de altă parte, citesc în presa internațională că, totuși, Erdoğan s-ar bucura de susținere printre cetățeni.

Sabina Fati: „În mod evident. Erdoğan are o mare susținere printre turci, mai ales în zona Anatoliei și în zonele în care oamenii sunt mai puțin informați, nu au acces la internet, nu sunt interesați să caute știrile care apar pe site-urile autonome sau independente. Da, are această susținere pentru că standardul lor de viață, al acestor oameni care nu au trăit foarte bine, a crescut enorm în ultimii mai mult de zece ani, din 2002, de când se află Erdoğan la putere. Chiar și o parte din opoziție susține că, de fapt, Erdoğan a luat-o pe un drum greșit doar în ultimii trei ani, când a început să-și elimine pe față adversarii politici și eventualii adversari din instituțiile de forță. De pildă, aici, într-un mic orășel de pe malul Mării Negre, unde sunt, la Sinop, am văzut alaltăieri seară un marș în care nu erau mai mult de 50 de persoane – orașul are în jur de 40 de mii de locuitori – care cu un steag mare deasupra strigau: „Allahu Akbar!” sau în turcește: „Allahu Ekber!”. Nu strigau sloganuri patriotice, ci mai degrabă islamiste. Și aceasta e o altă direcție spre care Erdoğan îndreaptă țara.”

Europa Liberă: Pe blogul tău scriai că ai stat de vorbă cu Ali, un om de afaceri și membru al Partidului Mișcarea Naționalistă [Milliyetçi Hareket Partisi, MHP], filiala din Sinop. Și el crede că încercarea de lovitură de stat ar fi: „o piesă de teatru prin care Erdoğan își ascunde greșelile, care-l face acum partener credibil al americanilor și care îi va da posibilitatea să curețe armata de toți înalții ofițeri care nu-l plac”. Cât adevăr ascunde acest punct de vedere?

Sabina Fati: „E greu de spus. Punctul lui de vedere se bazează, într-un fel, pe teoria conspirației. Pe de altă parte, luna viitoare, în august, are loc un consiliu suprem al armatei în care se reorganizează locurile. Aici are posibilitatea Erdoğan, de pildă să își numească pentru prima dată acoliți și să pună mâna cu adevărat întrutotul pe forțele armate. E un loc în care nu a reușit încă să îi dea la o parte pe kemaliști, cei care sunt apărătorii Turciei seculare, și acum va avea posibilitatea. Nu știm dacă această oportunitate a fost dată de hazardul puciului sau dacă, cine știe, ar fi fost cumva ajutată.”

Europa Liberă: Turcia joacă un rol-cheie în ceea ce privește rezolvarea crizei refugiaților din Europa. Are un important cuvânt de spus și în ce privește conflictul din Siria. Ar putea Europa închide ochii și reacționa mai puțin prompt, iar Erdoğan să profite de acest lucru?

Sabina Fati: „E posibil pentru că nimeni nu are nevoie de o Turcie destabilizată într-o zonă atât de sensibilă. De fapt, sunt mai multe probleme de discutat aici. Există date destul de sigure care spun că Turcia cumpără petrol dinspre Statul Islamic, că există anumite legături oculte în această zonă. Știm, de asemenea, că, de când a luat puterea Erdoğan, Turcia a devenit o țară cu probleme multiple cu vecinii. O destabilizare internă nu ar face decât să agraveze lucrurile. Și, sigur, vorbind cu oamenii, ei toți spun că Turcia e o țară democratică, în felul ei, și are nevoie să își schimbe liderii pe cale democratică, nu prin forța armelor.”

Europa Liberă: E posibil acest lucru?

Sabina Fati: „Unii spun că da. Unii cu care am stat de vorbă în Trabzon, de exemplu, sunt de părere că nu e totul pierdut și că încet-încet, yavaş yavaş, cum zic turcii, lumea își va da seama de impostura lui Erdoğan, de felul în care el aranjează lucrurile și, mai ales își vor da seama de faptul că economia începe să descrească. De fapt, aici e toată cheia: în momentul în care economia nu mai funcționează cu motoarele din plin Erdoğan își va pierde poziția.”