Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr a anunţat că se alătură apelului lansat săptămâna trecută de formaţiunea Partidul Nostru şi a îndemnat, la rândul său, partidele de opoziţie să reia protestele anti-guvernamentale pentru a „elibera” instituțiile statului de dominația intereselor de grup. Practic, protestele ar trebui să ducă la căderea guvernului înainte de alegerile prezidențiale din octombrie, astfel ca acestea să fie urmare de alegeri generale anticipate. Apelul la proteste lansat în plină vară are puține șanse de a fi auzit și urmat. Dar lăsând la o parte acest argument „sezonier” se pune și întrebarea care sunt cu adevărat partidele de opoziție și ce le-ar lega? Alla Ceapai relatează despre șansele acestui apel.
Your browser doesn’t support HTML5
Un apel în plină vară
Liderii celor trei formaţiuni de opoziţie care au organizat încă din toamnă mai întâi separat, apoi împreună proteste antiguvernamentale discută, de fapt, de câteva săptămâni despre organizarea unui nou protest masiv. Este precizarea liderului socialiştilor Igor Dodon, căruia i-am cerut o reacţie la îndemnurile lui Renato Usatîi şi Andrei Năstase de a relua protestele. Igor Dodon ne-a spus că manifestaţia ar putea avea loc la finele lunii august sau la începutul lunii septembrie. „Detaliile urmează a fi convenite suplimentar la una din următoarele întrevederi comune”, a mai precizat Igor Dodon.
Alte două formaţiuni de opoziţie, Partidul Acţiune şi Solidaritate şi PLDM, care anterior se alăturase protestelor antiguvernamentale, spun că nu au decis deocamdată. Liderul PLDM, Viorel Cibotaru, a afirmat că îndemnul Partidului Platforma DA nu a fost discutat între partidele care negociază găsirea unui candidat comun la prezidențialele. Cibotaru ne-a spus că formaţiunea sa nu va răspunde cel mai probabil acestui îndemn şi iată de ce:
„Spiritul protestatar nu a dispărut. Nemulţumirea oamenilor rămâne a fi foarte mare faţă de caracterul acestui regim. Pe de altă parte eu nu cred că este posibil acum să fie organizate în general acţiuni de masă, având în vedere atât perioada anului, cât şi mulţi alţi factori. nu cred că este cazul să reacţionâm cumva la acest îndemn. Toate partidele au dreptul la exprimarea unor opţiuni, de a organiza anumite evenimente, asta îi priveşte.”
Dar iată ce ne-a declarat unul din fruntaţii partidului PAS, Igor Grosu:
„Vom discuta la biroul formaţiunii şi ulterior vom veni cu o opinie oficială.”
Pe de altă parte, PAS, Platforma Demnitate şi Adevăr şi PLDM au reconfirmat luni că poartă în continuare discuţiile, începute astă primăvară, despre cine va fi candidatul comun propus pentru prezidențiale. Acesta va fi ori Maia Sandu, ori Andrei Năstase, au anunţat, într-o declaraţie comună, cele trei formaţiuni. În declarație se regretă ieşirea din procesul de negocieri a Partidul Popular European, condus de fostul premier Iurie Leancă care „a preferat să încheie un acord de colaborare cu regimul oligarhic”.
Când a semnat cu majoritatea parlamentară Parteneriatul privind integrarea europeană, PPEM a precizat că se poziţionează în continuare ca partid de opoziţie. L-am întrebat pe deputatul PPEM, Eugen Carpov, dacă formaţiunea se va alătura îndemnului la noi proteste antiguvernamentale:
„În acest moment, PPEM nu a primit nici o invitaţie, apel de a coparticipa la careva acţiuni de proteste nici din partea Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, nici din partea Partidului Nostru sau a altor formaţiuni. Deocamdată noi urmăm agenda pe care ne-am stabilit-o, încercăm să valorificăm aspectele în care ne-am angajat.”
Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a scris luni pe Facebook că formaţiunile care susţin reluarea protestelor ar trebui să-şi gândească o strategie întrucât ar exista informaţii precum că partidele de la guvernare ar intenţiona „să fraudeze scrutinul prezidenţial” şi să „acapareze definitiv ţara” prin schimbarea sistemul electoral.
Despre aceste presupuse intenții ale guvernării dominată de PD, a semnalat recent şi fostul premier Ion Sturza. El afirma că alegerile prezidenţiale în general vor fi amânate şi că se pregătesc alegeri parlamentare anticipate şi o reformă a sistemului electoral în unul mixt, prin care aproape jumătate din deputați ar urma să fie aleși în circumscripții uninominale. E o idee mai veche pe care PD a încercat fără succes să o realizeze înainte de alegerile parlamentare din 2014.
Unii analişti spun că o eventuală amânare a alegerilor prezidențiale ar putea determina lumea să iasă la proteste, pe de o parte, pe de alta, ar putea da peste cap toate eforturile partidelor de opoziţie de a găsi un candidat unic.