Aderarea României la Uniunea Europeană, pentru mulţi cetăţeni din Republica Moldova, a însemnat limitarea accesului la „singura gură accesibilă de aer european”, a scris ziarul „Timpul”. „Aderarea se identifică cu vize, nervi şi cozi la consulat”, se menționa în numărul din 5 ianuarie. Printre solicitanți erau deopotrivă studenţi, oameni de afaceri, dar şi migranţi programați la alte consulate de la Bucureşti. Sistemul online fusese blocat, din cauza numărului mare de cereri, iar lumea supărată acuza atât autoritățile române, cât şi cele moldovenești, era o altă constatare din ziarul „Timpul”.
Pe 16 ianuarie, președintele român Traian Băsescu a venit de urgență la Chişinău, în încercarea de a găsi soluţii, a relatat „Jurnal de Chişinău”. După întrevederea cu omologul său moldovean Vladimir Voronin, s-a anunţat deschiderea a două consulate noi: la Bălţi şi Cahul.
În luna martie, ministrul de Externe Andrei Stratan a declarat că nu vede necesitatea deschiderii celor două consulate, iar la sfârşitul lui iulie Voronin a spus franc: niciun fel de consulate nu vor mai fi. Președintele comunist argumenta că „acum se lucrează pentru a face accesibile vizele europene”.
Anul 2007 văzut de principalele ziare de la Chişinău
Problema vizelor în ţările europene a figurat şi printre preocupările oficialilor de la Bruxelles. Într-o declaraţie a comisarului european pentru relaţii externe şi politică europeană, Benita Ferrero-Waldner, publicată de mai multe ziare, se spunea că pe 9 februarie au început negocierile cu Republica Moldova privind acordurile de facilitare a regimului de vize şi readmisie. „Noi am dori ca aceste cozi să dispară în timpul cel mai apropiat, iar populaţia Moldovei să remarce această diferenţă cât mai curând”, se menţiona în mesajul comisarului european.
La 25 aprilie, a fost inaugurat la Chişinău, pe lângă Ambasada Ungariei, un centru comun de eliberare a vizelor, iar la 10 octombrie au fost semnate acordurile de facilitare a regimului de vize cu UE şi de readmisie.
Criza vizelor românești a durat aproape tot anul, fiind speculată din plin de guvernarea comunistă. Presa a relatat despre o presupusă schemă de acordare a vizelor, fără rând şi contra unor sume de bani, în care ar fi fost implicat chiar consulul. Traian Băsescu a răspuns dur, afirmând că la mijloc este „un truc, orchestrat în adresa României”.
„Chişinăul, ultima redută necucerită de comunişti”
În urma alegerilor generale locale din 3 iunie, în 2/3 din consiliile raionale s-au constituit coaliții necomuniste, partidul de guvernare rămânând în opoziție. Pe 17 iunie, în turul doi pentru şefia capitalei, a ieşit învingător liberalul Dorin Chirtoacă, de numai 28 de ani. Chiar dacă demnitari de cel mai înalt rang s-au implicat în campanie în favoarea lui Veaceslav Iordan, susţinut de PCRM, „Chişinăul a rămas ultima redută necucerită de comunişti”, observa „Jurnal de Chişinău”.
Feţe noi şi cât mai mulţi tineri, asta ar fi trebuit să fie reţeta succesului pentru alegerile din 2009. Regruparea de forţe a început în luna septembrie 2007, când Vlad Filat a anunţat părăsirea Partidului Democrat şi crearea unei noi formaţiuni.
Scorul înregistrat de liberali şi de Dorin Chirtoacă, precum şi prestanța considerată surprinzătoare a lui Vlad Filat, vicepreședintele Partidului Democrat, i-au făcut pe unii lideri de opinie să constate că s-a profilat o tendinţă de schimbare a clasei politice. „Se vedea cu ochiul liber că alegătorii au optat în scrutinul din iunie pentru o schimbare reală şi substanțială a vectorului politic, pentru un curs european adevărat, realizat cu idei şi oameni noi”, a scris „Jurnal de Chişinău”.
Şi jurnaliştii de la Unimedia.md, un portal ce începea să devină popular, au pariat că Dorin Chirtoacă şi Vlad Filat vor fi în avangarda schimbărilor de la alegerile parlamentare de peste doi ani.
Așadar, feţe noi şi cât mai mulţi tineri, asta ar fi trebuit să fie reţeta succesului pentru alegerile din 2009. Regruparea de forţe a început în luna septembrie, când Vlad Filat a anunţat părăsirea Partidului Democrat şi crearea unei noi formaţiuni. Potrivit presei, Filat a motivat că nu a avut susținere suficientă în partid atunci când a încercat să promoveze „un suflu nou”, de asemenea, că ar fi existat un conflict între generaţii.
„El a avut posibilități mult mai mari decât oricare dintre membrii PD. Filat a fost cel mai promovat și susţinut om din PD. Cu toate acestea, el a fost omul care a folosit PD în scopuri personale”, a răbufnit Diacov, într-un interviu pentru „Jurnal de Chişinău”.
Ziarul de limba rusă „Moldavskie Vedomosti” a fost mai dur cu Vlad Filat, care „încearca să se prezinte ca o faţă nouă în politică”. Publicația i-a amintit că la 4 aprilie 2005 l-a votat pe Voronin preşedinte fără să regrete acest pas, că este în politică de zece ani şi poate fi numit „veteran al politicii moldoveneşti”, că nici membrii PLDM nu erau chipuri noi, perindând-se prin alte formaţiuni. „Cum n-ai da, veriga cea mai slabă în partid este Vlad Filat, acelaşi Filat, businessmanul pe care presa moldoveană şi cea românească l-au învinuit de toate relele”, se menționea în ediţia din 12 decembrie.
Holdingul media al lui Plahotniuc prinde contur
În primele zile ale anului, au fost vândute posturile municipale din Chişinău de radio şi televiziune. Presa declarată anticomunistă a afirmat că cele două instituţii media au fost, de fapt, partajate, Antena C revenind comuniştilor, iar Euro TV – creştin-democraţilor. Consilierul municipal ales pe listele PPCD Mihai Roşcovan a afirmat pentru „Ziarul de Gardă” că înstrăinarea posturilor municipale s-a făcut cu încălcarea legii, iar valoarea lor patrimonială a fost diminuată.
Mai multe ambasade şi organizaţii străine s-au declarat îngrijorate de limitarea libertății de exprimare şi a pluralismului de opinii, în ajunul campaniei electorale.
Despre noii proprietari, din acte, nu s-au aflat prea multe. În 2010, Antena C a fost redenumit Prime FM, parte a trustului media despre care presa a scris că e condus de controversatul Vladimir Plahotniuc.
Evenimentele anului 2007 în imagini
În portofoliul lui Plahotniuc, au observat unele media, a ajuns în luna septembrie şi reţeaua a II-a de stat, cu acoperite prin eter de aproape 95% din teritoriul ţării. Pe această frecvență în perioada sovietică era transmisă televiziunea centrală a URSS, iar după 1990 - postul public românesc. Au existat acorduri între cele două guverne, iar Bucureştiul plătea pentru retransmisie. În luna iulie, autoritățile moldovene au invocat o datorie de 150.000 de euro şi au sistat emisia. Chiar dacă TVR avea licenţă valabilă până în 2011, iar datoria nu a existat, potrivit ziarului „Timpul”, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a organizat un concurs pentru reţeaua a II-a de stat, câştigătoare fiind declarată firma Telefe M International.
„Acest SRL a fost înregistrat la 16 iulie şi-l are în calitate de administrator pe Teodor Guţu. (…) Societatea a depus la CCA şi proiectul editorial al studioului TV 2 Plus, condus de Răzvan Paveliu”, a informat „Jurnal de Chişinău”. Ziarul „Timpul” a scris că Răzvan Paveliu „este cumnat cu Viorel Ţopa, cel care a apărut atunci când s-a făcut rocada de la Victoriabank”. Se avea în vedere preluarea conducerii băncii de către gruparea Plahotniuc.
Potrivit ziarului de limba rusă „Ekonomiceskoe Obozrenie”, în luna noiembrie a avut loc un scandal pe piaţa de publicitate, prin schimbarea monopoliștilor. Fără a anunţa din timp, într-o singură zi, „compania Media Satelit, care difuza programele Pervîi kanal în Moldova, NIT, precum şi postul cu acoperire națională 2 Plus, a anulat contractele cu casa de vânzări Video International şi a trecut la „proaspăta” şi autohtona Casa Media”.
Casa Media este o altă companie din holdingul Plahotniuc, care adjudecase astfel cea mai mare partea a pieţii de publicitate, estimările experţilor variind între 60% şi 80%. Toate aceste achiziţii erau considerate de o parte a presei ca arsenalul mediatic al familiei Voronin, asta deoarece se considera că Voronin Jr. şi Plahotniuc fac echipă comună.
„În pragul unui boom investiţional”
Reformele majore cerute de organismele internaționale au rămas pe lista de așteptare, potrivit ziarelor vremii. În domeniul economic, ţara se menţinea din remitenţele în creştere şi consumul generat de acestea. În 2006, transferurile moldovenilor de peste hotare au constituit circa 1,2 miliarde de dolari sau 35% din PIB. Sărăcia în Republica Moldova ar fi în creştere fără remitenţe, era concluzia experţilor Băncii Mondiale, citaţi de „Ekonomiceskoe Obozrenie”.
Că situaţia nu era roză după şase ani de guvernare o recunoștea şi Vladimir Voronin, care a trasat la guvern noi ţeluri, a mai scris „Ekonomiceskoe Obozrenie”. „Daţi să le propunem credite tinerilor specialişti care revin în sate. Trebuie să vedem de cât au nevoie pentru construcția unei case – 200-300 de mii. Pentru ei statul va achita ratele. Când tânărului specialist i se va naşte primul copil statul va achita 25% din credit, la al doilea – 33%, la al treilea 50% sau 100%. Astfel vom rezolva o multitudine de probleme – vom îmbunătăți situația demografică şi vom menţine satul. Moldoveanul care are o casă niciodată nu o va abandona. Oriunde îl vor duce drumurile, el oricum va reveni acasă”, a spus Vladimir Voronin.
„Nişte acţiuni mai fundamentale, cum ar fi sporirea concurenței pe piaţă, dezvoltarea pieţei financiare, reducerea corupţiei în sistemul judiciar şi alte acţiuni de acest tip, ar fi mult mai importante pentru succesul acestor reforme decât inițiativele recente”, a spus, pentru „Jurnal de Chişinău”, Johan Mathisen, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova.
O altă doleanţă din domeniul fantasticului, „dar care trebuia să devină realitate”, era salariul mediu de 300 dolari în 2009 şi de 500 de euro către 2010-2011, potrivit „Ekonomiceskoe Obozrenie”. Salariul mediu în perioada ianuarie-noiembrie a fost 120 de euro sau 180 de dolari.
Pe 10 aprilie, preşedintele Vladimir Voronin a prezentat un proiect de reformă fiscală, ce includea trei inițiative: legalizarea capitalului, amnistia fiscală şi cota zero pe venitul reinvestit. În „Moldova Suverană” propunerile lui Voronin erau prezentate ca „reforme liberale”, ce trebuiau să ducă la: „paradis fiscal pentru investitori, o dezvoltare intensivă a economiei moldovenești, cu reducerea ponderii celei tenebre, creşterea salariilor în sectorul real şi la fundamentarea unei clase de mijloc”. La sfârșitul anului Voronin a spus că Republica Moldova se află „în pragul unui boom investițional”.
O bună parte a presei a tratat cu rezervă elanul autorităţilor. Amnistia fiscală sau iertarea a 4 miliarde de lei datorii la buget (aproximativ 350 de milioane de dolari) a fost criticată de unii experți din ţară şi din străinătate, fiind considerată incorectă faţă de agenţii economici care au respectat legea şi au plătit impozitele. „Nişte acţiuni mai fundamentale, cum ar fi sporirea concurenței pe piaţă, dezvoltarea pieţei financiare, reducerea corupţiei în sistemul judiciar şi alte acţiuni de acest tip, ar fi mult mai importante pentru succesul acestor reforme decât inițiativele recente”, a spus, pentru „Jurnal de Chişinău”, Johan Mathisen, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova.
Potrivit ziarului „Moldavskie Vedomosti”, trezeau bănuieli nu atât iniţiativele de aşa-zisă reformă liberală, cât autorii. Că e nevoie să fie scoasă la suprafaţă economia subterană, este un lucru mai mult decât evident, nota publicaţia. „Într-adevăr, noi vedem că poliţişti, procurori, judecători, vameşi şi alţi funcţionari, oficial, nu dețin proprietăţi, dar trăiesc în case şi conduc maşini înscrise pe numele soacrelor, mătușilor şi bunicilor. Observăm şi cum businessmeni moldoveni îşi închid afacerile şi pleacă peste hotare ca să nu fie puşi la dubă de vreun oficial „luptător anticorupţie”, care este mai rău decât orice raket. Doar un naiv poate să creadă în sinceritatea lui Voronin. Toţi ştiu că anume el este animatorul sistemului vicios de urmărire a businessului, care există în Moldova”, nota publicaţia.
Un nou plan negociat pe ascuns cu ruşii
Mai multe instituţii media au relatat că președintele Vladimir Voronin, care a îndesit-o pe la Moscova, ar pune din nou ceva la cale cu Vladimir Putin.
La 11 aprilie, într-o şedinţă cu uşile închise, au fost convocaţi din partea opoziţiei Iurie Roşca şi Dumitru Diacov. La întâlnire s-a spus că liderii de la Moscova ar dori rezolvarea problemei transnistrene până la sfârşitul anului, a relatat ziarul „Timpul”. Noul plan al ruşilor prevedea dizolvarea parlamentului şi anunțarea alegerilor anticipate pe întreg teritoriul ţării. Alte două documente se refereau la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova şi recunoașterea de către Chişinău a privatizărilor din Transnistria.
Potrivit agenției Basa-press, reprezentanţii UE au fost alertaţi de acest plan şi au încearcat să verifice dacă Republica Moldova a încheiat un acord secret cu Rusia.
La 4 iulie, Voronin i-a convocat la o întâlnire neformală pe ambasadorii străini acreditați la Chişinău. El a confirmat ceea ce scrisese până atunci presa străină şi cea moldovenească. Liderul comuniștilor a negat că ar exista din partea Rusiei condiții militare. „V. Putin a menţionat câteva chestiuni destul de acute. Bunăoară, de ce UE nu reacționează la acţiunile României în privinţa Moldovei? Ce garanţii există că Moldova unificată nu se va alipi a doua zi cu România?”, le-a transmis Voronin diplomaţilor străini, potrivit ziarului „Jurnal de Chişinău”. „Chestiuni destul de acute” ar fi vizat redobândirea cetăţeniei române şi sutele de mii de cereri pentru programare.
Într-un interviu pentru postul de televiziune NIT, apropiat comuniştilor, liderul PCRM a vorbit despre „planul moldovenesc”, ce prevedea acordarea unei autonomii regiunii transnistrene după modelul autonomiei găgăuze. În aceeaşi intervenţie, Voronin a spus că Rusia a renunțat la principiul de federalizare. „Acum se discută despre demilitarizarea Transnistriei. În regiunea transnistreană nu trebuie să existe niciun militar până la soluționarea diferendului”, a adăugat Voronin.
Presa rusă susţinea contrariul - că Republica Moldova ar fi acceptat prezenţa unor baze militare ruse pe teritoriul său, a relatat BBC Chişinău. Acestui plan însă i s-ar opune Uniunea Europeană, dar mai ales SUA. Afirmația a fost susţinută de analistul rus apropiat Kremlinului Serghei Karaganov. El a spus ziarului „Komsomolskaia pravda” din Rusia că regiunea transnistreană va avea un statut special, în cadrul unui stat federativ.