Fruntaşi ai Partidului Democrat, Partidului Liberal-Democrat, Partidului Liberal şi ai Alianţei „Moldova Noastră” au găsit motive suficiente de ceartă, fie că era vorba de limba în care trebuiau să fie dublate filmele în cinematografe, participarea ostaşilor moldoveni la parada de la Moscova sau declararea datei de 28 iunie zi de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice.
O parte a presei i-a taxat pe Marian Lupu şi Vlad Filat că fac orice „pentru a fi pe placul ruşilor”, că sunt cinici şi pragmatici. O altă tabără, mai ales media de limba rusă, a scris că guvernarea, în ciuda atâtor probleme, s-a luat iar de limbă şi istorie.
Pentru oamenii simpli, anul 2010 a adus tarife şi preţuri majorate, opoziţia comunistă criticând guvernarea că ar făcut pe placul FMI în detrimentul intereselor cetăţenilor. Fostul vicepremier Igor Dodon a spus că guvernanţii „nu au avut verticalitatea de a negocia alte condiții cu FMI”. Pe de altă parte, liderii AIE au afirmat că majorarea preţurilor şi serviciilor este efectul politicii guvernării comuniste de a nu le ajusta la timp. Ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa a spus că, graţie memorandumului cu FMI, Republica Moldova a atras 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2010-2013, 52% din această sumă constituind granturi.
Anul 2010 în imagini
O constituţie nouă
Iniţial, liderii AIE au declarat că pentru a evita noi alegeri şi pentru a debloca criza constituţională vor modifica articolul din Constituție ce se referă la alegerea preşedintelui ţării. Mihai Ghimpu a creat o comisie de experţi, care a decis, pe 11 ianuarie, să elaboreze un proiect de constituţie nouă. Potrivit președintelui acestui grup, Victor Popa, citat de portal Unimedia, grupul considera că era necesară modificarea a 69 de articole, mai puţin de o jumătate din Legea Supremă, şi de a propune parlamentului spre examinare o constituție în redacţie nouă.
Proiectul urma să fie expertizat mai întâi de Comisia de la Veneţia. La 10 februarie, preşedintele Comisiei, Gianni Buquicchio, venit la Chişinău, a recomandat să fie modificat doar articolul ce a provocat crize repetate, după care să urmeze dizolvarea parlamentului, a relatat Radio Europa Liberă.
PCRM a acuzat guvernarea că ar intenţiona să uzurpeze puterea în stat, prin amânarea scrutinului, şi că va boicota şedinţele legislativului. Deja la mijlocul lui martie mai mulţi politicieni declarau că alegerile sunt inevitabile.
Liderii AIE au oscilat la început, dar, în cele din urmă, au fost nevoiţi să anunţe că vor organiza un referendum, după care - alegeri parlamentare anticipate.
„Opinia mea - subiectivă, fireşte - e că Alianţa a picat la primul şi cel mai responsabil examen politic al anului 2010. Liderii AIE s-au încurcat atât de „spectaculos” în problema alegerilor anticipate (groapa săpată de ei înşişi), încât niciun Voronin nu putea să le-o facă”, a scris ziarul „Timpul”.
La referendumul din 5 septembrie, au venit la urne doar 29% din cetăţenii cu drept de vot, număr insuficient pentru a-l valida. Una dintre cauzele vehiculate a fost boicotarea plebiscitului de către PCRM. Presa a scris că rezultatul era şi „meritul” celor din AIE, unii deja se vedeau preşedinţi.
Tentativa de condamnare a comunismului
Președintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că printre articolele ce vor trebui amendate era şi cel ce viza limba oficială, adică să fie limba română în locul celei „moldovenești”. Premierul Vlad Filat a spus că va susţine ideea. Marian Lupu însă a avut o altă poziţie. Liderul democrat a spus la PRO TV Chișinău că limba pe care o vorbeşte este „româna, din punct de vedere științific, moldovenească - din punct de vedere politic”. El a afirmat că trebuie să se ia în considerație opinia majorităţii populaţiei.
O altă dispută a iscat crearea, în data de 14 ianuarie, a Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar, dar mai ales prezentarea raportului acesteia. Profesori şi cercetători din domeniul istoric recomandau condamnarea regimului comunist totalitar „drept unul care a comis crime împotriva umanităţii”. De asemenea, se propunea interzicerea utilizării noţiunii „comunist” şi a derivatelor acesteia în denumirile partidelor politice, organizaţiilor social-politice, a instituțiilor şi întreprinderilor; precum şi utilizarea în scopuri politice a simbolului regimului totalitar comunist „secera şi ciocanul”, a scris ziarul „Timpul”.
Deputatul Grigore Petrenco, deopotrivă cu alţi fruntaşi ai PCRM, au afirmat că scopul guvernării era, de fapt, interzicerea, prin lege, a Partidului Comuniştilor şi simbolurilor acestuia. „Actuala guvernare se teme că PCRM va câştiga la următoarele alegeri. Pentru aceasta îi trebuie tot felul de comisii de condamnare”, a spus parlamentarul pentru „Jurnal de Chişinău”.
De aceeaşi părere au fost jurnaliştii de la „Moldavskie Vedomosti”, care considerau că „acţiunea de PR a lui Ghimpu” era sortită eşecului, deoarece „majoritatea politicienilor moldoveni sunt legaţi de trecutul sovietic şi nici nu vor risca să se condamne pe sine”.
„Interzicerea însemnelor comuniste este cel mai frumos cadou la care putea spera PCRM înainte de alegeri”, a declarat democratul Marian Lupu. Iar preşedintele PLDM, Vlad Filat, a afirmat că pledează pentru condamnarea comunismului în general, totuşi guvernarea trebuia, după părerea sa, să fie atentă cu măsurile restrictive, ca acestea să fie euroconforme.
28 iunie 2010 - Ceremonia în memoria victimelor crimelor comunismului
Pe 24 iunie, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a decretat 28 iunie zi de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice şi a regimului totalitar comunist. „Noi trebuie să cunoaştem adevărul: la 28 iunie 1940 s-a adus cu baioneta şi cu tancul comunismul, cel care ne-a adus unde suntem astăzi”, şi-a argumentat Ghimpu decizia. Liderul liberalilor a spus că pe data de 28 iunie parlamentul urma să audieze raportul comisiei de istorici condusă de Gheorghe Cojocaru.
„Şedinţa parlamentului, care trebuia să devină una istorică prin examinarea Raportului Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar şi condamnarea regimului comunist de altădată, a fost amânată pe un termen nelimitat. Potrivit unor membri ai Alianţei, amânarea a fost făcută pentru totdeauna. Probabil, clasa politică de la noi încă nu este pregătită pentru aşa ceva”, a scris ziarul „Timpul”.
Decretul a scandalizat opinia publică din ţară şi a provocat reacţii dure la Moscova. Potrivit agenţiei Interfax, ştire preluată de presa moldoveană, Duma de Stat a Rusiei l-a acuzat pe Mihai Ghimpu că ar „încerca să denatureze istoria mondială”. Într-un comunicat al Ministerului rus de Externe, erau evidenţiate „motivele de care s-au condus autorii decretului: de a încinge spiritele, de a distrage atenţia de la problemele reale ale Republicii Moldova şi de a distruge mecanismele de menţinere a stabilităţii pe Nistru”.
O consecinţă a decretului lui Ghimpu a fost blocarea livrărilor de vin în Rusia, zeci de tiruri rămânând în vamă, au relatat mai multe instituţii de presă. Primarul Moscovei Iuri Lujkov a chemat la boicotarea mărfurilor moldoveneşti, iar şeful Serviciului sanitar Rosspotrebnadzor Ghenadi Onişcenko a spus că vinul oprit în vamă „poate fi utilizat doar pentru a vopsi gardurile”.
PCRM a organizat proteste şi a speculat din plin momentul. „Atunci când forţele Alianţei, într-o formă laşă, pun toată vina pentru politica promovată doar pe umerii lui Ghimpu, în momentul în care şeful statului ales de ei unanim, nimiceşte valorile fundamentale ale ţării noastre, când printr-o semnătură se încearcă lichidarea celui mai mare partid din Moldova, noi, comuniştii suntem obligaţi să devenim garantul ireversibilităţii democraţiei moldoveneşti“, a declarat Vladimir Voronin, citat de portalul Moldova.org.
PCRM a contestat decretul la Curtea Constituţională, iar Curtea l-a declarat neconstituţional. Unele voci au afirmat că hotărârea Curţii Constituţionale era politică. Analişti şi politicieni au spus că, în fond, documentul era unul corect, doar că era nefavorabil contextului pentru asemenea măsuri.
Iritarea Moscovei: „vinuri bune de vopsit gardurile”
O consecinţă a decretului lui Ghimpu a fost blocarea livrărilor de vin în Rusia, zeci de tiruri rămânând în vamă, au relatat mai multe instituţii de presă. Primarul Moscovei Iuri Lujkov a chemat la boicotarea mărfurilor moldoveneşti, iar şeful Serviciului sanitar Rosspotrebnadzor Ghenadi Onişcenko a acuzat Chişinăul pentru faptul că nu ar acorda suficientă atenţie calităţii vinului. Onişcenko a spus că vinul oprit în vamă „poate fi utilizat doar pentru a vopsi gardurile”. „Rusia şantajează Republica Moldova, cum a făcut-o în toţi anii de până acum”, a fost reacţia preşedintelui interimar.
Potrivit portalului Kommersant.md (o filială a grupului rusesc de presă Kommersant care a activat în perioada 2010-2014), reprezentanții Chişinăului au menţionat că nu au primit analizele de la Rosspotrebnadzor ce ar fi putut duce la un nou embargo pe vinuri. Nu au obţinut aceste informaţii nici importatorii ruşi.
După vinuri, Rusia a limitat importurile de fructe şi legume, a informat Kommersant. Rosspotrebnadzor a selectat doar 33 din 136 de companii care au dreptul să exporte în Rusia. De această dată era invocată depistarea pesticidelor. „Relaţiile economice dintre Rusia şi Moldova s-au înrăutățit ca urmare a unor acţiuni antiruseşti ale preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Chiar dacă funcţionarii ruşi afimă că în hotărârile adoptate nu e vorba de politică, experţii sunt convinşi că războiul fructelor şi legumelor are legătură directă cu alegerile parlamentare din toamnă”, se menţiona în articolul Kommersant.
Reforma justiţiei, amânată
Pe rând, la Procuratura Generală au ajuns foşti şi actuali demnitari pentru a depune mărturii în „dosarul 7 aprilie”. Au fost deferiţi justiţiei pentru neglijență în serviciu ex-ministrul de Interne Gheorghe Papuc şi fostul comisar al municipiului Chişinău Vladimir Botnari, precum şi poliţistul care se presupunea că l-a lovit mortal pe Valeriu Boboc. Unele victime ale evenimentelor din aprilie 2009 au acuzat sistemul de drept de tergiversarea proceselor şi chiar că ar fi transformat totul într-o farsă.
Ministru Justiţiei, Alexandru Tănase, a cerut excluderea din sistemul judecătoresc a magistraţilor care au participat la „condamnarea sumară” a tinerilor torturați în comisariate.
În acest an mai mult s-a vorbit despre reforma justiţiei. Potrivit ministrului Alexandru Tănase, una dintre soluţiile pentru a elimina corupţia din sistem era triplarea salariilor, a relatat Publika TV. De asemenea, el a menţionat că reformele din domeniu au fost tergiversate din cauza alegerilor.
Viceministrul Justiţiei Gheorghe Susarenco, a spus că reformele din justiţie nu sunt dorite de unele componente ale coaliţiei. El s-a referit mai ales la procurorul Valeriu Zubco, care, în opinia lui, „era slab, dar pe placul guvernării”
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Tănase a lăsat să se înţeleagă că nu ar exista voinţă politică pentru a face reformă. „Sistemul este construit în asemenea mod încât eliminarea unui judecător este imposibilă (…) Ei merg şi contestă deciziile de demisie tot în justiţie şi sigur că ei îşi fac tot lor dreptate”, a adăugat el. Tănase afirma că exista o rezistenţă mare împotriva lichidării instanţelor economice, unde, potrivit lui, se practica cel mai mult darea de mită.
„La promovarea acestui proiect, s-a ţinut cont şi de faptul că cele mai importante hotărâri de condamnare a guvernului Republicii Moldova de către CEDO au fost pronunţate ca rezultat al activităţii instanţelor economice”, nota „Ziarul de Gardă”.
În vară, un proiect de lege ce prevedea lichidarea instanţelor economice, a fost respins de parlament. Chiar şi comuniştii erau gata să voteze, a scris Unimedia, dar trei deputaţi ai majorităţii s-au opus iniţiativei: Veaceslav Platon, Valentin Cheptine (de la AMN) şi Alexandru Stoianoglo (PD).
Veaceslav Platon a fost ales la 5 aprilie şi 29 iulie 2009 deputat în parlament pe lista AMN. Presa a scris că el a fost suspectat că ar putea oferi „votul de aur”, cel de-al 61-lea vot necesar pentru alegerea Zinaidei Grecianâi în calitate de preşedinte al ţării. Propulsarea lui în topul listei AMN a fost comentată ca fiind făcută contra unor sume de bani. Întrebat de „Ziarul de Gardă” despre acest subiect, el a răspuns: „Poţi să vorbești orice, dar cum poţi demonstra, dacă nu ai văzut.”
Platon era considerat de o parte a presei de la Chişinău şi Kiev „celebru în tot spaţiul CSI pentru atacurile raider”.
Adjunctul lui Tănase la Ministerul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, a spus că reformele din justiţie nu sunt dorite de unele componente ale coaliţiei. El s-a referit mai ales la procurorul Valeriu Zubco, care, în opinia lui, „era slab, dar pe placul guvernării”. De asemenea, a spus că în procuratură, ca şi la Interne, nu s-a schimbat nimic în primul an de guvernare AIE.
Presa a continuat să speculeze faptul că Zubco era „omul lui Plahotniuc”. Corespondentul Deutsche Welle l-a citat pe Nicolae Andronic, liderul Partidului Popular Republican, care a spus că procurorul general „avea legătură cu Vladimir Plahotniuc”. Iar Pro TV Chişinău n-a reuşit să scoată de la liderii AIE decât bâlbe, atunci când i-a întrebat direct cine l-a propus pe Zubco în funcţia de procuror general. Valeriu Zubco a negat că i-ar fi rudă sau l-ar cunoaşte pe Plahotniuc.
Oamenii legii au intentat în 2010 mai multe cauze penale pentru verificarea privatizărilor din ultimii ani. Un caz intens mediatizat a fost cel privind anchetarea lui Oleg Voronin. Ziarul „Timpul” a relatat că fiul preşedintelui Vladimir Voronin, în perioada 2008-2009, ar fi cheltuit în străinătate, plătind cu cardul circa 8 milioane de dolari, în timp ce veniturile declarate la Fisc au fost de 4 milioane de lei.
„Nu este corect ceea ce s-a făcut, se încalcă secretul sistemului bancar. Voi depune o plângere la Procuratura Generală şi voi solicita cercetarea acestui fapt, cum o informaţie confidenţială a ajuns în presă”, a spus Oleg Voronin ziariştilor.
La câteva luni de la mediatizare a cazului, directorul Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru, a afirmat că legea nu permite tragerea la răspundere pentru evaziune fiscală.
Începutul „poveştii de succes”
Potrivit mai multor comentatori politici şi foşti demnitari, în 2010 Republica Moldova a înregistrat progrese în plan extern, mai ales în ceea ce priveşte dialogul cu Uniunea Europeană. Pe 12 ianuarie au demarat negocierile în privinţa Acordului de Asociere, iar la 15 iulie - cele ce vizau liberalizarea regimului de vize.
„Moldova face paşi rapizi în vederea apropierii de standardele europene şi merită să beneficieze de regimul liberalizat de vize”, a declarat comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule. Apropierea de UE i-a făcut pe unii demnitari de la Bruxelles să spună că Republica Moldova poate deveni un exemplu sau o „poveste de succes” a Parteneriatului Estic, un program al UE pentru şase ţări ex-sovietice.
Guvernarea era apreciată de experţi şi pentru faptul că a reuşit să readucă problema transnistreană pe agenda internaţională. Au răsunat mai multe apeluri ca Federaţia Rusă să-şi retragă militarii şi muniţiile din stânga Nistrului.
Plahotniuc, „filantropul” care s-a făcut politician
În 2010, a intrat oficial în ringul politic Vladimir Plahotniuc, căruia i se spunea „omul din umbră” în perioada guvernării comuniste şi despre care presa a scris că ar fi patronat afaceri împreună cu Oleg Voronin. „Toţi ştiu de el, dar nimeni nu l-a văzut. Nu există un interviu cu el, care să fie publicat în presă. Despre fotografii cu el, nici vorbă”, nota în luna mai, pe blogul personal, jurnalistul specializat pe teme economice Ion Preaşca.
Din primăvară, chipul lui Plahotniuc a apărut în mai multe ziare, inclusiv în cele care cândva îl criticaseră, în ipostaza de şef al Fundaţiei Edelweiss, care ajuta oamenii săraci şi cu nevoi speciale.
La sfârşitul lunii mai, Vladimir Plahotniuc a apărut pentru prima dată într-un amplu interviu televizat, în emisiunea „Seara târziu”, de la Prime TV, post de televiziune despre care se spunea că i-ar aparţine.
La câteva zile după acea apariție, ziarul „Timpul” a publicat un interviu cu el. Plahotniuc a recunoscut că „grupul de afaceri pe care îl coordonează este implicat în managementul mai multor posturi de televiziune şi radio, acționând şi pe piața agențiilor de publicitate”. De asemenea, a declarat că hotelul Nobil este una dintre afacerile cu care se mândrește şi că deţine un avion privat. În 2008 nega că i-ar aparţine aceste bunuri.
Începând cu 29 iulie, fostul consilier al lui Voronin şi fost fruntaş PPCD Sergiu Mocanu a lansat o serie de acuzaţii la adresa lui Plahotniuc. A organizat conferinţe de presă în care a susţinut că cel care conduce, de fapt, Republica Moldova este nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, „arhitectul AIE”.
Vladimir Plahotniuc a apărut pe lista electorală a PD pe 20 noiembrie, în ultima zi în care se mai puteau face modificări în listele de candidați
„Plahotniuc este numele regimului instalat la putere după ultimele alegeri parlamentare în Republica Moldova, iar esența acestui regim este politico-mafiotă. Deosebirea dintre regimul lui Voronin și actualul regim al Alianței pentru Integrare Europeană este că, atunci, mafia era sub control politic, iar acum politica este sub control mafiot. Altă deosebire dintre regimul lui Voronin și regimul AIE este că primul era de origine totalitară, iar al doilea este de origine ocultă. Nu există instituție cât de cât importantă a statului care să nu aibă „subordonare dublă”: Procuratura Generală, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și a Corupției, Banca Națională, sistemul judecătoresc au trecut intacte din mâna tremurândă a „tatălui” în mâna vânjoasă a „fiului”, a afirmat Sergiu Mocanu.
Plahotniuc a calificat declaraţiile lui Mocanu drept „atacuri mincinoase” şi l-a acţionat în judecată, cerând 2 milioane de lei despăgubiri pentru lezarea demnităţii şi onoarei. Mocanu însă a rămas neînduplecat, continuând acuzaţiile. „Tkaciuk și Reidman se întâlnesc deseori cu Vladimir Plahotniuc la Nobil Club, dar ei nu știu că sunt înregistrați. Plahotniuc are și oameni inflitrați în partidul lui Filat și are foarte multe dovezi înregistrate”, a mai spus el.
„Soarta alegerilor va fi decisă de Partidul Democrat, al cărui lider este Marian Lupu, formaţiune condusă de facto de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc". ("Adevărul")
Marian Lupu a declarat că Mocanu ar fi o simplă unealtă în mâinile oponenţilor politici, sugerând că Vlad Filat ar sta în spatele lui Mocanu. Filat a afirmat, la rândul său, că disputa dintre Sergiu Mocanu, Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, pe de o parte, şi Vladimir Plahotniuc, pe de altă parte, este un conflict economic în care nu doreşte să se implice. Victor Ţopa şi Viorel Ţopa au spus că Judecătoria Economică i-a deposedat de acţiunile de la Victoriabank. Viorel Ţopa a acuzat Procuratura Generală că a deschis dosar penal pe numele lui la aproape zece ani de la „săvârşirea faptei”. El a spus că reanimarea dosarului miroase a comandă, a relatat Pro TV Chişinău.
Vladimir Plahotniuc a apărut pe lista electorală a PD pe 20 noiembrie, în ultima zi în care se mai puteau face modificări în listele de candidați pentru scrutinul parlamentar din 28 noiembrie.
La parlamentarele anticipate, PCRM a obţinut un scor de 39,34%, PLDM – 29,42%, PD – 12,7% şi PL – 9,96%.
Liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat după scrutin că este gata de discuții cu PD sau PLDM. „Haosul Alianței pentru Euro nu poate continua. PCRM este gata de guvernare și de dialog cu celelalte partide. Alianță cu mai multe partide nu ne dorim. Experiența din ultimul an arată că totul a fost un haos. Cel mai simplu ar fi o alianță din două partide”, a spus el, citat de Unimedia.
„Vladimir Plahotniuc va decide viitoarea coliţie de guvernare”, a scris ziarul „Adevărul” din România, care şi-a deschis la sfârşitul anului o redacţie la Chişinău. „Soarta alegerilor va fi decisă de Partidul Democrat, al cărui lider este Marian Lupu, formaţiune condusă de facto de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc. În cazul unui eşec la negocierile cu foştii parteneri pentru obţinerea funcţiilor-cheie în stat, Partidul Democrat ar putea opta pentru constituirea unei coaliţii cu Partidul Comuniştilor”, au observat ziariştii de la „Adevărul”.
Despre Plahotniuc, „omul care decide viitoarea coliţie”, a scris şi „Moldavskie Vedomosti”, care l-au asemuit cu „calul Troian”. „Plahotniuc va purta negocieri cu Filat şi Voronin. (…) Alianţa cu PLDM are puţine şanse de izbândă. Doi lideri-businessmeni nu vor putea împărți zonele de influență ale viitoarei puteri”, se menţiona în articol.
Portalul Kommersant a avut rezerve în ceea ce priveşte o alianţă între PCRM şi PD. „În republică este populară versiunea că el [Plahotniuc] avea grijă de afacerile familiei fostului preşedinte şi că după înfrângerea la alegerile de anul trecut s-a distanţat de aceasta împreună cu o parte din active”.
După o lună în care au negociat atât cu PCRM, cât şi cu PL şi PLDM, democraţii au decis să reediteze AIE. Pe 30 decembrie a fost semnat noul acord. Conform schemei de partajare a funcţiilor, Vlad Filat a păstrat şefia guvernului, Marian Lupu a fost ales speakerul al parlamentului şi a preluat interimatul funcţiei de preşedinte al ţării, Vladimir Plahotniuc a ajuns prim-vicepreşedinte al legislativului. Comunistul Igor Dodon a declarat că democraţii au mimat negocierile cu PCRM ca să obţină tot ce vor de la celelalte partide.