Your browser doesn’t support HTML5
Vasile Botnaru de vorbă cu Igor Boțan
Alegerile prezidențiale din R. Moldova și implicațiile pentru bugetul pe acest an după controversata decizie a guvernului de la Chișinău de a-și asuma responsabilitatea pentru un pachet de legi financiare sînt temele discutate de Vasile Botnaru cu analistul Igor Boțan, director executiv la ADEPT.
Europa Liberă: Cei care îi reproşează cabinetului de miniştri că şi-a asumat răspunderea pentru pachetul din şapte legi spun că acolo e ceva de ascuns, sau ceva care, cel puţin, în faza campaniei electorale nu ar fi pentru urechea sensibilă a votanţilor. E adevărat?
Igor Boţan: „Este adevărat. Şi acest lucru l-a spus premierul Pavel Filip, el aşa şi-a fundamentat asumarea răspunderii. Nu vrea să-i ofere opoziţiei parlamentare prilejul de a jubila în Parlament pe marginea unor decizii foarte complicate. Şi este vorba despre un pachet din şapte legi, care are, de fapt, trei componente. Prima componentă se referă la transformarea miliardului furat în datorie de stat.”
Europa Liberă: Nu chiar aşa se întitulează legea, dar aceasta înseamnă.
Igor Boţan: „Da, aceasta înseamnă. A doua lege este tăierea din buget a aproximativ două miliarde de lei. Şi cinci legi – un pachet dedicat reformei sectorului bancar, astfel încât să nu se mai admită abuzuri care au avut loc, atunci când a fost furat miliardul.”
Europa Liberă: A propos, Banca Naţională de acum încolo are mai multe pârghii de intervenţie, dar şi responsabilităţi?
Igor Boţan: „Aşa este. Aceasta este esenţa pachetului bancar. Problema este că guvernul trebuia să adopte aceste legi referitoare la sistemul bancar în cadrul foii de parcurs. Guvernul s-a grăbit să se laude pe toate meridianele posibile că a îndeplinit cu mare succes foaia de parcurs. Iată că asumarea răspunderii pe marginea acestui pachet de legi demonstrează contrariul, pentru că, potrivit foii de parcurs, pachetul trebuia să fie adoptat până la sfârşitul lunii iulie şi înţelegerea cu Fondul Monetar Internaţional trebuia să aibă loc tot atunci.”
Europa Liberă: Multă lume pune speranţe în contestarea acestor legi şi, în special, a primei, pe care aţi nominalizat-o, la Curtea Constituţională. Există un asemenea risc?
Igor Boţan: „E un test pentru Curtea Constituţională, care a adoptat în 2011 o hotărâre pe marginea asumării răspunderii pentru un pachet de legi exact pentru a combate atacurile raider împotriva sistemului bancar. Şi Curtea Constituţională a invocat argumente de încălcare a procedurii. Acum procedura a fost încălcată, ştim acest lucru, întrucât Curtea Constituţională în 2011 a spus foarte clar: asumarea răspunderii în faţa Parlamentului nu înseamnă asumarea în faţa clădirii Parlamentului, ci asumarea răspunderii în şedinţă plenară a Legislativului.”
Europa Liberă: Adică, cu respect faţă de legislatori?
Igor Boţan: „Exact. Deci, trebuie să aibă loc şedinţa plenară şi nu şmecherii la care s-au dedat cei din majoritatea parlamentară, care au convocat şedinţa, dar nu au venit la această şedinţă pentru a crea această situaţie de lipsă de cvorum şi, respectiv, pentru a oferi guvernului şi preşedintelui posibilitatea să promulge aceste legi.”
Europa Liberă: Preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi premierul Filip au declarat că prin această împovărare a bugetului obţin, de fapt, un beneficiu evident, se redeschide linia de finanţare. Şi ministrul Finanţelor chiar a spus ce bani va câştiga guvernul de la Chişinău. Numai că aceasta e vrabia de pe gard, cea din mână este bugetul care a fost tăiat. Unde s-a umblat la buget?
Igor Boţan: „Este o logică perversă a guvernanţilor, pentru că Republica Moldova ar fi primit ajutor internaţional din partea partenerilor de dezvoltare oricum, dacă nu se fura miliardul și dacă nu era blocată finanţarea. Ştim, Comisia Europeană are un buget pentru şapte ani. Ştim că acest buget este adoptat, din 2013 şi până în 2020 Republica Moldova avea cuantumul ei după formula more for more, adică trebuia să fie finanţată, potrivit acestui buget. Ştim că din 2013 Republica Moldova se opune sau s-a opus semnării unui acord cu Fondul Monetar Internaţional, pentru că guvernanţii de la Chişinău aveau nevoie să facă populism electoral. Acum ei ne spun că furtul miliardului, de fapt, este un lucru pozitiv pentru cetăţeni, ei sunt împovăraţi, iar Occidentul sau partenerii de dezvoltare, în pofida împovărării cetăţenilor, iată că binevoiesc să finanţeze Republica Moldova.”
Europa Liberă: Nici chiar aşa, guvernarea spune că „alţii au furat, noi salvăm situaţia cum ne pricepem”.
Igor Boţan: „Da. Este, iarăşi, o logică perversă, pentru că aceia pe care dau vina guvernanţii au fost partenerii lor de coaliţie timp de şase ani, cel puţin, împreună au semnat acorduri secrete de partajare pe criterii politice a instituţiilor de drept şi de reglementare. E foarte comod să transformi un fost partener în ţar ispăşitor. Dar cred că cetăţenii înţeleg perfect acest lucru.”
Europa Liberă: Până la înţelegere e nevoie de decizii ale unor instanţe. Totuşi, ce s-a mai redus de la buget?
Igor Boţan: „S-au redus două miliarde de lei. Şi cetăţenii trebuie să înțeleagă de ce.”
Europa Liberă: Ce domenii anume vor suporta?
Igor Boţan: „Domeniul social, din medicină, din susţinerea învăţământului, din finanţarea proiectelor de investiţii, pe care guvernul şi aşa le are foarte-foarte slabe.”
Europa Liberă: Adică, un mic antrenament pentru următorii 25 de ani, ca să înţeleagă oamenii cum se va recupera miliardul?
Igor Boţan: „Foarte clar. Dar de unde vine această necesitate de a tăia, chiar având perspectiva de a primi suport internaţional, după semnarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional? Statisticile pentru prima jumătate a anului arată că la buget s-a acumulat doar o treime din veniturile programate. Într-o jumătate de an a venit la buget o treime. Putem presupune că în cea de a doua jumătate de an, ţinând cont de condiţiile climaterice, se vor acumula la buget încă o treime şi vom avea două treimi. O treime oricum nu va fi acumulată. O treime, în cazul nostru, înseamnă zece miliarde de lei. Două au fost tăiate şi vedem că guvernul Filip este în aşteptare a aproximativ 100-120 de milioane de euro, plus la cele 60 primite din partea României. Dacă facem un calcul aritmetic, vedem că nici aceste resurse care, eventual, ar putea veni, nu pot acoperi deficitul bugetar. De aceea, exerciţiul a fost aşa cum ştim, la început au tăiat două miliarde, au făcut toate concesiunile pentru a plăcea Fondului Monetar Internaţional, deşi ar fi trebuit să le facă încă anul trecut, încă doi ani în urmă în cadrul foii de parcurs. Au lăsat lucrurile pe ultima sută de metri, iar acum se prezintă ca salvatori ai situaţiei şi ca cetăţeni responsabili, administratori responsabili care fac un bine cetăţeanului, după ce au participat la toată această istorie cu crearea condiţiilor pentru furtul miliardului.”
Europa Liberă: Când vom afla ce scrie în condiţiile agreate de FMI?
Igor Boţan: „Noi ştim, deocamdată, că există 16 condiţii. Care sunt acestea putem doar intui.”
Europa Liberă: Parte din ele le-a făcut cunoscute chiar Candu.
Igor Boţan: „Da, o parte dintre ele le-a făcut cunoscute chiar Candu. Dar vedem că domnul Marian Lupu, în timpul campaniei domniei sale electorale, le spune cetăţenilor: „Fiţi pe pace, cenzul de pensionare nu va creşte, vom avea grijă de interesele voastre”. Trebuie să aşteptăm să vedem acest acord. El trebuie să fie făcut public, astfel încât cetăţenii să ştie care sunt cedările pe care le-a făcut guvernarea.”
Europa Liberă: Politicienii, sigur, contează pe faptul că oamenii vor uita de la lingură la gură, vorba moldoveanului.
Igor Boţan: „Da, este adevărat. Este o metodă la care recurg nu doar politicienii moldoveni, în toată lumea se întâmplă aşa. Dar situaţia din Republica Moldova este una specifică.”
Europa Liberă: Dar nu în toată lumea e cu gaură.
Igor Boţan: „Da, nu în toată lumea şi nu toate ţările Europei au statutul de cea mai săracă ţară din Europa, cum e cazul Republicii Moldova.”