Fondul Monetar Internațional a dat publicității conținutul proaspătului acord cu Republica Moldova prin care îi oferă un împrumut salvator în schimbul reformelor. Acordul cu FMI redeschide și perspectiva altor ajutoare din partea donatorilor occidentali, care au fost înghețate anul trecut din cauza furtului miliardului. Dar reformele promise de Guvernul Filip, care au devenit cunoscute astăzi, includ o politică bugetară prudentă și majorări de tarife.
Your browser doesn’t support HTML5
Ce conține acordul cu FMI
Un acord dedicat în proporții de 60% sectorului bancar, astfel este caracterizat de unii experți documentul semnat de Republica Moldova cu FMI. Fostul Ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, consideră că programul acceptat conţine un diagnostic relevant, dar și o foaie de parcurs cu condiții dure.
În afară de reforma administrației publice, care urmează să demareze în mod obligatoriu în perioada imediat următoare, documentul mai conține și prevederi de natură să remedieze „dezechilibrul” din sistemul de pensii, cauzat de subvenționarea excesivă și în creștere din partea statului. Tot aici, statul se angajează să mărească vârsta de pensionare
O alta intervenție care ar putea fi dureroasa pentru cetățeni vizează sectorul energetic. Este vorba de ajustări de tarife, amânate ani de zile din raţiuni politice.
„Au fost ani electorali. Autoritățile și-au dorit confort electoral, păi iată tot acest confort costă. Acum acesta va fi transpus în creștere și în majorare de tarife în următorii ani, în condițiile în care în regiune ele vor scădea”, spune Veaceslav Negruța.
Fostul ministru mai precizează că pe lângă majorări de tarife, acordul conţine și vești bune pentru economie și cetățeni:
„Vestea bună este că dacă autoritățile urmează această înțelegere cu FMI, o să avem coerență în politicile sociale și economice. O să avem certitudine pentru mediul de afaceri și pentru cei care încă au mai decis să facă activități economice în Republica Moldova.”
Alți experți spun că memorandumul va duce la deblocarea mai multor fonduri, iar un prim semn în acest sens este deblocarea a 45 de milioane de dolari ai Băncii Mondiale, din tranșa pentru anul 2015, înghețată din cauza crizei politice care a afectat Republica Moldova ceva mai bine de un an. Expertul economic Viorel Gîrbu:
„Moldova mai primește din partea Comisiei Europene suport bugetar de câteva zeci de milioane. Aceste fonduri vor fi deblocate în cazul în care se reușește să fie duse până la capăt negocierile cu donatorii respectivi.”
Totodată, pe lângă Comisia Europeană și ar urma să mai vină bani și de la programele semnate de către Moldova cu alte state membre ale UE, inclusiv România, care a condiționat a doua tranșă de împrumut cu semnarea memorandumului cu FMI. Economistul Sergiu Gaibu menționează că mai sunt și alte programe care ar urma să fie deblocate:
„Este un conglomerat, aici sunt incluse toate agențiile de dezvoltare a statelor UE. Există anumite finanțări, programe care au derulat și până acuma, dar acum, odată cu semnarea, lucrul acesta va fi mai intens. E o garanție a faptului că Moldova a luat măsurile necesare pentru a păstra un nivel decent al cheltuielilor și veniturilor din cadrul statului.”
Memorandumul Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional mai include, potrivit experților și o prevedere foarte importantă, care este aplicată foarte rar de către instituția internațională de creditare, și anume acordarea de către FMI a unui suport bugetar.