Mai mulți cetățeni moldoveni din străinătate au pregătit un set de propuneri pentru modificarea Codului Electoral așa încât să fie simplificat votul în străinătate și să se evite situații ca cele recente în care unor alegători nu le-au ajuns buletine de vot la ambasade. Propunerile au fost prezentate într-o conferință de presă la Chișinău de omul de afaceri Vadim Brânzan care a încercat să candideze la prezidențiale, dar n-a reușit să adune cele 15 mii de semnături de sprijin.
Your browser doesn’t support HTML5
Diaspora cere modificarea Codului Electoral
Iniţiatorii demersului pledează pentru constituirea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanţi ai diasporei, experţi şi angajați din structuri statale , care să elaboreze un set de modificări la legislaţia electorală. Legislația în vigoare exclude drepturile diasporei şi ignora fenomenul migraţiei, a spus unul dintre iniţiatori, Vadim Brânzan:
„Vom pregăti toate amendamentele necesare la legislaţia în vigoare pentru a reflecta acele drepturi ale diasporei de care aceasta este la moment lipsită în cadrul legislaţiei existente. Din momentul în care vom elabora proiectul acestor modificări îl vom înainta parlamentului, guvernului, CEC, organelor de resort care se ocupă de acest domeniu.”
Iniţiatorii demersului propun, între altele, schimbarea modalităţii de stabilire a numărului secţiilor de votare peste hotare, întrucât, spun ei, înregistrarea prealabilă s-a dovedit a fi ineficientă. Ei consideră că ar trebui să se ţină cont de datele ţărilor de destinaţie privind numărul de migranţi moldoveni, atunci când se decide câte secţii să fie deschise într-o ţară sa alta.
O altă propunere ţine de introducerea sistemelor alternative de exprimare a votului cum ar fi votul prin corespondenţă sau cel electronic. Sistemul votului electronic ar putea funcţiona deja la parlamentarele din 2018 dădea asigurări recent spicherul Adrian Candu.
Inițiatorii demersului mai cer ca diaspora să poată vota timp de două zile la alegeri. O propunere similară fusese înaintată în trecut de deputata Ana Guţu, dar a fost avizată negativ de CEC, pe motiv că ar fi imposibilă asigurarea securităţii şi integrităţii procesului electoral dacă acesta va dura două zile. CEC își va menţine, cel mai probabil, poziţia la acest subiect ne-a spus membrul CEC, Andrei Volentir.
Se mai propune excluderea plafonului maxim de buletine de vot pentru fiecare secţie sau majorarea acestuia de la 3 la 5 mii de buletine.
Plafonul de 3 mii de buletine a fost introdus în 2010. Parlamentul a operat atunci mai multe modificări la Codul Electoral, si astfel a apărut norma care spunea ca pe lângă secţiile de votare din incinta misiunilor diplomatice pot fi deschise secţii suplimentare, aminteşte Andrei Volentir:
„S-au adăugat secţii suplimentare în afara misiunilor diplomatice, iar pentru ca să fie oarecum predictibil câte buletine de vot să fie distribuite. Pur şi simplu s-a mers pe plafonul maxim posibil de 3 mii de buletine per secţie de votare. Atât prevede legea inclusiv pentru secţiilor de votare în ţară. La o secţie nu pot fi arondaţi mai mult de 3 mii de alegători.”
Până în 2010 diaspora putea vota exclusiv la misiunile diplomatice, iar numărul buletinelor de vot pus la dispoziţia biroului electoral in cauza era stabilit în baza numărului cetăţenilor cu drept de vot aflaţi la evidenţa consulară plus un supliment de maxim 5 la sută. Andrei Volentir consideră că revenirea la acest mecanism nu ar fi tocmai oportună pentru că foarte puţini dintre moldovenii stabiliţi peste hotare merg la ambasade pentru a fi luaţi la evidenţă.
L-am întrebat pe Andrei Volentir cât de oportună ar fi majorarea numărului maxim de buletine sau renunţarea în general la plafonarea lui, aşa cum o cer reprezentanţi ai diasporei:
„Asta trebuie să decidă parlamentarii. Din practica anterioară ştiam că 3 mii reprezintă capacitatea de absorbţie a unei secţii de votare. Dacă sunt 11 membri ai biroului electoral al secţiei de votare ei, în principiu sunt capabili să proceseze 3 mii de buletine de vot pe zi. e necesar de a face nişte calcule pentru a fi siguri de plafonul care urmează a fi instituit.”
Renunţarea la plafonarea numărului de buletine, dar şi alte modificări la Codul Electoral au fost cerute anterior şi la protestele post-electorale ale diasporei.
Ministerul de Externe, Parlamentul şi CEC au promis anterior că după o amplă analiză postelectorala vor fi formulate modificări la legislaţia electorală şi nu doar în ceea ce priveşte organizarea votului în străinătate.