Patru ong-uri românești cer președintelui Klaus Iohannis, guvernului de la București și principalelor partide parlamentare din România să ia in considerare suspendarea împrumutului pentru R. Moldova daca parlamentul de la Chișinau aprobă și în a doua lectură legea amnistiei fiscale și de anulare a obligației declararii averilor. Potrivit unei postări pe site-ul Expert-Forum de la București, legea amnistiei fiscale din R.Moldova, este de fapt una de albire a banilor negri, iar contribuabilul român trebuie să fie informat atunci când resursele sale sunt folosite pentru a compensa fondurile bugetare irosite la Chișinău prin spălare de bani și crima organizată. Postarea este semnată de Expert Forum, Centrul Român de Politici Europene, Freedom House-România și Grupul de Dialog Social. Reamintim că reprezentanții Expert-Grup și ai Centrului pentru resurse juridice din Moldova au afirmat la o conferință de presă la Chișinău că legea privind amnistia fiscală trebuie retrasă, pentru că sporește corupția. Ei au mai spus că legea adoptată vineri în primă lectură de parlamentul Moldovei va compromite reforma sistemului de verificare și asigurare a integrității. Valentina Ursu a stat de vorbă cu directorul Expert-Forum de la București Sorin Ioniță.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Dumneavoastră, cei care reprezentaţi societatea civilă din România, cereţi şefului statului, domnului Iohannis, dar şi cabinetului de miniştri, şi principalelor partidelor din Legislativul de la Bucureşti să ia în considerare suspendarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova. O faceţi după ce atât de mult s-a aşteptat să vină această asistenţă de peste Prut în Republica Moldova. De ce?
Sorin Ioniță: „Trebuia dat un semnal. Din păcate, problema la Bucureşti este că foarte puţină lume poate să fie atentă acum la ce se întâmplă în Moldova și la Chișinău. Şi chiar noi, ONG-urile, când am vrut să dăm acest apel către guvern, ne-am dat seama că nu prea ştim exact cui. Adică, e un guvern în funcţie, care iese şi altul care va intra, dar încă nu a fost numit şi nici nu ştim cine e primul ministru. Deci, aceasta este o problemă şi toată lumea face doar speculaţii pe marginea guvernului. Ceea ce este păcat, pentru că ce se întâmplă la Chişinău este foarte important. Acolo s-a aşteptat, evident, trecerea alegerilor, ca să introducă această lege cu un titlu înşelător european, prezentat, probabil, acum partenerilor pe la Bruxelles ca fiind parte de pe agenda de negociere cu Uniunea Europeană, când, de fapt, nu e aşa ceva, e o lege de amnistie pentru bani negri, care este total inacceptabilă. Şi în situaţia aceasta societatea civilă, noi, care suntem şi contribuabili români, pur şi simplu, am spus că nu suntem de acord ca banii noştri să fie folosiţi la sprijin bugetar, ca să umple nişte găuri create de spălare de bani negri în Republica Moldova. Deci, aceasta nu este o măsură de reformă şi sunt ferm convins, de fapt, acest mesaj va pleca şi către Bruxelles, şi către FMI şi sunt absolut sigur că nu va fi acceptat de toţi partenerii internaţionali. Din păcate, da, guvernul a fost abil, a aşteptat să treacă alegerile, au acord cu FMI. Există o promisiune de 40 de milioane de euro de la Bruxelles, deci, s-au văzut cu aceşti saci în căruţă, câţi sunt ei, că nu reprezintă cine ştie ce, şi au ieşit repede cu legea aceasta în Parlament. Deşi nu are avizul de la guvern, din câte înţeleg, dar ea este promovată de majoritatea parlamentară, este o tehnică tipică: „Noi de la guvern ne dăm deoparte, iată, Parlamentul e suveran, dar tot ai noştri, de fapt, care pun această lege”. E foarte legitim să se facă o discuţie, poate, şi chiar să se adopte o măsură mai neortodoxă în Republica Moldova, la situaţii excepţionale, măsuri excepţionale. Ok, înţelegem, dumneavoastră aţi văzut, că sunteţi acolo în presă, a circulat un studiu cu studiu de caz? Nu aşa, să spună în conferinţă de presă că mai sunt şi alte cazuri, dar studii care să arate unde s-a încercat şi ce a ieşit. Că, în general, tocmai aceasta e practica internaţională, că nu prea merg asemenea măsuri. Și de aceea şi Fondul Monetar Internaţional, şi UE sunt destul de sceptice. Şi când vor auzi de chestia aceasta vor sărea un pic în sus.”
Europa Liberă: Domnule Ioniţă, care este riscul adoptării acestei legi, din moment ce, pe de o parte, se aduc argumente suficiente privitoare la eforturile anticorupţie? Şi aceasta aşteaptă şi partenerii din exterior, ca Moldova să scape de acest flagel, cel puţin, să diminueze fenomenul.
Sorin Ioniță: „Argumentul principal este că acesta nu e un efort anticorupţie, este un efort procorupţie. Această lege nu va rezolva nimic, am văzut un document de la societatea civilă din Moldova şi experţi independenţi, care arată că creşte, de fapt, riscul corupţiei. Această măsură nu va rezolva nimic. Aceasta este problema, iar modul cum a fost prezentată, ca o măsură anticorupţie, este de-a dreptul ipocrit. Şi în condiţiile acestea nu avem ce discuta. În plus, moralmente astfel de măsuri sunt foarte controversate, adică, ele subminează încrederea în sistemul fiscal şi creează inechitate. Unii au plătit până acum taxe, dar unora le dăm acum amnistie. Ok, câteodată, excepţional, te poţi gândi la aşa ceva, dar atunci cum faci ca guvern? Pui un proiect clar pe masă, arăţi riscuri şi beneficii şi discuţi cu societatea câte o lună-două. Nu două ore, cum au făcut ei săptămâna trecută. Genul acesta de a trece peste noapte o asemenea măsură este absolut inacceptabil şi arată, de fapt, că au ceva de ascuns.”
Europa Liberă: La modul practic cum ar putea Bucureştiul să suspende finanţarea prin împrumutul de sprijin bugetar pe care s-a angajat să-l ofere Chişinăului?
Sorin Ioniță: „Foarte bine, mai urmează tranşe. În primul rând, poate să dea un anunţ că ia în considerare aşa ceva, dacă legea trece, că urmează o a doua lectură. Deci, dacă legea trece fără consultări reale cu societatea moldovenească, cu publicul şi tot aşa pe repede înainte, adică o săptămână o băgăm şi săptămâna următoare o scoatem, atunci Bucureştiul ar trebui să dea acest mesaj. Bine, acum aceasta este, nu avem noul guvern numit, dar îl poate da şi cel vechi, care a perfectat şi a dat prima tranşă – următoarea tranşă nu mai urmează, o suspendăm, şi următoarele tranşe. Şi vedem ce vor mai face şi UE, şi FMI, pentru că se va da un semnal. Şi semnatul trebuie dat. Nu se poate sta aşa şi să ne uităm la ipocrizia maximă care se întâmplă la Chişinău. Guvernul spune că nu e mâna lui acolo. Nu. Dar e mâna propriei majorităţi parlamentare că au făcut şi trecut o lege în mai puţin de două săptămâni. Ei se plâng tot timpul că nu e voinţă politică, nu e majoritate, dar, uite, că pentru ce trebuie există şi majoritate, şi voinţă politică. De aceea, să pună mâna să facă reforme cu voinţa aceasta politică şi nu legi de amnistie pentru oligarhi şi funcţionari care au dosit bani negri.”
Europa Liberă: Ce suspiciuni vă trezeşte dumneavoastră această lege adoptată în prima lectură?
Sorin Ioniță: „Prima suspiciune pe care o vede oricine, chiar şi fără să citească legea, este modul cum a fost adoptată. Nicio lege de asemenea fel, uitaţi-vă peste tot, să vină ei cu studiile comparative din alte ţări, sunt cazuri rare când se fac amnistii fiscale, nu sunt chiar aşa de dese, dar chiar atunci se discută câte o jumătate de an. Toată lumea îşi dă cu presupusul, e chemată puterea, e chemată opoziţia, se discută cu cetăţenii, se pune textul legii şi stă nu ştiu câte luni în public la dezbateri, se fac dezbateri în capitală, prin sate, prin oraşe: „Vreţi să facem o amnistie?”. Pentru că ce înseamnă o amnistie? Înseamnă că până acum, ani de zile, unii oameni au plătit corect, alţii, mă rog, au făcut practici la limita legii şi la un moment dat decidem să tragem linie şi să zicem: „Mă, pe voi vă iertăm dacă daţi 2%”, cum s-a propus acolo. Aceasta înseamnă un tratament diferenţiat între contribuabili, înseamnă că unii au dat cât trebuia, iar alţii vor da numai 2%. Trebuie ca lumea să înţeleagă şi să accepte această chestie în societate, pentru că nu este de colea. Practic, sub nivel moral tot sistemul de taxe şi impozite, cui nu-i convine va spune: „De mâine nu mai plătesc nici eu. De aici înainte nu mai plătesc ca să prind amnistia fiscală următoare de peste trei ani”. Nu este logic că aşa va spune un om care se va simţi cumva înşelat de o asemenea măsură de care cineva beneficiază şi el nu? Deci, acestea sunt riscurile, dacă nu discuţi cu societatea, ca să te asiguri că ai un consens. Chestiile acestea nu se fac în trei zile sau într-o săptămână.”
Europa Liberă: Domnule Ioniţă, dacă dumneavoastră aţi fi spicher în Republica Moldova, mai ales că preşedintele Parlamentului este şi autorul acestui proiect de lege, aţi face un pas înapoi, aţi retrage acest proiect de lege?
Sorin Ioniță: „Dar nu aş fi făcut primul pas. Iar în momentul de faţă sigur că trebui făcut un pas înapoi, deşi eu nu cred că cineva a greşit, lucrul acesta s-a făcut cu intenţie. Imediat după alegeri, repede, fără aviz de la guvern, pentru că în faţa partenerilor externi să poţi arăta: „Nu e de la noi de la guvern, e Parlamentul suveran”. Dar, de fapt, acolo sunt tot oamenii tăi, familia care conduce Moldova, jumătate e în guvern, jumătate e în Parlament. Ori, alţii sunt nici în Parlament, nici în guvern. Ce aş face? Sigur că da. Chiar vrei, crezi că este o idee bună? Foarte bine, pune proiectul de lege în dezbatere publică, vino cu studii comparative unde s-au mai făcut asemenea amnistii fiscale sau unde s-au discutat şi nu s-au făcut, vino cu Italia, arată ce au propus, care au fost mecanismele şi ce a ieşit, discută şase luni cu societatea, că, slavă Domnului, Moldova are guvern acum, are Parlament, are preşedinte, în următoarele şase luni nu se întâmplă nimic. Deci, se poate discuta până prin martie-aprilie, câştiga un consens social, înţelege lumea despre ce e vorba cu avantaje şi beneficii, se mai modifică pe ici, pe colo şi o treci atunci. Care este problema? De ce trebuie acum, înainte de sărbătorile de iarnă rapid, nepregătit, fără justificări, repede să treacă această lege? Care e urgenţa? Pentru că nu poate fi pusă pe agenda de discuţii cu UE ca o măsură de reformă. În forma actuală nu e o măsură de reformă, deşi o vor prezenta ca atare.”
Europa Liberă: Poate află şi cetăţenii Republicii Moldova unde sunt băgaţi banii şi îi scot acum la vedere.
Sorin Ioniță: „În forma actuală această lege nu va aduce bani în plus. Ei speră că va aduce bani în plus, că unii vor scoate banii de pe unde i-au dosit, banii negri. Dar experienţa multor ţări, care au făcut genul acesta, arată că nu vin bani în plus, ba s-ar putea să rămâi cu o gaură în buget, pentru că dai o iertate de taxe şi impozite unora, care, sigur, pe care nu le aduni, dar ele figurează acolo, cel puţin nominal, că tu trebuie să aduni nişte venituri. Sunt nişte lucruri foarte-foarte delicate şi cred că sunt mulţi cetăţeni prin satele Moldovei care nici nu au aflat că există o asemenea lege pe agendă, atât de repede s-au mişcat lucrurile.”
Europa Liberă: Un asemenea proiect de lege referitor la amnistie a fost şi pe timpul guvernării comuniste şi evaluările lor au arătat că nu duce la nimic bun.
Sorin Ioniță: „Nu duce la nimic bun, pentru că rezultatele depind. Depind de mediul în care o faci, de credibilitatea guvernului, de ce le spui oamenilor pentru viitor. Pentru că acum, gândiţi-vă şi dumneavoastră, sunteți un antreprenor, datoraţi ceva, să zic, beneficiaţi de această amnistie sau nu? Ok, te aştepţi ca în trei ani să mai vină încă una? Fiindcă comportamentul tău de aici înainte depinde de aşteptările pe care le creează guvernul. Dacă o ţinem din amnistie în amnistie, e clar că nu va mai plăti nimeni nimic, pentru că aşteaptă amnistia viitoare. Adică: „Ce, eu sunt mai prost? Până acum am dat taxe şi impozite, trăiesc din salariu şi îmi declar veniturile... Alţii aduc banii ca sacoşa din Germania şi nu declară nimic şi acum guvernul brusc trage linie şi şterge tot cu buretele”. Stai un pic, cum adică unii sunt mai fraieri şi unii mai deştepţi într-o ţară? Nu e chiar aşa. Acesta e marele pericol al unei legi de amnistie. Şi văd că ignoră total orice fel de discuţie şi de argument şi merg înainte ca berbecii cu capul în perete.”