Pe fundalul tensiunilor și incertitudinilor cauzate de poziția neclară a lui Donald Trump vizavi de viitorul Alianței Nord Atlantice NATO, recenta fugă a multor militari turci și faptul că unii dintre ei cer azilul politic în alte țări NATO sunt lucruri care nu vor face nimic pentru a repara relațiile dintre Turcia și restul Alianței.
Nu mai puțin de 40 de înalți gradați turci detașați în cadrul structurilor NATO din Germania au cerut zilele trecute azilul politic în această țară.
NATO a refuzat deocamdată să comenteze oficial, în vreme ce autoritățile germane afirmă că cele circa 40 de cereri vor fi tratate individual, iar nu în grup, cu toate că motivele invocate de toți fugarii sunt aceleași: teama de represalii după puciul militar ratat din vara trecută.
Fuga unui atât de mare număr de ofițeri turci din structurile NATO a avut loc exact în momentul in care Angela Merkel se pregătește să meargă la Ankara pentru a se întâlni cu Recep Tayyip Erdogan.
Relațiile dintre cele două țări, importanți membri NATO, deveniseră deja tensionate după puciul din vara trecută, când serviciile secrete germane au informat în legătură cu presupuse fapte de spionaj turc în Germania și presiuni asupra imamilor turci de acolo care nu sunt de acord cu linia dură luată de islamul aplicat oficial de către regimul Erdogan.
Germania a criticat de asemenea persecutarea dizidenților în Turcia, în vreme ce Turcia acuză Berlinul că ar fi complezent cu militanții independentiști kurzi din Partidul Muncitoresc al Kurdistanului (PKK) refugiați în Germania, sau cu activiștii de extrema-stângă din DHKP-C.
Chiar și la Bruxelles, secretarial-general NATO Jens Stoltenberg a confirmat că un număr de ofițeri turci au cerut azilul politic în țări europene, fără să dea însă cifre sau să precizeze țările.
După lovitura de stat eșuată, Turcia a concediat și a lansat anchete împotriva a sute de militari bazați în țările europene din NATO sau în SUA.
Majoritatea au fost rechemați în Turcia, dar număr dificil de precizat au ales să rămână în țările în care fuseseră postați.
Chiar săptămâna trecută, Curtea Supremă a Greciei a respins cererea Turciei de extrădare a opt militari care se refugiaseră acolo după eșecul puciului împotriva lui Erdogan.
Întrebarea este dacă NATO poate să reziste unor asemenea tensiuni interne. Solicitarea azilului politic de la o țară NATO la alta nu este un lucru nou. In anii 1960 și începutul anilor 1970, Canada a acceptat zeci de mii de dezertori din SUA care nu doreau să meargă pe front, cu toate că ambele țări erau —și sunt și azi — membri în NATO.
