La Muzeul Național Cotroceni a fost inaugurată duminică expoziția dedicată Marii Uniri, prima dintr-un șir de manifestări care vor avea loc de-a lungul întregului an pentru celebrarea acestui eveniment. Printre participanții la deschiderea expoziției s-a aflat și amabasadorul Republicii Moldova la București Mihai Gribincea. L-am rugat să ne spună care este semnificația prezenței sale la această expoziție.
Your browser doesn’t support HTML5
Mihai Gribincea: „Sunt foarte bucuros să particip la deschiderea acestei expoziții pentru că centenarul este foarte important nu doar pentru românii din România, ci și pentru românii din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât pentru a ajunge la Marea Unire și basarabenii au fost nevoiți să treacă printr-un război pe care l-au început chiar mai devreme decât populația din România pentru că, făcând parte din componența Imperiului Rus, au intrat, de fapt, în război încă din anul 1914 și suferințele prin care au trecut în timpul celor patru ani de război au fost enorme. Foarte puțină lume, de exemplu, știe că inclusiv marele poet Mateevici a fost pe fronturile războiului și a participat la luptele date în zona Mărășeștiului. Așadar, marcăm un moment special și mă bucur că sunt parte la acest eveniment care va deschide o întreagă suită de evenimente consacrate centenarului. Sper foarte mult, pe de altă parte, ca în cadrul acestor expoziții să fie reflectat și contribuția basarabenilor care s-au jertfit pe altarul Primului Război Mondial și al Marii Uniri.”
Radio Europa Liberă: Și de o parte, și de alta a Prutului se sărbătorește Ziua Națională a Culturii. În 15 ianuarie este și ziua lui Mihai Eminescu de altfel, de aceea s-a și stabilit această zi de sărbătoare... Este o coincidență că aceste două sărbători s-au contopit parcă într-una singură la începutul acestui an?
Mihai Gribincea: „Evident că este o legătură. Suntem un popor, avem un spațiu cultural comun, o istorie comună, deci însuși faptul că în Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii e un lucru care vorbește de la sine. De exemplu, din câte știu, luni și la Chișinău vor avea loc anumite manifestări, se preconizează sau se preconiza cel puțin, deschiderea Sălii cu orgă care a fost renovată cu fonduri din bugetul statului român de un milion de euro. Deci evident că sunt foarte multe legături care ne unesc și acum, la început de an, sunt foarte semnificative.
Radio Europa Liberă: Cred că este un fond arhivistic foarte interesant în Chișinău în ceea ce privește Marea Unire. Există disponibilitatea părții moldovene de a colabora cu istoricii din România pentru a deschide aceste arhive către public?
Mihai Gribincea: „Acest lucru deja se întâmplă de foarte mult timp. Sunt istorici care cooperează, de exemplu, asupra unor monografii referitoare la membrii Sfatului țării. Îmi amintesc, dacă nu greșesc, că sunt implicați domnul istoric de la Chișinău Ion Negrei iar, din partea română, pare-mi-se domnul Ion Constantin, iar acesta este doar un exemplu. Este adevărat că la Chișinău avem o bază istorică izvoristică foarte bogată în ceea ce privește Unirea Basarabiei cu România. Unul dintre istorici, din câte știu, chiar planifică să publice cinci volume de documente ale Unirii, deci există o cooperare foarte mare. Sunt foarte multe documente din câte știu și în arhivele românești. Rămâne doar să le valorificăm.”
Radio Europa Liberă: Ultima întrebare, de fapt o rugăminte: aveți un mesaj pentru românii de aici și pentru cei de peste Prut cu ocazia anului aniversar?
Mihai Gribincea: „Mai degrabă un îndemn: să ne cunoaștem cât mai bine istoria, pentru că dacă nu ne vom cunoaște istoria nu vom avea nici un viitor. E poate un lucru foarte simplu și banal spus, dar, din păcate, în prezent constatăm o foarte proastă cunoaștere a istoriei indiferent de ce mal al Prutului vorbim în rândul tinerilor. De aceea cred că asemenea acțiuni asemenea expoziții vor trezi interesul și vor contribui la o cunoaștere mai bună a istoriei.
Radio Europa Liberă Vă mulțumim, domnule ambasador.”