La Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, a avut loc un miting la care mii și mii de persoane (cifre oficiale despre numărul participanților nu există încă) au protestat împotriva anulării alegerilor pentru primăria capitalei, câștigate de Andrei Năstase, candidatul Platformei „DA”. Manifestația a fost organizată de așa-numită Mișcare națională de rezistență, din care fac partea Platforma „DA” și partidul PAS condus de Maia Sandu, alături de alte partide de opoziție și lideri de opinie sau reprezentanți ai societății civile. După miting, a avut loc un marș pe străzile Chișinăului, până la sediul Partidului Democrat de guvernământ.
Your browser doesn’t support HTML5
Rezoluția protestului de la Chișinău
În rezoluția adoptată în unanimitate de participanți se cere confirmarea legalității alegerilor pentru Primăria Chișinău și validarea mandatului lui Andrei Năstase; anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul proporțional de vot; demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la pronunțarea deciziei de anulare a alegerilor.
Your browser doesn’t support HTML5
Voci ale protestatarilor din Chișinău
Dacă aceste cerințe nu vor fi satisfăcute în actuala sesiune parlamentară, așa-numitele comitele de rezistență vor organiza acțiuni pașnice de nesupunere civică – greve, proteste permanente, blocarea instituţiilor „capturate”.
Totodată, în 26 august va fi convocată o Adunare generală a cetățenilor din țară și diasporă.
Your browser doesn’t support HTML5
Transport public suspendat, înaintea protestelor din Chișinău
Majoritatea celor care au ieșit duminică la protest au accentuat că această manifestație nu este pentru a apăra victoria lui Andrei Năstase în alegerile locale, ci este „act de rezistență împotriva dictaturii”. Lozinca „Jos dictatura” a fost leitmotivul manifestației, iar de la tribună protestatarilor li s-a spus că dictatura înseamnă „mimarea reformelor, plecarea moldovenilor peste hotare, simularea bunăstării și a stabilității, precum și acapararea instituțiilor statului”.
Oamenii au fost îndemnați să rămână uniți, să creeze în comunitățile lor așa-numite „celule de rezistență” și să se angajeze într-un protest antiguvernamental continuu, indiferent de simpatiile politice, de etnie sau limba vorbită.