Situația drepturilor omului în stânga Nistrului s-a înrăutățit de la începutul pandemiei (Promo-LEX)

Autorii unui raport prezentat astăzi acuză autoritățile de la Tiraspol că ar fi folosit pandemia drept pretext pentru a limita și mai mult libera circulație și libertatea de exprimare.

Situația drepturilor omului în stânga Nistrului s-a înrăutățit de la începutul pandemiei (Promo-LEX)

Cel mai recent caz de îngrădire a dreptului de circulație a avut loc joi, 4 iunie, când patru locuitori ai satului Cocieri, angajați ai unui agent economic din localitate, au fost opriți de milițieni din stânga Nistrului pe motiv că s-ar fi aflat patru într-o mașină și nu trei, cum prevăd măsurile antiepidemice. Sătenii au refuzat să semneze procesul verbal întocmit de milițieni invocând faptul că localitatea se află sub jurisdicția Chișinăului. A fost necesară implicarea Biroului politici de reintegrare și a administrației locale pentru ca milițienii din stânga Nistrului să se retragă, se arată într-un comunicat al Guvernului. În replică, co-președintele din partea transnistreană în Comisia Unificată de Control, Oleg Beliakov, a numit incidentul, „o provocare primitivă a Chișinăului care încearcă să destabilizeze situația în zona de securitate”.

Juriștii de la asociația Promo-Lex susțin că în perioada crizei sanitare provocate de COVID-19, pretinsa frontieră de la Nistru a fost sistematic blocată, fiind instalate câteva zeci de posturi și bariere sub pretextul limitării fluxului de oameni. Juristul asociației, Pavel Cazacu, constată că situația a forțat autoritățile de la Chișinău să întocmească liste cu oameni care ar fi putut să treacă de posturile instalate de regimul de la Tiraspol:

„Nu toate categoriile de persoane s-au putut bucura de aceste acorduri între Chișinău și Tiraspol. Până astăzi, problema medicilor este nerezolvată. Cu ajutorul partenerilor externi, a Uniunii Europene, medicii sunt cazați pe malul drept și în bază de principii benevole ei activează astăzi în instituțiile de pe malul drept. De asemenea, am mai observat în această perioadă probleme ce țin de libertatea și siguranța persoanei. Aici vorbim de privări ilegale. Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri din această perioadă a fost arestarea și condamnarea a doi șoferi de ambulanță. Cu ajutorul autorităților constituționale ei au fost eliberați. Oricum însă libertatea de circulație încă a rămas neasigurată practic”.

Din cauza restricțiilor de circulație impuse de structurile de la Tiraspol, satele situate în stânga Nistrului sunt practic inaccesibile pe cale terestră. Locuitorii și agenții economici din zonă sunt nevoiți să traverseze pe malul drept al Nistrului cu feribotul dintre localitățile Molovata și Molovata nouă. De asemenea, după ce administrația de la Tiraspol a impus restricții speciale de circulație, sătenii din zona de securitate riscau să fie trimiși în carantină dacă treceau așa numita frontieră mergând, de fapt, la muncă sau la rude. Așa s-a întâmplat cu profesorii care activează la școlile cu predare în limba română, din stânga Nistrului. O perioadă de timp ei nu au putut să-și ridice salariile de la bancomate, acestea fiind amplasate pe teritoriul controlat de Chișinău. Primarul de Cocieri, Raisa Spinovschi, spune că îngrijorarea cea mare e ca după criza sanitară, Tiraspolul să nu-și mai retragă cele câteva zeci de puncte de control instalate ad-hoc:

„Noi avem foarte mulți cetățeni care au viză de reședință în alte localități și, practic, considerăm că aceste persoane astăzi sunt izolate. În comuna Cocieri avem două localități, deci, Vasilievca astăzi nu poate să ajungă la Cocieri, ei astăzi rămân în continuare lipsiți de dreptul de circulație. Cerem încă o dată necondiționat să fie scoase toate posturile care sunt pe perimetrul satului Cocieri”.

Din cauza pandemiei, activitatea primăriilor din zona de securitate a fost practic paralizată spune edilul de Corjova, Sergiu Oprea, comună din stânga Nistrului aflată sub administrația Chișinăului, dar controlată „de facto” de autoritățile separatiste transnistrene. Aproape două luni angajații instituției nu au făcut decât să se ocupe de livrarea medicamentelor, pensiilor și altor plăți sociale sătenilor „blocați” în localitate.

„Și e foarte neplăcut că atunci când se apropie alegerile, parlamentare or locale, vin politicienii de la Chișinău și promit foarte multe ca să-i votăm și doar trece campania electorală, de noi toți uită. În comuna Corjova, practic 70 % din oameni au cetățenia Republicii Moldova, dar sunt uitați de țară, Parlament și de stat. Niciunul dintre ei nu a venit pe loc, în comuna Corjova, să vadă ce probleme sunt”.

Primarii satelor aflate în zona de securitate consideră că „blocajul” în care se află localitățile demonstrează cu elocvență randamentul negocierilor de reglementare a diferendului transnistrean. Situația ar trebui să dea de gândit demnitarilor de la centru, or, spun edilii, trecerea anilor și lipsa unor măsuri concrete nu fac decât să îndepărteze șansa reîntregirii teritoriale a Republicii Moldova.