Oleg Țulea: „Pentru că-i vorba de un mandat politic pe care îl duc de ministru, sunt gata în orice clipă să plec” (partea a II-a)

Diplomatul spune că guvernarea a onorat obligațiunile și a îndeplinit cerințele pentru ca să fie aprobată cea de-a doua tranșă din asistența macrofinanciară oferită de Uniunea Europeană, în valoare de 30 de milioane de euro. Partea a doua a interviului luat ministrului afacerilor externe și integrării europene, Oleg Țulea.

Oleg Țulea: „Pentru că-i vorba de un mandat politic pe care îl duc de ministru, sunt gata în orice clipă să plec ”

Oleg Țulea: „La capitolul asistență UE m-aș referi la acest pachet de asistență macrofinanciară nou, care este mult discutat în aceste zile. Am putea să ne referim la două programe de asistență macrofinanciară. Deci, vorbim în primul rând de tranșa a doua din precedentul program de asistență. Pentru recepționarea tranșei a doua, Republica Moldova avea o singură restanță formală pentru a putea recepționa, era vorba de adoptarea unei legi cu privire la achiziția serviciilor de utilități publice, care a fost, apropo, votată câteva săptămâni în urmă în parlament, dar suplimentar la aceste condiționalități formale în dialogul cu Uniunea Europeană au apărut alte opt acțiuni prioritare, îndeplinirea cărora ar debloca, pe de o parte, debursarea tranșei a doua din partea UE din programul macrofinanciar 2017-2019, dar este mai importantă îndeplinirea acestor opt condiționalități. Eu le numesc acțiuni prioritare, ne ajută mult să deblocăm dialogul politic cu Uniunea Europeană. Deci, este de fapt al treilea subiect…”

Europa Liberă: Dar nu ne-ați precizat, aceste opt condiționalități sunt îndeplinite?

Oleg Țulea: „Asta voiam să vă spun. Deci, în majoritatea cazurilor aceste opt condiții sunt îndeplinite, este vorba de adoptarea legislației cu referință la spălarea banilor și combaterea terorismului, știți că această lege a fost votată. Doi: Moldova a aderat la un nou program anticorupție. Unul dintre aceste opt puncte se referea la un acord între Procuratura Generală din Republica Moldova și Procuratura Generală din Letonia pentru crearea unei echipe de investigație comună pe cazul furtului miliardului. Mai departe, noi am anulat de curând în parlament programul prin investiții, prin adoptarea unei legi.

Mult discutatul subiect al legii organizațiilor necomerciale, iarăși avem exemplu când o lege bună a fost votată practic unanim în parlament, cu 95 de voturi, și două puncte se referă la reforma justiției. În primul rând, în formularea care a existat pe aceste opt puncte era necesar de realizat mai multe aspecte ale consultărilor publice a reformei sectorului justiției per ansamblu.

Oleg Țulea: Instabilitatea politică devine o problemă gravă...sunt gata în orice clipă să plec din funcție...

Acest lucru s-a întâmplat inclusiv în perioada de pandemie, dar ce este important pe reforma justiției este comunicarea foarte intensă care a existat între Ministerul Justiției, între experții Consiliului Europei, ai Comisiei de la Veneția, pentru ca să ne asigurăm că viitoarele proiecte de legi de amendare ale Constituției și proiectul de modificare a legii cu privire la Consiliul Suprem al Magistraturii să țină cont de recomandările experților Comisiei de la Veneția, lucru care s-a și întâmplat. Deci, aceste consultări au fost, pozițiile exprimate în cadrul acestor consultări au ajuns la un numitor comun, iar având în vedere că este un proces în derulare, deci nu s-a întâmplat reforma și nu faci reforma în câteva zile, iar UE este interesată în continuare să monitorizeze acest aspect, acest punct este parte a unei noi liste de condiționalități, care se va regăsi în noul program de asistență macrofinanciară, așa-numitul omnibus de 100 de milioane de euro pe care iarăși l-am discutat la nivel de guvern. Înțeleg că există o poziție practic agreată la guvern și în cadrul UE cu referire la aceste condiții. Eu sper foarte mult că toate procedurile legate de negocierea acestor acorduri vor fi derulate cât mai rapid, astfel ca Republica Moldova să recepționeze acest suport.”

Europa Liberă: Și tranșa a doua când ajunge în vistieria statului?

Oleg Țulea: „Așteptăm o comunicare din partea UE care să evalueze progresul pe aceste opt puncte la care m-am referit. Neoficial am primit foarte multe mesaje încurajatoare.”

Europa Liberă: Mai urmează și banii să fie primiți.

Oleg Țulea: „Noi am raportat practic săptămânal progresul pe fiecare punct și chiar dacă termenul-limită a fost 1 iulie, noi nu am încetat să raportăm progresul pe fiecare punct și după 1 iulie și mi se pare că este o abordare corectă. Mai mult ca atât, inclusiv pe tranșa a treia care tehnic, procedural nu este posibil s-o primim, există anumite reguli în cadrul UE că între tranșe trebuie să avem un minim de trei luni pentru aspecte procedurale, inclusiv pe condiționalitățile pentru tranșa a treia noi vom fi gata să raportăm progresul care a existat, inclusiv în perioadă de pandemie au existat multe progrese pe eliminarea restanțelor care au fost, fie parte a acestor programe care includ lista de condiționalități, fie restanțele în cadrul acestui plan național de implementare a Acordului de Asociere pe care-l avem în gestiune în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cel mai probabil totuși a treia tranșă este pierdută de către Republica Moldova, pentru că nu se mai încadrează în termenii prevăzuți?

Oleg Țulea: „Nu se încadrează în acești termeni, de aceea și nu am insistat să purtăm discuții vizavi de posibilitățile de extindere a acestui termen-limită. Înțeleg că același mesaj a fost enunțat de mai mulți oficiali europeni, inclusiv europarlamentari, care ne-au întrebat foarte direct: Acceptați să rugăm noi Comisia să extindă acest termen?”

Europa Liberă: A fost și o inițiativă din partea unui grup de europarlamentari ca să fie extins, dar nu s-a aprobat?

Oleg Țulea: „Înțeleg că nu a fost posibil, nu a fost aprobată. Deci, noi vom raporta, într-un fel, progresele Republicii Moldova și sunt sigur că vom identifica multe alte programe de cooperare care iarăși vor beneficia de asistență financiară semnificativă din partea UE.”

Europa Liberă: Dl ministru, dar pe fundalul unei crize politice oricum se mai pierde din dialog, chiar și din ceea ce este programat să se întâmple în cooperări bilaterale, multilaterale? Cel puțin, acum nu este clar dacă acest guvern își va duce mandatul în continuare. Pentru Dvs. ce înseamnă acest lucru? Sunteți pregătit să pice Cabinetul de miniștri?

Oleg Țulea: „Eu personal, pentru că-i vorba de un mandat politic pe care îl duc de ministru, sunt gata în orice clipă să plec. Instabilitatea politică devine, iată, o problemă gravă pentru creșterea economică, pentru dezvoltarea, modernizarea țării, pentru implementarea reformelor, pentru multe alte lucruri frumoase care ar trebui să se întâmple în statul nostru, dar nu se întâmplă, pentru că focusul politicului în Republica Moldova este orientat spre lupte politice, scandaluri etc. Sigur că nu-mi place acest lucru, iar în activitatea guvernului, a ministerului această instabilitate este un impediment.

Este clar că multe dintre comunicările pe care am putea să le avem pe extern de asemenea sunt anulate, pentru că lumea nu știe cum să trateze situația din Republica Moldova, adoptă o poziție de așteptare, să vadă cum vor derula aceste evenimente politice. Sigur că eu nu mă simt confortabil, sunt foarte multe aspecte pe care am putea să le adresăm în cadrul ministerului, există multe planuri, multe idei bune cum să facem lucrurile să funcționeze mai bine și lucruri legate de diasporă, de noi mecanisme de a oferi servicii consulare cetățenilor, deci felul cum dezvoltăm diplomația economică, felul cum introducem noi mecanisme de lucru în cadrul ministerului – sunt foarte multe aspecte asupra cărora noi am dori să ne concentrăm, dar este clar că în perioada unei instabilități politice, totuși se mai pierde inclusiv din elan, dar și posibilitățile reale devin mai mici.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți exponentul Partidului Democrat, care împreună cu Partidul Socialiștilor a creat majoritatea parlamentară și a oferit sprijin guvernului. Vă considerați exponentul unei formațiuni prooccidentale, s-a încercat să se spună că, în această perioadă, poate fi promovată o politică echilibrată, o să ne spuneți Dvs. dacă s-a reușit, pentru că tot mai multe voci spun că Republica Moldova s-ar fi autoizolat.

Oleg Țulea: „Într-adevăr, am acceptat acest mandat, iar propunerea a venit din partea Partidului Democrat, sunt membru al Partidului Democrat din 1998. Eu l-am prins încă pe dl Sturza prim-ministru al Republicii Moldova, student fiind. Ideea revenirii acasă de la Budapesta și preluarea funcției de ministru sigur că a avut o anumită argumentare, inclusiv pe interior. Venirea Partidului Democrat în guvern împreună cu Partidul Socialiștilor este să asigure o stabilitate a ținerii priorității de integrare europeană ca prioritatea zero, unu...”

Europa Liberă: S-a reușit acest lucru?

Oleg Țulea: „Eu cred că da. Ați spus de politică echilibrată. Cu siguranță că politica externă a Republicii Moldova în permanență a fost una echilibrată, nu țin minte situație când a existat un dezechilibru sub acest aspect, dar orice politică externă, în primul rând, trebuie să țină cont de anumite priorități care există, iar în cazul nostru Acordul de Asociere cu UE este o orientație și un angajament, pe de altă parte, integrarea europeană, implementarea Acordului de Asociere niciodată nu l-am văzut ca intrând în contradicție cu construirea unor bune relații cu partenerii strategici, cu vecinii imediați – România, Ucraina, Federația Rusă, Statele Unite, Turcia, China etc. Noi am încercat să facem maximum posibil ca Republica Moldova să redevină, în anumite cazuri, un partener predictibil, consecvent, cu viziuni clare, transparente, care sunt comunicate pe extern.”

Europa Liberă: În perioada aceasta de COVID-19 s-a vorbit foarte mult cât de viabil rămâne a fi mecanismul de negocieri din formatul „5+2”, pentru că s-au întâmplat mai multe lucruri și în Zona de Securitate, și Chișinăul a făcut anumite solicitări, se pare că nu tocmai a fost auzit. Ce ne puteți spune Dvs. despre perspectiva soluționării problemei transnistrene, ținând cont și de aceste realități care s-au întâmplat acum, pe timp de criză sanitară?

Oleg Țulea: „Pandemia de COVID-19, fiind o provocare comună și pentru Chișinău, și pentru Tiraspol era o bună oportunitate pentru apropiere, pentru mai multă comunicare, pentru susținere, pentru suport. Chișinăul de fiecare dată și-a dorit ca orice suport care vine în Republica Moldova să fie valabil și pentru Tiraspol; Chișinăul a fost pe deplin deschis să coopereze cu așa-zisele autorități, pentru ca să ne asigurăm că cetățenii care locuiesc în această regiune să aibă acces la servicii de sănătate, să aibă acces la laboratoare. Faptul că această oportunitate a fost ratată, sigur că eu o consider ca o mare problemă și prin tot ceea ce a făcut Tiraspolul, practic, s-a autoizolat, inclusiv acele 37 de posturi ilegale care au fost instalate într-un mod unilateral creează mari probleme și vizează drepturile fundamentale ale omului legate de libera circulație, mai ales că vorbim de medici, vorbim de copii, vorbim de profesori. Deci este o oportunitate ratată în această perioadă pentru Chișinău și Tiraspol.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam cât de funcțional rămâne a fi formatul de negocieri „5+2”?

Oleg Țulea: „Noi nu avem un alt format de negocieri, noi în continuare suntem interesați prin intermediul acestui format de negocieri și vom insista în continuare la discuții pertinente, inclusiv pe ceea ce se numește coșul trei politic în vederea găsirii unei soluții pentru conflictul transnistrean, care să țină cont de suveranitatea, de integritatea Republicii Moldova, să se refere la granițele internațional acceptate ale acestui stat și să se refere la acest statut special care o să fie oferit Transnistriei. Deci nu avem alt format, este un format care funcționează, pe de altă parte, trebuie să spunem foarte clar că este un format în care participă state care au potențial, care au și putere, au orice expertiză, ca să ne ajute să găsim această soluție. Probabil că va trebui să avem și mai multă voință politică, mă refer la toți care participă în acest format de negocieri și să fie întrunite anumite condiții ca să reușim să găsim o soluție pentru acest conflict, care, iată, de aproape 30 de ani nu este soluționat.”

Europa Liberă: Aflându-se la Moscova, președintele Igor Dodon a anunțat că în toamnă ar putea să vină la Chișinău într-o vizită fie președintele rus Vladimir Putin, fie șeful Cabinetului de miniștri de la Moscova.

Oleg Țulea: „Exact ceea ce ați auzit în mass-media, fiind anunțat de dl președinte, același lucru l-am auzit și eu.”

Europa Liberă: Dar, în general, în cooperarea moldo-rusă ce evoluții cunoașteți?

Oleg Țulea: „Cooperarea moldo-rusă este și a fost în permanență importantă pentru noi, având în vedere legăturile istorice, tradiționale. Noi am avut diverse perioade în relația cu Federația Rusă, perioade mai reci, perioade mai calde, am avut perioade care au fost marcate de embargouri sau perioade care au fost marcate de lipsă de comunicare în general. Or, Chișinăul de fiecare dată a manifestat deschidere ca să menținem un dialog și acest dialog să se concentreze pe toate aspectele care corespund intereselor noastre în cazul de față. Cunoașteți foarte bine cât de importantă este piața Federației Ruse pentru producătorii noștri agricoli, iar subiectul accesului companiilor moldovenești pe această piață de fiecare dată a apărut pe agenda de discuții între Federația Rusă și Republica Moldova, nemaivorbind de faptul că în Federația Rusă avem o comunitate mare de cetățeni ai noștri, ale căror drepturi trebuie să fie protejate. Aspectul trei este legat de faptul că Federația Rusă este parte a formatului de negocieri „5+2”. Noi în continuare considerăm că Federația Rusă poate juca un rol important în a ajuta la găsirea unei soluții inclusiv pentru conflictul transnistrean.”

Europa Liberă: Știți că în acești aproape 30 de ani de independență s-a acreditat ideea că, dacă Rusia ar fi vrut să fie soluționat acest conflict transnistrean, demult ar fi fost rezolvat și nu s-ar mai fi vorbit și că deseori cheia acestei soluționări transnistrene s-a aflat la Kremlin și de acolo, în funcție de interesele pe care le are în zonă Federația Rusă, s-a și jucat, să zic așa, politic această carte?

Oleg Țulea: „În condițiile în care va exista o voință politică adecvată cu privire la soluționarea conflictului transnistrean, sunt sigur că soluția pentru această problemă va fi găsită. Mai ales că, spre deosebire de multe alte conflicte din zonă, conflictul transnistrean ar fi totuși mai ușor de soluționat, dar, având în vedere experiența noastră de aproape 30 de ani cât nu a fost găsită această soluție, îmi dau seama că avem de muncit mult.”

Europa Liberă: Dar aveți certitudinea în calitate de ministru că Rusia totuși ar accepta să-și retragă armata, așa cum s-a angajat încă la summitul OSCE de la Istanbul?

Oleg Țulea: „Republica Moldova a solicitat și va solicita constant acest factor, având în vedere că prezența Grupului operativ de trupe ruse pe teritoriul Republicii Moldova este contrar legii, iar Federația Rusă și-a luat angajamentul, într-adevăr, în cadrul summitului de la Istanbul să și le retragă.”

Europa Liberă: Dar Moscova nici nu aude, nici nu vede?

Oleg Țulea: „Noi în continuare vom avea acest mesaj tranșant pe care credem că îl vom reitera ori de câte ori va fi posibil pe toate platformele, inclusiv OSCE, ONU etc.”

Europa Liberă: Am zis că ar merita să vorbim și despre diasporă, avem puțin timp. Se apropie alegerile prezidențiale, e cunoscut cum ar putea fi organizate?

Oleg Țulea: „Haideți să vă spun doar în câteva cuvinte despre diasporă, pentru că în cadrul ministerului mai multe planuri ale noastre sunt legate de diasporă. Or, în criza pandemică noi ne-am dat foarte bine seama că aici, în Republica Moldova, în cadrul ministerului, în cadrul misiunilor diplomatice avem informații foarte insuficiente despre diaspora noastră, iar noi, cunoscând cât de importanți sunt cetățenii noștri sub diverse aspecte, suntem datori să le oferim mai multă protecție, mai mult suport, utilizând această rețea a misiunilor diplomatice și a consulatelor.”

Europa Liberă: În general, despre cei din diasporă se amintește mai mult când atunci când sunt scrutine electorale.

Oleg Țulea: „Foarte rar... Când sunt alegeri sau când facem sărbători culturale, care sunt importante, dar eu m-aș referi la alte aspecte care devin foarte importante în perioada de pandemie. Cunoașteți bine că avem foarte mulți cetățeni care pleacă la munci sezoniere, în mod organizat, sunt mii de cetățeni, iar condițiile de muncă, condițiile de trai, felul cum sunt tratați ei este o mare necunoscută pentru noi. Respectarea drepturilor la sănătate a cetățenilor iarăși apare în vizor, pentru că suntem în plină criză pandemică, iată asupra acestor aspecte eu mi-aș dori mult să se concentreze ministerul în următoarele luni, în primul rând, ca să cunoaștem mai bine cum arată diaspora geografic, ca profil de oameni, doi: să adoptăm un șir de măsuri, de acțiuni în cadrul ministerului, care să vină în întâmpinarea unor necesități care sunt identificate de către ei, inclusiv prin lărgirea rețelei de servicii consulare pe care le prestăm noi. Vă dau un exemplu: avem o ambasadă la Paris, dar am fost informați și am văzut în perioada când organizam repatrieri cât de mare este diaspora noastră din Nisa, spre exemplu, sau alt exemplu ar fi Barcelona, sunt câteva analize…”

Europa Liberă: Dar, apropo, câți moldoveni sunt astăzi în străinătate?

Oleg Țulea: „Eu mă tem să vă dau o cifră exactă, pentru că cu siguranță acest număr este fluctuant, el se schimbă, dar eu merg de la cifra general acceptată de aproximativ un milion de cetățeni care sunt sau vin și pleacă, deci…”

Europa Liberă: Eu voiam să aflu dacă cetățenii cu drept de vot vor putea participa la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, ținând cont și de pandemie, ținând cont că nu se cunoaște câte secții de votare?

Oleg Țulea: „Secții de votare în străinătate… Avem și noi persoane delegate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene parte la aceste discuții care vor viza inclusiv organizarea alegerilor peste hotarele țării. În paralel am demarat o serie de acțiuni care se referă la stabilirea pozițiilor statelor unde avem misiuni diplomatice sau unde intenționăm să deschidem, sau tradițional deschidem secții de votare, ca să cunoaștem care sunt noile reguli care vor fi solicitate de a fi respectate de către noi, atunci când vom decide să deschidem o secție de votare, pentru că suntem în criză pandemică, pentru că trebuie să ținem cont de măsurile sanitare care sunt aplicate de către aceste state. Este o ecuație cu foarte multe necunoscute, deja din partea mai multor state recepționăm răspunsuri care sună în felul următor: este prea devreme să vă dăm un răspuns exhaustiv, vă rog frumos să așteptați care vor fi evoluțiile în țara noastră mai aproape de noiembrie, deci, septembrie, octombrie. Este un subiect asupra căruia noi lucrăm în continuare, dar încă nu avem elucidate foarte multe aspecte legate de felul cum pot fi organizate alegerile peste hotarele țării.”

Europa Liberă: Și despre criteriile în baza cărora se trimit ambasadorii peste hotare din partea unor deputați din parlament, deseori sunteți criticați. Cum faceți această selecție pentru cei care trebuie să reprezinte Republica Moldova în fruntea misiunilor diplomatice în străinătate, cum selectați aceste persoane care trebuie să ajungă ambasadori?

Oleg Țulea: „Toate numirile pe care le-ați văzut recente ale ambasadorilor într-un șir de state au fost făcute în baza acțiunilor, în baza deciziilor precedentei conduceri a Ministerului Afacerilor Externe. Deci, aceste persoane au fost identificate, au fost propuse, li s-a solicitat…”

Europa Liberă: Dar partidele care guvernează, ele deleagă cine trebuie să reprezinte misiunile diplomatice?

Oleg Țulea: „Nu au fost alte numiri făcute în această perioadă, nu a existat nicio negociere între componentele respectivei coaliții PSRM-PD cu referință la numirile de ambasadori, toate numirile au fost făcute conform prevederilor legale și sunt numiri care au respectat aceste principii de meritocrație și profesionalism. Îi luați rând pe rând pe toți care au fost numiți și o să vedeți că sunt persoane care au în spate o experiență de mulți ani de zile în cadrul ministerului, sunt persoane care au în spate câteva mandate de ambasador, deci experiență suficientă pentru a reprezenta interesele Republicii Moldova, iar dacă va exista în viitor o numire a unui ambasador care ridică semne mari de întrebare, eu sunt gata să discut acest subiect.”

Europa Liberă: Urmează noi numiri de ambasadori?

Oleg Țulea: „Este în mod imperativ necesar să ne concentrăm pe numirea unor ambasadori în câteva state, iar acest proces este de durată, el implică parcurgerea anumitor proceduri care durează în timp și vă promit că în momentul când vom fi gata să anunțăm anumite nume pentru anumite țări, noi vom face acest lucru.”