Linkuri accesibilitate

Dionis Cenușă (analist): „Avem o guvernare care are interese geopolitice distincte de cele ale UE”


Moldova/EU - flags R. Moldova and UE, Chisinau, generic,17 January 2011

În scurt timp, în iulie, este termenul limită până la care R. Moldova trebuie să îndeplinească o serie de reforme asumate pentru a primi tranșele restante de 70 de milioane de euro dintr-un ajutor macrofinanciar al Uniunii Europene.

La șase ani de la semnarea Acordului de Asociere între R. Moldova și Uniunea Europeană, analistul centrului Expert Grup de la Chișinău, Dionis Cenușă, constată într-un interviu la Europa Liberă lipsa de interes față de acest acord a elitelor politice moldovene. Bine că nu-l neagă cu desăvârșire – este pe scurt concluzia expertului în politici europene.

Interviul matinal cu analistul Dionis Cenușă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:41 0:00
Link direct

Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea din Giessen , Germania
Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea din Giessen , Germania

Dionis Cenușă: „Aniversarea celor șase ani de la semnarea Acordului de Asociere nu este o aniversare în Republica Moldova. Cel puțin, dacă este să urmărim mesajele transmise public de către autoritățile de la Chișinău, făcând comparație modul în care se văd lucrurile din perspectiva Kievului sau a capitalei Georgiei. În celelalte două țări lucrul acesta a fost menționat foarte clar de către prim-miniștri sau miniștrii Afacerilor Externe. În Republica Moldova, din păcate, nimeni din guvern nu a vorbit și nu a prezentat niciun fel de reacție pozitivă sau critică vizavi de Acordul de Asociere. De aceea, cel mai bine este, probabil, să ne referim la niște date statistice legate de comerț și, nu în ultimul rând, de gradul de implementare a acquis-ului european. Și aici avem, desigur, un rezultat cât de cât clar.

În cazul comerțului, știm foarte bine că comerțul atinge peste 60 la sută din totalul exporturilor, ceea ce înseamnă că Republica Moldova devine tot mai interdependentă de ceea ce se întâmplă pe piața europeană, iar al doilea aspect legat de gradul de transpunere a legislației europene, vorbim despre circa 50 la sută din legislația europeană inclusă în Acordul de Asociere, în anexele Acordului de Asociere, deci 50 la sută din acele regulamente și directive europene sunt deja transpuse în legislația națională.”

Europa Liberă: Cea mai mare problemă pare a fi justiția. Dacă există vreo chestie de care se poticnesc relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, probabil cel mai mult valorează aici justiția. De ce? Ce se întâmplă? De ce nu reușește Republica Moldova să transforme justiția mai pe placul Uniunii Europene?

Dionis Cenușă: „Da, aveți perfectă dreptate. Justiția este o problemă majoră în Republica Moldova, dar și în alte țări ale Parteneriatului Estic. Republica Moldova este un caz critic, dar nu este singurul în regiune.

Republica Moldova este un caz critic, dar nu este singurul în regiune.

Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova vorbește încă o dată despre prezența politicului în reformele legate de justiție. Reforma justiției este una foarte complicată, deoarece implică deciziile decidenților politici și din moment ce intrăm pe terenul disputelor politice ale intereselor contradictorii, care sunt promovate de diferiți actori politici, evident că reforma poate bate pasul pe loc. Și aici, Uniunea Europeană nu poate face prea multe, deoarece Acordul de Asociere prevede doar obiective generale: asigurarea statului de drept, asigurarea unor instanțe independente etc., dar Uniunea Europeană nu vine cu un set de norme și legislații care pot fi implementate de către Republica Moldova, practic preluate din Uniunea Europeană și transmise în Republica Moldova. În asemenea cazuri, Uniunea Europeană recurge la recomandările Consiliului Europei, ale Comisiei de la Veneția, cumva încearcă să preia autoritatea altor organizații internaționale din domeniu pentru a promova reforme utile și pentru integrarea europeană.

Uniunea Europeană poate doar să promoveze mesajul general, dar nu poate veni cu o rețetă finală.

Deci, justiția rămâne un subiect sensibil și complicat pentru promovarea acestuia de către Uniunea Europeană, deoarece depinde în mod fundamental de ceea ce decid actorii politici din Republica Moldova. Uniunea Europeană poate doar să promoveze mesajul general, dar nu poate veni cu o rețetă finală pentru soluțiile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Atitudinea actualelor autorități moldovene față de justiție, Dvs. personal cum ați aprecia-o?

Dionis Cenușă: „Eu cred că reforma justiției trebuie, în primul și în primul rând, depolitizată. Și aici există modalități de a face acest lucru prin implicarea actorilor externi. Mă refer aici la Comisia de la Veneția și alți specialiști apolitici. Aici trebuie să fie un accent pe depolitizarea totală și, respectiv, a societății civile din Republica Moldova, care privește la reforme din perspectiva necesității asigurării independenței instituțiilor, și nu prin prisma luptelor politice dintre guvernare sau partide politice de la guvernare cu opoziția.

Eu cred și am senzația că reforma justiției este victima bătăliilor politice din Republica Moldova și Uniunea Europeană nu poate face, deocamdată, nimic în acest context, deoarece nu poate interveni în afacerile interne ale Republicii Moldova, mai ales dacă acestea nu sunt vizate în acorduri cu angajamente din partea UE și a Republicii Moldova. Soluția este din interior. Orice condiționalitate pe care o va folosi sau o poate folosi Uniunea Europeană nu poate duce la rezultate sincere și sustenabile, dacă acest lucru nu este împărtășit de actorii politici de la Chișinău.”

Europa Liberă: Două guverne, două ultime guverne – a fost guvernul Maiei Sandu, care încerca să reformeze justiția după un model și există guvernul Chicu, care are altă atitudine față de justiție. Dvs. ați putea să ne explicați de ce în cazul guvernului Maiei Sandu Uniunea Europeană saluta ceea ce făcea acel guvern, iar în cazul guvernului Chicu, dimpotrivă, adesea critică lucrurile astea?

Dionis Cenușă: „În 2019 am avut o coaliție de guvernare în care Blocul ACUM împreună cu socialiștii au creat o imagine a unui consens politic vizavi de multiple reforme, inclusiv reformele din domeniul justiției, unde totuși până la urmă s-a ajuns la impas, dar în linii generale percepția la Bruxelles era că cele două forțe politice au suficiente puncte comune de înțelegere a modului în care trebuie de format Republica Moldova. Și asta se întâmpla după căderea regimului oligarhic.

Acum, în 2020, noi avem o situație distinctă, avem opoziția proeuropeană, care nu este la guvernare și care critică reformele pe care le fac socialiștii care au rămas la guvernare. De aceea, Uniunea Europeană privește nu din perspectiva reformelor care au loc în Republica Moldova, dar din perspectiva retoricii opoziției vizavi de acele reforme. Atâta timp cât Uniunea Europeană nu este capabilă să evalueze de sine stătător realitățile politice din Republica Moldova, va fi influențată de actorii politici locali. Deci, Uniunea Europeană trebuie să decidă dacă vrea și dacă poate să facă evaluările situației din Republica Moldova pe cont propriu, evident luând în considerare toate vocile care există la Chișinău, dar să ofere o proprie interpretare vizavi de ceea ce se întâmplă și ceea ce trebuie să facă guvernarea, opoziția și alți actori importanți din țară.”

Europa Liberă: Dar de ce ar face-o, dacă nu are de gând să integreze țara asta, pentru că impresia mea este că Uniunea Europeană face acest lucru în cazul țărilor pe care chiar vrea, într-o perspectivă scurtă, să le integreze?

Dionis Cenușă: „Aș putea să vă contrazic, aducând argumentul Georgiei, unde Uniunea Europeană a participat recent într-un proces extrem de complicat de a aduce la masa de tratative multiple, peste 20 de partide din opoziție împreună cu partidul de la guvernare, care este influențat de oligarhul Bidzina Ivanishili și de a decide asupra reformei constituționale vizavi de schimbarea sistemului electoral. Uniunea Europeană, împreună cu Statele Unite au facilitat dialogul politic între diferiți actori politici din Georgia, ajutându-i să ajungă la un consens.”

Europa Liberă: Și de ce a făcut-o în cazul Georgiei și n-o face în cazul Moldovei? Am putea presupune că pentru că vede un interes mai mare al Georgiei față de ea sau de ce?

Dionis Cenușă: „Deoarece în Georgia sunt o multitudine de partide politice care sunt proeuropene. În Republica Moldova, Uniunea Europeană, probabil, nu vede suficient interes pentru a contribui la un dialog politic între forțe politice cu agende politice distincte.”

Europa Liberă: M-aș uita la Ucraina și Georgia. Fac aceste două țări, au mai multe succese în reformarea justiției decât Republica Moldova? Cum se văd lucrurile?

Dionis Cenușă: „Problema independenței justiției sau a procuraturii este o problemă și în Ucraina, și în Georgia. Aceste țări nu sunt protejate de același flagel al încercării politicienilor de a controla sau de a influența deciziile instituțiilor care trebuie să asigure supremația legii în stat. Aceeași problemă a politizării, de exemplu, procuraturii se descoperă foarte intens în Ucraina, deoarece noul procuror general este o persoană loială și foarte apropiată președintelui Zelenski. Despre politizarea instanțelor de judecată și a deciziilor adoptate de acestea putem citi și în mass-media din Georgia, unde se vorbește despre reprezentanții opoziției care sunt puși după gratii în urma unor decizii foarte controversate ale instanțelor de judecată.

Avem o guvernare care are interese geopolitice distincte de cele ale Uniunii Europene.

Deci, Republica Moldova este un caz ieșit din comun, deoarece în Republica Moldova, pe lângă faptul că reformele stagnează, avem o guvernare care are interese geopolitice distincte de cele ale Uniunii Europene. Și aici apare problema majoră – se combină dezinteresul geopolitic al elitelor cu stagnarea reformelor.”

Europa Liberă: Dar acest dezinteres pe care îl constatați al elitelor politice actuale moldovene față de Acordul de Asociere, relația cu Uniunea Europeană cât de mult dăunează cauzei comune care e alinierea Republicii Moldova la standardele de viață și valorile Uniunii Europene?

Dionis Cenușă: „La Chișinău vedem o abordare diferită față de dialogul politic cu Uniunea Europeană. Eu nu am văzut, deocamdată, dovezi clare că Acordul de Asociere este abandonat la Chișinău în niciun caz; Acordul de Asociere este văzut ca un instrument extrem de valoros pentru a schimba multe lucruri care merg prost în Republica Moldova, mai ales dacă sunt oferiți bani pentru acest lucru, granturi și ajutor financiar.

Deci, nicidecum Acordul de Asociere nu poate fi abandonat, pentru că este prea important pentru orice tip de decident politic și geopolitic din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pe lângă reorientarea comerțului care se vede cu ochiul liber că s-a întâmplat în acești șase ani de Acord de Asociere, o facilitate pe care au obținut-o cetățenii moldoveni în anii aceștia e circulația liberă. Tehnic, aceasta se numește regim fără vize în Uniunea Europeană. Acum acest proces trece printr-o încercare serioasă din cauza pandemiei. Cum vedeți Dvs. lucrurile în continuare?

Dionis Cenușă: „Pe de o parte, avem o situație încă neclară în interiorul Uniunii Europene, unde multe decizii depind de guvernele naționale, pe care Uniunea Europeană, Bruxelles-ul, instituțiile europene supranaționale încearcă să le convertească la abordări comune. Deocamdată, avem foarte multe decizii unilaterale care uneori se contrazic în interiorul Uniunii Europene și al țărilor din Zona Schengen. Acest aspect trebuie să fie clar: nu există o poziție unică în UE vizavi de modalitatea de a gestiona fluxul de persoane din țările terțe, nici măcar din interiorul UE pentru cetățenii europeni, nemaivorbind de cei care vin din afara frontierelor europene. Totodată, avem situații incerte în țările terțe. Dacă e să vorbim de Parteneriatul Estic, doar o țară din șase – aici mă refer la Georgia – o duce mai bine sau o duce chiar destul de bine, comparativ cu celelalte, deoarece a reușit să izoleze răspândirea virusului și are un procent de mortalitate foarte și foarte scăzut comparativ cu Republica Moldova sau Armenia, bunăoară, în care sunt, probabil, cele mai ineficiente performanțe în regiune. Atunci când virusul continuă să se răspândească în Republica Moldova sau în Armenia, evident că țările din Uniunea Europeană vor fi în situația de a fi alertate vizavi de posibilitatea unui import de cazuri noi din aceste țări.

Prin urmare, chiar dacă Republica Moldova deschide frontierele externe - care deja este un fapt împlinit - zborurile și fluxurile de moldoveni spre Uniunea Europeană vor putea fi filtrate și vor putea fi introduse tot felul de măsuri de protecție adiționale, inclusiv testări chiar la aeroport.

Deci foarte mult depinde cum autoritățile de la Chișinău se descurcă cu gestionarea crizei sanitare, aici nu putem nicidecum să ne așteptăm la indulgență din partea Uniunii Europene, când este vorba de securitatea publică a cetățenilor europeni. Deocamdată nu avem o listă finală, avem doar una care, prin scurgere de informație, a fost publicată pe pagina Euronews, în care sunt incluse 54 de țări, și Republica Moldova nu este în acea listă, dar urmează să vedem...”

Europa Liberă: În schimb, sunt Georgia și Ucraina. Sau nu?

Dionis Cenușă: „Exact! Aveți dreptate. Urmează să vedem ce se întâmplă săptămânile viitoare pentru a înțelege, în primul rând, care este lista finală și, în al doilea rând, care sunt criteriile pe care le aplică Uniunea Europeană vizavi de aceste țări, deoarece, dacă există prea multe semne de întrebare, după cum am menționat și cu alte ocazii, eu cred că Uniunea Europeană trebuie să dezvolte foi de parcurs pentru țările din Parteneriatul Estic, astfel ca, chiar și folosind stimulentele legate de restabilirea circulației de persoane, să încurajăm autoritățile de la Chișinău să facă mult mai multe eforturi, să comunice mai bine cu populația, să asigure o izolare, distanța fizică să fie aplicată în practică ș.a.m.d. pentru a oferi acel beneficiu despre care ați vorbit Dvs. de a putea călători fără vize în țările Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Deci, totul depinde de cum ne isprăvim cu virusul, nu de alte lucruri?

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

Dionis Cenușă: „Exact, dar Uniunea Europeană poate să vină cu o platformă, cum a fost, bunăoară, Planul de acțiuni pentru liberalizarea vizelor din 2010, care a fost implementat, a fost monitorizat etc., un plan, o foaie de parcurs similară să fie propusă pentru perioada de pandemie, astfel ca să fie încurajate autoritățile să atingă rezultate care pot fi evaluate și, odată ce atingem un progres, să vedem lumina de la sfârșitul tunelului pentru restabilirea liberei circulații pentru moldovenii cu pașapoarte biometrice.

Vorbim doar despre moldovenii cu pașapoarte biometrice, nu despre acei care au cetățenie europeană, deoarece pentru aceștia situația este clară, ei vor călători cu mult mai puține obstacole decât ceilalți cetățeni moldoveni.”

Europa Liberă: Îmi amintesc, dle Cenușă, că atunci când a început această poveste a Acordului de Asociere, regimului fără vize se vorbea foarte mult despre perspectiva de aderare, politicienii trasau perspective în timp – într-un an, în doi ani, în trei ani... Toate astea nu s-au adeverit, firește, dar ce observ acum e că în Republica Moldova nu se mai vorbește despre această perspectivă de aderare. De ce oare – au înțeles oamenii că au vorbit atunci prea devreme despre acest lucru sau chiar nu mai există niciun fel de perspective în acest sens?

Perspectivele de aderare la Uniunea Europeană sunt extrem de volatile.

Dionis Cenușă: „Perspectivele de aderare la Uniunea Europeană sunt extrem de volatile în regiune. Aici nu mă refer la Parteneriatul Estic, ci chiar și la Balcanii de Vest, față de care Uniunea Europeană sau unii actori politici din interiorul statelor membre ale UE și-au schimbat părerea în funcție de conjunctura electorală locală sau în funcție de viziunea geopolitică.

De exemplu, Turcia nu mai este văzută ca un candidat, deși din punct de vedere juridic are tot dreptul să continue agenda de aderare. Republica Moldova, probabil, are un șoc geopolitic foarte mult influențat de volatilitatea perspectivei geopolitice văzută de către cetățeni. Cetățenii, în fond, sunt cei care transmit semnalele pentru politicieni, iar politicienii le exploatează în retorică sau în soluții politice pentru țară. Din păcate, cetățeanul din Republica Moldova are încă o viziune distorsionată vizavi de ceea ce se întâmplă în regiune, întrucât spațiul informațional este inundat de informație falsă sau incorectă despre situația din Uniunea Europeană, despre situația din Rusia, care este în realitate agenda UE, care sunt valorile pe care Uniunea Europeană le promovează în regiune.

Și atâta timp cât noi nu avem un cadru de idei și de mesaje autentic, eu nu văd o perspectivă clară pentru a clarifica lucrurile pentru cetățean, iar dacă sunt clarificate pentru cetățean, să avem o asemenea proiecție la fel de pozitivă pentru partidele politice.

Deocamdată, toți actorii joacă cumva conjunctural, nu au strategie politică și geopolitică vizavi de Uniunea Europeană și vizavi de mișcarea pe care Republica Moldova trebuie s-o facă, crizele politice multiple din Republica Moldova care nu permit cetățeanului să se concentreze pe aspecte strategice pe termen de cinci sau zece ani.”

XS
SM
MD
LG