Igor Boțan: Cerințele protestatarilor privind statutul limbii ruse pot fi adresate doar Partidului Socialiștilor

Care au fost argumentele Curții Constituționale privitoare la statul limbii ruse în R.Moldova de astăzi vs. statutul pe care rusa l-a avut în vremea fostei URSS? Și de ce Partidul Socialiștilor organizează proteste într-o chestiune asupra căreia Curtea Constituțională și-a dat verdictul său definitiv? O discuție cu directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan.

Igor Boțan despre statutul limbii ruse și protestele socialiștilor

Igor Boțan: „În ultimele săptămâni, la îndemnul Partidului Socialiștilor a început un val de proteste cu participare relativ redusă într-un șir de orașe din Republica Moldova și la aceste proteste se cere ca să le fie întoarsă vorbitorilor de limbă rusă limba respectivă. Acest protest și cerințele sunt adresate nu e clar cui, pentru că vorbim despre o hotărâre definitivă a Curții Constituționale.”

Europa Liberă: Curtea a anulat o lege pe care o votaseră în decembrie parlamentarii din majoritatea PSRM-Șor.

Igor Boțan: „Corect. Și acum cei care vin la proteste la îndemnul Partidului Socialiștilor cer să li se întoarcă această lege cu privire la funcționarea limbilor.”

Europa Liberă: La modul practic, în protestele anterioare agricultorii au cerut concret să li se dea motorină, să li se dea credite ieftine, ceva ce le lipsește. Ce le lipsește acestor oameni? Ei spun că sunt lipsiți de posibilitatea de a vorbi în limba lor? Ce s-a întâmplat, de fapt?

Igor Boțan: „Noi vorbim despre îndemnul Partidului Socialiștilor către aderenții, susținătorii acestei formațiuni și cerințele protestatarilor pot fi adresate în situația care s-a creat doar Partidului Socialiștilor, adică îndemnul este ca Partidul Socialiștilor să elaboreze și să adopte o altă lege cu privire la funcționarea limbilor după ce Curtea Constituțională a declarat că legea adoptată pe 16 decembrie este una neconstituțională.”

Europa Liberă: Cineva scria pe rețelele de socializare că acești oameni, de fapt, își apără confortul lingvistic pe care l-au avut până acum, adică ei, fiind cetățeni ai Republicii Moldova, revendică dreptul lor să nu cunoască limba de stat și, invers, statul să se acomodeze la această situație, să prindă a vorbi în limba rusă, a scrie în limba rusă pentru comoditatea lor. Este corectă această interpretare?

Igor Boțan: „Eu cred că este o interpretare care conține exagerări, pentru că toate lucrurile la care vă referiți Dvs. sunt fixate în Legea privind minoritățile naționale și drepturile acestor minorități adoptată încă în luna iulie anul 2001, adică cu 19 de ani în urmă.”

Igor Boțan

Europa Liberă: În legea asta scrie că funcționarul este obligat să cunoască limba unei minorități, în cazul dat a minorității ruse, și în ce situații? Înțeleg, atunci când un procuror merge la Ceadîr-Lunga, el trebuie să cunoască probabil găgăuza, eventual din considerente de bun-simț, nu neapărat obligat de lege, dar legea îl obligă să cunoască limba minorității?

Igor Boțan: „Prevederi de acest gen au fost inserate în Legea privind funcționarea limbilor adoptată la 1 septembrie 1989. Ulterior, astfel de prevederi în legislația lingvistică a Republicii Moldova nu au existat, pentru că acele prevederi ale legii vechi erau completate ulterior cu un termen de patru și, respectiv, șase ani de zile pe care-l aveau la dispoziție cetățenii Republicii Moldova pentru a însuși limba oficială – limba română sau limba moldovenească, cum specifica legea respectivă, punând semnul de egalitate între cele două denumiri ale limbii, dar oricum legea din 2001 garantează tuturor minorităților naționale din Republica Moldova dreptul la educație și la folosirea limbii lor, iar Curtea Constituțională a stabilit că limba rusă menționată în Constituție are doar valoare de exemplificare, pentru că după sintagma „Republica Moldova apără drepturile lingvistice ale cetățenilor”, menționează limba rusă și alte limbi ale minorităților din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar de ce limba rusă este în discuție, și nu limba ucraineană, de exemplu, limba găgăuză, când vorbim de limbă a unor minorități, un subiect principial și cu tentă politică evidentă, limba rusă să fie declarată de comunicare între minorități, de parcă ne-am afla în spațiul URSS, unde nu conta limba română, nu conta că e RSS Moldovenească, acest teritoriu făcând parte din marea familie multinațională a Uniunii Sovietice și acolo era firesc ca tadjicii cu moldovenii să discute în limba rusă, și nu în una din limbile populației băștinașe?

Igor Boțan: „Tocmai aici este miezul acestei probleme, pentru că legea veche care a fost declarată desuetă în 2018 se referea la limba rusă ca limbă de comunicare interetnică în cadrul Uniunii Sovietice. Acum, Partidul Socialiștilor a vrut să perpetueze această stare de lucruri, ca limba rusă să fie limbă de comunicare interetnică în cadrul Republicii Moldova la o distanță de 30 de ani, lucru pe care Curtea Constituțională l-a considerat fiind în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova. Cunoaștem acest lucru, Partidul Socialiștilor promovează ideea că Republica Moldova face parte din așa-numita comunitate русский мир, lumea rusească, în care limba rusă este un accesoriu definitoriu pentru această comunitate de русский мир, alături de Biserica Ortodoxă, mă refer la statele unde biserica este oarecum subordonată Patriarhiei de la Moscova, de aceea, dacă pornim de la aceste premise, înțelegem ce și-a dorit Partidul Socialiștilor.”

Europa Liberă: Deci, un mod foarte specific de a înțelege independența și statalitatea de către un om care a fost ditamai președintele Republicii Moldova, a pus mâna pe Constituție, a jurat să apere suveranitatea, independența etc.? Acum face un pas înapoi sau nu?

Igor Boțan: „În ajunul alegerilor parlamentare anticipate, eventualelor alegeri, Partidul Socialiștilor și porta-vocile acestei formațiuni spun foarte clar că au scopul ca să pregătească terenul și principalele, să spunem așa, puncte de atracție pentru electoratul respectiv, vorbitori de limbă rusă, de aceea toată această animație, agitație are scopul de a pregăti și consolida electoratul Partidului Socialiștilor în ajunul eventualelor alegeri parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Igor Munteanu scria că asta o să fie un cal de bătaie al socialiștilor.

Igor Boțan: „Ei nici nu au negat acest lucru, dimpotrivă l-au subliniat. Și cei din Partidul Socialiștilor, după ce Curtea Constituțională și-a pronunțat sentința, au anunțat susținătorii acestei formațiuni că vor veni cu un alt proiect de lege privind funcționarea limbilor și aici apare marea întrebare: dacă organizează aceste proteste cu cerințe privind întoarcerea limbii ruse vorbitorilor ș.a.m.d., aceste cerințe pot fi adresate doar Partidului Socialiștilor, care îndeamnă oamenii să iasă la proteste și reiese de aici că socialiștii organizează proteste în care revendicările le sunt lor înșiși adresate.”

Europa Liberă: Mă întorc la întrebarea despre aspectul practic. Iată, un om care merge cu lozinca asta în mână și cere să i se dea limba înapoi, ce anume îl deranjează? Unde se simte el constrâns? Fadei Nagacevschi, ministrul justiției în exercițiu, încerca să tragă plapuma spre instanțele de judecată, acolo ar fi marea nedreptate când un vorbitor de limbă rusă care, având pașaport moldovenesc, nu s-a obosit sau nu i s-au creat condiții să învețe limba română/moldovenească, vine în instanță și este judecat fără ca să-și dea seama despre ce vorbește judecătorul, apărătorul, procurorul, ca și cum ar fi într-un canton belgian sau german. Despre asta este vorba?

Igor Boțan: „Pornim de la faptul că dl Nagacevschi, ministrul justiției, este membru al echipei PSRM și el pornește de la o stare de fapt, așa cum consideră domnia sa, și această stare de fapt s-ar reduce la situația când moldovenii cunosc limba rusă, deci sunt bilingvi, iar concetățenii noștri rusolingvi ar fi în situația privilegiată de a cunoaște o singură limbă, de aceea întreaga situație și funcționare a instituțiilor statului trebuie să fie adaptată la necesitățile celor care, așa cum vedem, timp de 30 de ani de zile nu au reușit să însușească limba română, limba de stat.”

Europa Liberă: Dar legislația i-a obligat sau nu? Asta-i la discreția unui cetățean, dacă vrea el să învețe sau să rămână în confortul lingvistic pe care îl are, de exemplu, cunoaște ucraineană și i-i suficient ca să meargă până la fântână să-și ia apă?

Igor Boțan: „Dacă ne referim la legislație, legislația prevede în mod expres că sistemul educațional din Republica Moldova are obligația să ofere tuturor cetățenilor posibilitatea de a însuși limba de stat și, dacă ne referim la noile generații, în privința acestora, în general, nu ar trebui să existe nicio problemă, pentru că de 30 de ani de zile, însușirea limbii de stat, limbii române este obligatorie. În privința celorlalți cetățeni, dacă citim atent textele legilor care se referă la drepturile minorităților naționale, da, ei, concetățenii noștri rusolingvi sau de apartenență etnică, ar fi trebuit să însușească limba română, pentru că așa e corect, dar avem și exemple. Dacă ne referim la legislația lingvistică a Kazahstanului, care este practic ultima, dacă putem spune așa, țară care are relații apropiate cu Federația Rusă, acolo legislația privind funcționarea limbilor spune foarte clar că cunoașterea limbii kazahe de către toți cetățenii este chezășia unității naționale din Kazahstan, indiferent de apartenența etnică a cetățenilor.”

Europa Liberă: Adică, fostele state sovietice se mută pe platformele independenței și suveranității, declară drept limbă de armonie limba națională locală în locul celei de comunicare interetnică? Or, socialiștii se cramponează de situația sovietică, invers decât ucrainenii, invers decât kazahii sau kirghizii, corect?

Igor Boțan: „Este adevărat, dar trebuie să înțelegem că, de fapt, nu avem o problemă care are rădăcini în modalitatea de funcționare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, avem o problemă pur politică, un interes politic al Partidului Socialiștilor care uitase de legea privind funcționarea limbilor până la înfrângerea liderului acestei formațiuni a Partidului Socialiștilor la alegerile prezidențiale. Acum pentru a nu pierde electoratul, iată că socialiștii au decis să readucă în prim-plan problema limbilor, alte probleme foarte sensibile care cândva au contribuit la divizarea societății din Republica Moldova. Socialiștii sunt conștienți că aceste probleme le pot fi de mare folos la eventualele alegeri parlamentare anticipate, de aceea au venit cu inițiativa respectivă, iar după hotărârea Curții Constituționale menționează că, da, nu vor lăsa această problemă, vor reveni la ea. Probabil sunt bineveniți cu o astfel de inițiativă, pentru că există interesul să vedem cum o nouă inițiativă a socialiștilor referitoare la limbile vorbite va fi încadrată deja în ultima hotărâre a Curții Constituționale, de aceea, dacă ne referim la proteste, aceste proteste oarecum sunt îndreptate spre Partidul Socialiștilor, care a făcut promisiuni și acum trebuie să își onoreze aceste promisiuni. Este o situație puțin stranie, dar protestele, trebuie să recunoaștem, sunt îndreptate chiar spre Partidul Socialiștilor.”

Europa Liberă: Încă o dată concretizez, dl Boțan. De exemplu, în Polonia au avut loc proteste legate de faptul că s-au interzis avorturile, politicienii au pus degetul pe o rană reală, existentă și unii sunt împotrivă, alții sunt pentru. În cazul limbii ruse, a statutului ei de limbă de comunicare interetnică între grupuri etnice din Republica Moldova, e o problemă, într-adevăr, vitală?

Igor Boțan: „Problema se reduce la faptul că limba oficială în mod natural trebuie să fie și limba de comunicare interetnică, și nu o altă limbă. Asta este marea problemă pe care trebuie s-o însușească toți cetățenii din Republica Moldova. Deocamdată, în virtutea inerțiilor, așa cum spuneam, limba de comunicare interetnică între popoarele Uniunii Sovietice, ceea ce era acceptabil acum 30 de ani, în preajma disoluției Uniunii Sovietice. La distanță de 30 de ani să vorbești de limba rusă ca limbă de comunicare interetnică cu cine? Cu popoarele din cadrul CSI putem discuta în limba rusă, eventual putem discuta în limba engleză, dar ce relevanță are această normă care a existat acum 30 de ani pentru relațiile lingvistice între etniile conlocuitoare din Republica Moldova? Este un absurd!”

Europa Liberă: Socialiștii au reușit totuși să atragă pe această orbită, cum spuneți Dvs., existentă, nu total artificială, unele grupuri etnice. Am văzut, de exemplu, un grup de lideri de opinie romi, care s-ar fi alăturat acestor proteste. Deci, în principiu, grupurile etnice ar trebui să pledeze pentru cunoașterea limbii române sau moldovenești, cum o numesc liderii de opinie din aceste medii, cum a fost, de exemplu, Fiodor Angheli sau Boris Grebenșcikov, cunoscutul rus get-beget din Siberia care a venit și vorbea o limbă română perfectă sau avem foarte mulți vorbitori bilingvi de etnie rusă?

Igor Boțan: „Așa este. Și vedem intelectuali de etnie rusă din Republica Moldova care spun că adevărata problemă este modul în care este predată limba română în școlile unde învață copiii reprezentanților minorităților din Republica Moldova. Deci, accentele trebuie schimbate astfel încât calitatea predării limbii române în școlile unde învață copiii minorităților să fie la un nivel înalt, dar marea problemă este că atunci când cerințele pentru cunoașterea limbii de stat, limbii române sunt destul de înalte apar voci care spun că nu ar trebui să se insiste atât de mult și să se pună accentele foarte dur atunci când copiii susțin examenele de Bacalaureat ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Și mai este un factor pe care îl invocă unii comentatori - mediul lingvistic trebuie să fie românofon sau moldovofon cum e, de exemplu, în Ucraina, spun acești comentatori, unde limba națională, într-adevăr, este uzuală, este practicată și cultivată, și promovată, nu este o cenușăreasă, cum a fost pe vremuri sovietice.

Igor Boțan: „Aceasta este calea magistrală. Și așa cum spuneam, Dvs. ați menționat limba ucraineană, eu m-am referit la situația din Kazahstan, unde în Legea limbilor e scris foarte clar că cunoașterea limbii kazahe de către toți cetățenii acestei republici este chezășia unității naționale și acest lucru trebuie să fie parte a politicii statului, pentru ca această unitate națională să fie cimentată, inclusiv prin cunoașterea limbii oficiale.”