Doru Petruți (sociolog): Așteptările reale ale populației sunt scăzute

În ce măsură poate schimba scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie situaţia în Republica Moldova şi care sunt forţele politice creditate cel mai mult de cetăţeni pentru a duce ţara pe calea corectă? O discuţie cu directorul IMAS Moldova, Doru Petruţi.

Interviu cu sociologul Doru Petruți

Europa Liberă: Despre alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie se spune că ar fi cruciale și că Republica Moldova iarăși se află la răscrucea istoriei. Intențiile cetățenilor deseori sunt oglindite în sondajele de opinie, iată de ce l-am invitat în studioul Europei Libere pe directorul IMAS Moldova, Doru Petruți. Să vă întreb, cum definiți Dvs. această campanie electorală care ajunge pe ultima sută de metri?

Doru Petruți: „Din păcate, cred că a fost o campanie fără ritm, o campanie care n-a contat.”

Europa Liberă: De ce?

Doru Petruți: „Pentru că este a doua oară când principalii favoriți scad pe parcursul campaniei, am văzut asta și în cursa prezidențială. Dacă ne aducem aminte, la turul întâi și Igor Dodon, și Maia Sandu nu au obținut procente care să-i mulțumească la turul întâi și le-au obținut plus-minus în marja bazinelor lor electorale.”

Europa Liberă: La parlamentare e un singur tur și situația totuși e diferită.

Doru Petruți: „E diferită. Dacă marcăm diferențele, o să vedem că motivațiile de vot, în primul rând, sunt complet diferite față de ideile aruncate de competitori în campanie. Și asta e o noutate și arată ineficiența resurselor, n-am văzut nici o construcție la nici un partid, de fapt, nici o construcție pe săptămâni, pe teme, am văzut, în schimb, tot arsenalul aici. Aici e o mare schimbare și o mare noutate în campania aceasta, am văzut efectiv tot arsenalul și niște bani pe care eu îi consider absolut nebuni raportați la situația noastră din țară, de la resurse media, acuzații, un val de știri teribil despre Plahotniuc, vizite în teritoriu, trolling pe Facebook, acuzații, violențe verbale, violențe fizice, dezvăluiri legate de finanțarea campaniei și de o parte, și de alta, toate fenomenele, sondaje false, efectiv s-a utilizat tot arsenalul de campanie, dar nici o temă, studiile arată că nici o temă nu a prins. Ba mai mult, o altă noutate pe care o văd în campania asta e faptul că, în sfârșit, electoratul din Moldova s-a maturizat.”

### Vezi și... ### Un scrutin pentru 30 de ani de independență

Europa Liberă: În ce sens?

Doru Petruți: „În sensul că fiecare, indiferent despre ce tabără vorbim, fiecare are anumite observații la favoriții lor, lucruri pe care aceștia nu le-au făcut de-a lungul politicii, au neîncredere, au în primul rând o perioadă de doi ani în care le spun politicienilor că ei au văzut foarte multe transformări pe scena politică, foarte multe schimbări, dar aceste schimbări nu și-au găsit, de fapt, corespondentul în viața lor personală. Și asistăm la doi ani de regres pe toate domeniile, practic, și la un moment de maximă desprindere a clasei politice de agenda cetățeanului.”

Europa Liberă: Dar care e agenda cetățeanului și de ce competitorul nu ia în calcul totuși această agendă a alegătorului, pentru că de la el cere votul?

Doru Petruți: „Pentru că acum e momentul în care trebuie produse voturi, discuția e foarte seacă, urâtă, ușor imorală pe alocuri, dar asta e. Asta e rețeta, au fost alegeri prezidențiale, suntem pe un val de emoție care trebuie valorificat plus-minus ca și pe cazul Ucrainei, trebuie transformată acea emoție și în putere parlamentară.”

Europa Liberă: Dvs. ați reușit să treceți cu privirea peste programele electorale ale celor 23 de competitori?

Doru Petruți: „Absolut, inclusiv pe liste, dar sunt elemente care nu interesează mare parte din electorat. Încă o dată, motivațiile de vot nu au legătură cu temele, ci au legătură, din păcate, cu votul contra, votul negativ, o să vedem expresia din nou a unui vot puternic negativ și împotrivă, inclusiv în diasporă. Sunt foarte multe elemente care, cel puțin pentru mine, indică că nu am asistat la o campanie electorală și nu avem un tur de alegeri parlamentare, ci mai degrabă un referendum de validare sau invalidare a președintei Maia Sandu.”

Europa Liberă: Dvs. ați făcut sondaje și cunoașteți foarte bine care sunt preocupările cetățenilor. Iată raportat la aceste griji, îngrijorări ale cetățeanului ce ați văzut că se reflectă în programele electorale ale concurenților?

Doru Petruți: „Toate temele, de fapt, ele se reflectă, începând de la problema unei pensionare care vine la cabinetul medical să ceară ajutor pentru medicamente, până la elementele de infrastructură. Problema e alta, problema e că întreaga clasă politică e decredibilizată și oamenii cred, și asta eu consider un element, încă o dată, de maturizare a electoratului. Noi am avut în unele cercetări întrebări în care rugam respondenții să ne spună în ce măsură consideră că propunerile chiar ale partidului și ale liderilor lor favoriți conțin promisiuni care se vor respecta sau sunt minciuni și, din păcate, lumea nu mai crede, pentru că e încă o altă perioadă mare de timp în care politicienii s-au ocupat cu orice altceva în afară de administrarea crizelor, asta în percepția populației, cu administrarea crizelor și administrarea problemelor lor de zi cu zi.”

Vox populi: Priorităţile viitorului Parlament

Europa Liberă: Dle Petruți, dar Dvs. mai bine ca oricine altul cunoașteți că politicienii totuși se inspiră atunci când fac aceste programe electorale din datele sondajelor de opinie.

Doru Petruți: „Da, se inspiră, oamenii vor salarii și pensii, dar o parte extrem de mică crede că lucrul acesta se va schimba peste noapte, ba mai mult, au întrebări la toți candidații. Bun, dar de ce nu s-a făcut lucrul acesta atunci când ați fost prim-ministru, spre exemplu, de ce nu s-a făcut lucrul acesta cu un an în urmă, aveați tot suportul necesar?”

Europa Liberă: Există și răspunsul, pentru că dacă e vorba despre dna Sandu, care a deținut funcția de prim-ministru, ea a avut doar cinci-șase luni la dispoziție?

Doru Petruți: „Și despre dna Sandu, și despre dl Chicu, și despre dl Filip, care a avut propuneri și a fost o perioadă la guvernare, despre toți politicienii, nu vorbim despre cineva anume, fiecare a avut șansa să facă...”

Europa Liberă: Și dacă atunci nu s-au putut livra rezultate, acum va fi mult mai ușor ca aceste rezultate să nu întârzie, când e vorba de mărirea pensiei, salariului, crearea locurilor de muncă, lupta împotriva corupției, sunt foarte multe promisiuni?

Doru Petruți: „Eu cred că așteptările... În ciuda emoțiilor foarte ridicate pe momentul acesta, așteptările reale ale populației, de fapt, sunt scăzute, orice se va livra către ei va fi de apreciat și în momentul când ajungi foarte jos lucrurile care se fac deja o să iasă bine în evidență.”

Europa Liberă: Totuși mult depinde de calitatea guvernării, de guvernul care va fi învestit în urma rezultatelor acestui scrutin parlamentar anticipat, iar dacă vine un guvern bine intenționat să facă reforme, să livreze rezultate, să aibă sprijinul partenerilor externi, atunci încetul cu încetul situația ar putea să se îndrepte spre bine?

Doru Petruți: „Republica Moldova a avut numai guverne bine intenționate, cu mulți membri din guverne am discutat de-a lungul a 20 de ani, întotdeauna am înțeles că sunt intenții bune, dar după promisiunile electorale urmează analiza posibilităților și legat de pensii și salarii ce spuneați, toată lumea, eu vă confirm, toți cu care am discutat întotdeauna au vrut să facă lucrul acesta, real, dar în momentul în care îți dai seama că vorbești de sute de mii de oameni și vorbești de sume pe care Republica Moldova deocamdată și în trecut, și acum nu le poate produce, pentru că trebuie un sistem economic care să-ți asigure o performanță pe partea aceasta, forța de muncă în permanență scade și trebuie să acopere un număr tot mai mare de pensionari, lucrurile îs foarte simple. Faptul că cineva propune pensia medie 2.000 și 2.500, întotdeauna uitați-vă pe promisiunile electorale cel puțin din ultimii zece ani, cred că a durat mai bine, 10-15 ani până am ajuns la îndeplinirea unei promisiuni făcute de dl Urechean legată de salariul mediu, s-a dovedit că abia acum a ajuns la valoarea propusă acum 15 ani.”

Vox populi: Cât ar trebui să fie pensia în Republica Moldova?

Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., de unde ar începe schimbarea?

Doru Petruți: „Schimbările trebuie să înceapă din toate părțile deodată, în același timp, pentru că sistemul unei societăți e foarte complex și el trebuie să acționeze concomitent în mai multe părți. Primul hop ține de resursa umană, aici vom vedea primul test, pentru că în Republica Moldova sunt oameni buni, profesioniști, care au un anumit trecut și sunt oameni mai îngrijiți, mai curați, dar cu o experiență proastă și cu o performanță slabă și trebuie inevitabil să alegi și se va pune din nou problema cu ce și de unde vei plăti oameni care să-ți facă performanță, pentru că oamenii care pot face performanță sunt puțini și scumpi oriunde în lume.”

Europa Liberă: Și după resursa umană, ce ați pune pe locul doi, pe locul trei, când e vorba despre schimbări?

Doru Petruți: „Suportul. Eu cred că suportul, asistăm cumva la un nou ciclu față de ce a fost acum zece ani, când, dacă ne aducem aminte, în 2010-2011 Republica Moldova a avut un suport extraordinar și resurse...”

Europa Liberă: Da, și a ajuns elev silitor în cadrul Parteneriatului Estic după care a ajuns în lista celor codași.

Doru Petruți: „Și atunci au fost resurse și bani disponibili care trebuiau administrați. Unde am ajuns în 2014-2015, am văzut cu toții, dar e o nouă șansă, cred, în momentul când ți se oferă încă o dată un suport doar pe bază de intenții, bine că există și acele intenții, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Dar dacă e atâta sărăcie, sunt atâtea hopuri și atâtea necazuri în multe domenii de activitate ale Republicii Moldova, de ce politicienii își doresc cu orice preț să ajungă la putere?

Doru Petruți: „Pentru că au acces la resurse și la administrarea lor, de asta sportul administrării puterii e altceva decât a fi în opoziție și de asta s-au convins pe rând. Republica Moldova a epuizat cam toate formulele și toate combinațiile posibile de alianțe ș.a.m.d. E drept că încă noi nu am avut un partid de dreapta care să aibă majoritatea absolută și să conducă, poate asta-i singura rețetă rămasă.”

### Vezi și... ### Promisiunile populiste depășesc cu mult capacitatea bugetului

Europa Liberă: Tocmai aici am vrut să ajungem și să vă întreb, în anii aceștia de independență, iată vor fi 30 de ani de independență la 27 august, pentru cetățeni a contat dacă la guvernare se află partidele de dreapta sau cele de stânga? Și există această diferență?

Doru Petruți: „O perioadă lucrul acesta a contat, după care electoratul s-a obișnuit, mai ales din 2017 încoace s-a obișnuit să obțină beneficii și e normal, să le obțină repede, asta nu e neapărat foarte normal, să li se rezolve probleme, să vadă de la un an la altul că viața lor se schimbă în bine și nu regresează, din păcate, mulți indicatori pe partea de sociologie în ultimii doi ani regresează.”

Europa Liberă: Știți că stânga și dreapta nu prea sunt văzute prin ideologiile pe care le promovează politicienii în Republica Moldova, mai degrabă li se spun politicieni cu viziuni prorusești, proestice și politicieni cu viziuni prooccidentale. Totuși, dacă vine o forță proeuropeană la putere va avea mai mult sprijin din partea Vestului, nu?

Doru Petruți: „Da, va avea mai mult sprijin, dar încă o dată, ne întoarcem la problema resursei umane și a problemei de leadership, problema de leadership există, de fapt, în toate partidele - și în cele de dreapta, și în cele de stânga. Și asistăm, de fapt, la o criză de lideri, și nu doar în Republica Moldova, e o criză de leadership la nivel european cu mici insulițe și lideri care au ratinguri de peste 60-70 la sută. Am avut și noi o ieșire de peste 50 la sută și ușor o luăm înapoi.

Da, suportul, eu nu mă îndoiesc că lucrurile astea se vor întâmpla, curiozitatea sau lucrurile la care va trebui să ne răspundem e să vedem, dacă ne uităm cel puțin din 2010 încoace, vedem că nici un partid, indiferent în ce formulă de guvernare a fost, n-a reușit să prindă două cicluri de guvernare, ba mai mult, mare parte dintre ele s-au dezintegrat și chiar dacă mai figurează și în campania asta, de fapt, ele sunt dispărute de pe scena politică.

O să vedem acum dacă un partid reușește să reziste un ciclu, în primul rând, fără să se dezintegreze și dacă continuă, pentru că consecutivitatea de alegeri care urmează e foarte avantajoasă, în 2023 avem locale, avem prezidențiale, după care iar urmează ciclul de parlamentare. Adică se pot pune bazele unei construcții interesante cu condiția ca viitorul guvern să producă rezultate foarte repede într-o situație în care problemele deja au ajuns să fie mari, mi se pare un bagaj foarte greu, indiferent cine va lua următorul guvern va avea un bagaj foarte greu de dus în spate.”

### Vezi și... ### Ultimele sondaje pun între 2 și 4 partide în noul Parlament

Europa Liberă: Ultimele sondaje de opinie arată că între două și patru partide ar accede în noul parlament. Despre ce vorbesc aceste rezultate?

Doru Petruți: „În primul rând, ele vorbesc despre problema industriei de măsurare sociologică, pentru că am, nu știu e una din speranțele pe care eu mi le fac legat de viitorul guvern că se vor apleca și asupra acestui guvern și vor încerca măcar o minimă reglementare, pentru că situația la care am ajuns în campania asta, deja fenomenele s-au extins în toate taberele politice, adică dacă anumite practici erau prezente înainte doar la unii jucători, acum le vedem la ambii sau chiar la mai mulți.

Vedem sondaje care arată diferențe de zeci de procente între PAS și PSRM și vedem sondaje care arată diferențe de zero virgulă sau de un procent, două. Am ajuns, din păcate, în Republica Moldova ca un politician să prezinte cu trei zile înainte rezultatele unui sondaj socio-politic și scurgerea de date are repercusiuni și ar trebui să aibă repercusiuni asupra IPP și iData care au realizat ultimul BOP, datele sau scurgerea s-a dovedit a fi adevărată, sunt diferențe foarte mari, sunt ajustări ale datelor publicate care se fac în funcție de sondajele închise care circulă doar la liderii politici și la partide. Deci sunt prestații de media care știrile se fabrică cu mult timp înainte, e una dintre acele mașinării de campanie de care discutam. Și acum, sigur, pornind de elementele astea, să stăm să discutăm rezultatele e destul de dificil.”

Europa Liberă: Dar situația oricum rămâne a fi diferită, dacă în parlament ajung două partide sau ajung patru partide?

Doru Petruți: „Sigur, aici sunt, de fapt, datele studiilor reale, sau cum vreți să le numim, arată diferențe foarte mari față de situația dinainte de turul întâi, motivațiile votanților, tipurile de electorat, atunci aveam, îmi aduc aminte înainte de turul întâi, cel mai entuziast alegător era votantul lui Renato Usatîi, drept dovadă că a și confirmat și a luat mult peste ce preconizau alte...”

Europa Liberă: Da, dar alegerile parlamentare se deosebesc de cele prezidențiale.

Doru Petruți: „Sigur, de asta și spun că turul doi a schimbat mult și din motivațiile electoratului și a produs o emoție care a mai fost punctată de unele victorii, una din ele fiind obținerea alegerilor anticipate. O să asistăm la un vot care, încă o dată, inclusiv în diasporă, ei știu foarte bine problemele din țară, ei știu foarte bine ceea ce votează.

Ați avut un interviu foarte interesant cu o membră a diasporei care v-a explicat foarte real cum stau lucrurile și că nimeni n-ar trebui să se entuziasmeze și să creadă că votul diasporei, da, el e un vot, matematic se dă, numai că cei care ajung la putere trebuie să înțeleagă foarte bine motivația votului și termenul de valabilitate a votului, inclusiv al diasporei.”

### Vezi și... ### Diaspora ar putea juca un rol important, nu decisiv

Europa Liberă: Și totuși, votul de peste hotare ar putea să fie decisiv, inclusiv în cadrul acestor alegeri parlamentare anticipate și acest vot din diasporă să decidă soarta următoarei guvernări?

Doru Petruți: „El va fi decisiv, pentru că se utilizează multe tehnologii, inclusiv de a aduce la vot, de a motiva trolling-ul pe Facebook, organizări diverse, încă o dată, toate astea indică că în Republica Moldova se cheltuie pentru lucrurile astea mult mai mult decât...”

Europa Liberă: Nu o să ne spuneți cine cheltuie cel mai mult?

Doru Petruți: „Toți, absolut toți, sumele sunt uriașe.”

Europa Liberă: Dar politicienii au încercat și în această campanie electorală, unii să vorbească de bine diaspora, alții din contra să o acuze. Ce mesaj au transmis ei pentru cei din străinătate, vorbind despre două Moldove - Moldova celor plecați și Moldova celor rămași?

Doru Petruți: „Da, e o temă interesantă care a început să apară și în studiile sociologice și începe să se vadă cumva o discrepanță de agendă a populației interne versus agenda diasporei care vrea să producă, în primul rând, schimbarea, nu contează neapărat cu cine, important e să mergi la vot, să votezi contra și s-a încheiat povestea, restul consecințelor le suportați voi mai mult decât noi, noi vă ajutăm și vă susținem.

E o temă foarte sensibilă cu mai multe tăișuri și aici fiecare partid va avea, inclusiv PAS-ul va avea probleme și va avea o temă pe care trebuie să o negocieze foarte atent, pentru că inclusiv alegătorii de pe teritoriul Republicii Moldova arată cu degetul: OK, sunt vizite, e în regulă să apărați drepturile și să promovați drepturile și să-i ajutăm și pe cei din diasporă, dar, în același timp, există și o agendă a problemelor noastre interne, vă rugăm vizitați-ne și pe noi și rezolvați-ne și nouă problemele.”

Europa Liberă: Dle Petruți, dar statul Republica Moldova ar trebui să aibă niște politici inclusiv pentru cei din diasporă, pentru că aceia rămân a fi cetățeni ai Republicii Moldova, astăzi sunt plecați – mâine nu se știe, ar putea să revină acasă, unii dintre ei au agonisit capital și ar vrea să investească acei bani câștigați în sudoarea frunții aici, acasă.

Doru Petruți: „Absolut de acord. Ei investesc, ei ajută Republica Moldova din punct de vedere economic, toată tema e calibrarea efortului, a resurselor și a problemelor rezolvate și a modului cum...”

Europa Liberă: E un milion de cetățeni, e o cifră mare!

Doru Petruți: „...și a modului în care sunt percepute acțiunile pentru diasporă versus pentru cetățenii de pe intern.”

Europa Liberă: Dar de ce sociologii nu iau în calcul și opțiunile celor din diasporă atunci când fac sondajele? E greu?

Doru Petruți: „A măsura foarte riguros diaspora necesită investiții foarte mari, asta dacă vrei să faci ceva foarte riguros, foarte serios, iar aceste investiții nu prea le poate face cineva și în plus de asta trebuie să ai comenzi, să tot investighezi, să tot cercetezi diaspora. Atâta timp cât solicitări de astea sunt doar foarte rar la alegeri, ceea ce se face acum și se publică, încă o dată, e foarte direcționat.”

Europa Liberă: Despre votul din regiunea transnistreană, dacă spuneți că cel din diasporă ar putea să fie hotărâtor pentru următoarea guvernare, ce va decide votul din stânga Nistrului?

Doru Petruți: „Va decide în aceleași, plus-minus în aceleași proporții. E o temă exagerată de o anumită parte a eșichierului politic, pentru că, sigur, lucrurile trebuie compensate, sunt acuzații legate de diasporă, trebuie să fie și acuzații legate de Transnistria.

Eu ca sociolog și ca cetățean, nu pot trata cetățenii Transnistriei sau diaspora ca fiind cetățeni de mâna a doua sau a treia, au aceleași drepturi ca și noi, trebuie să fie prezenți la vot. Da, statul trebuie să facă mai multe eforturi ca să asigure o competiție electorală corectă, să supravegheze ș.a.m.d., dar ponderea, deși înainte de alegerile prezidențiale s-a spus că vor fi sute de mii ș.a.m.d., am văzut 34 de mii de voturi.”

Europa Liberă: Din stânga Nistrului...

### Vezi și... ### Curtea de Apel Chișinău: Numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană trebuie redus

Doru Petruți: „Da, și o parte chiar au votat și cu dna Maia Sandu, adică nu s-au justificat la fel cum nu se justifică că alegerile vor fi fraudate și țipetele pe tema asta s-au dovedit a fi unele, ca percepție publică s-au dovedit a fi unele din cele mai corecte alegeri și dacă a și câștigat cine trebuie atunci credibilitatea CEC-ului în ochii votantului a crescut.

Sunt, cel puțin, două-trei studii sociologice care confirmă lucrul acesta, astea trebuie tratate ca teme și ca joc politic de campanie și, în rest, instituțiile să-și facă treaba în ziua votului, înainte. Da, campania e inegală, dar e la fel, credeți-mă, e la fel de inegală și în diasporă.”

Europa Liberă: Înainte de a demara campania electorală, s-a făcut un sondaj de opinie referitor la segmentul unionist și cei care împărtășesc acest ideal, au ajuns până la 40 la sută din cetățenii Republicii Moldova intervievați să spună că ei sunt unioniști. În campania electorală, aceste date cum ar putea să încline balanța?

Doru Petruți: „Lucrul pe care o să vi-l spun e unul din alte lucruri noi care din punct de vedere sociologic au apărut, și nu numai sociologic, dar și cursul politic se vede. Noi avem pe fondul acestei emoții al victoriei din prezidențiale un partid care a adunat foarte multe resturi de la multe partide, au ajuns la un scor impunător, dar sunt forțați și o să fie forțați și după alegeri să managerieze cam șapte segmente de alegători. Campania electorală, de fapt, și rezultatul de la alegeri o să arate capacitatea sau incapacitatea acestor partide mai mici, haideți să le numim, de a-și recupera electoratul strâns sub umbrela președintelui.

Unul din aceste șapte segmente e și electoratul unionist, dar partidele unioniste, așa cum se declară ele, prestația lor în această campanie a arătat foarte și foarte clar încă o dată că partidele unioniste din Republica Moldova nu-și cunosc aproape deloc electoratul. Și atunci, electoratul stă bine mersi în...”

Europa Liberă: Dar de ce ziceți că nu și-l cunosc, pentru că ei spun că merg la întâlnire cu cetățenii, le vorbesc despre intențiile lor, despre cum ar putea să se producă Unirea?

Doru Petruți: „Da, și obțin... la alegerile prezidențiale ați văzut ce scor și o să vedem și la alegerile parlamentare ce scor.”

Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla dacă un partid unionist ar ajunge în Parlamentul Republicii Moldova?

Doru Petruți: „Ce s-ar întâmpla, în ce sens?”

Europa Liberă: Cum s-ar aranja lucrurile în actul guvernării, de exemplu?

Doru Petruți: „Eu cred că ar fi echivalentul unui fel de UDMR din România, care în mod normal, în mod tradițional tot timpul ar trebui să treacă pragul, dacă ar avea niște politicieni decenți și o agendă adecvată specificului Republicii Moldova, ar avea în permanență pragul electoral asigurat. Ceea ce au făcut ei, începând cu Roșca, Ghimpu, Chirtoacă și toți cei care au urmat, au dus ca acest curent cu un potențial, de fapt, uriaș să fie la nivelul la care este – campanii agresive... Încă o dată, o necunoaștere crasă a electoratului din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar totuși e un paradox că pe timpul lui Roșca, lui Ghimpu în parlament partidele lor veneau cu peste 10 la sută.

Doru Petruți: „Da, și își schimbau foarte repede...”

Europa Liberă: Și astăzi, când a crescut acest segment unionist, nimeni nu are șanse să ajungă?

Doru Petruți: „Nimeni nu a avut capacitatea să transforme asta în capital politic- pentru că electoratul unionist, în primul rând, prima greșeală care se face e utilizarea conceptului de unionism. Știu că sună paradoxal, dar...”

Europa Liberă: Foarte paradoxal...

Doru Petruți: „...acesta-i primul lucru care trebuie evitat.”

Europa Liberă: De ce?

Doru Petruți: „Pentru că el antagonizează, agresează și pentru că agenda populației de aici, da, este, include și acest ideal, dar care trebuie îmbrăcat în alte mesaje, în altă abordare și care... nu poți merge într-o campanie electorală fără să ții cont de agenda și problemele cetățeanului de aici. Credibilitatea promisiunilor și acțiunilor care urmează ș.a.m.d., lucrurile trebuie făcute semnificativ diferit. Și o spun asta cu mare regret, pentru că sunt român, am fost educat în România, am trăit în România, am părinți, toate rudele mele în mare parte sunt în România și văd că, cauza românească e reprezentată în acest mod. Eu personal regret că lucrurile stau așa.”

Europa Liberă: Unii spun că totuși în eventualitatea identificării unui lider care ar putea să aibă mult sprijin din partea cetățenilor ar putea să schimbe situația.

Doru Petruți: „Ne-am întors la problema de leadership și curentul unionist din 2010 încoace a fost în cădere liberă și a avut doar un singur moment de redresare în momentul în care s-a implicat un actor extern, în speță, dl Traian Băsescu. A fost o apariție episodică, brodată cu niște lucruri, și gata. După aceea, trendul capitalizării politice a fost în permanență în descreștere, în timp ce atât opțiunea europeană, cât și cea proromânească sunt în creștere.”

Europa Liberă: Pentru că Dvs. cunoașteți bine agenda electoratului, agenda alegătorului, agenda cetățeanului, de ce în Republica Moldova se spune că votul rămâne a fi totuși geopolitic, chiar dacă cetățeanul pe interior are o cu totul altă agendă decât cea geopolitică?

Doru Petruți: „Încă există lucrul acesta, dar e un alt lucru care se stinge sub presiunea problemelor curente.”

Europa Liberă: Adică cum se stinge, cetățeanul nu va mai lua în calcul dacă Republica Moldova se va apropia mai mult de Est sau de Vest?

### Vezi și... ### Va fi sau nu va fi? Viitorul banilor UE pentru Ungaria

Doru Petruți: „Da, îl ia în calcul, dar îl pune ca și criteriu mult mai jos. Și asta se întâmplă în momentul în care, încă o dată, ai doi ani de regres în care agenda cetățeanului și problemele pe timpul pandemiei n-au interesat pe prea mulți. Și poate nici capacitățile nu erau grozave de a oferi nu știu ce soluții, cetățeanul Republicii Moldova, din păcate, e tot mai des pus în situația să se descurce singur cu grădinița, cu școala, cu plecatul la muncă, cu problemele din comunitate, cu plecatul peste hotare la muncă ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Și dacă aceste probleme ar fi preluate de către guvernare, cetățeanul ar avea alte preocupări?

Doru Petruți: „Nu prea înțeleg...”

Europa Liberă: Dacă guvernarea ar rezolva problemele din educație, din sănătate...

Doru Petruți: „Guvernarea trebuie să le rezolve.”

Europa Liberă: Atunci agenda cetățeanului se schimbă?

Doru Petruți: „Cetățeanul va veni foarte repede lângă și va veni cu un alt tip de susținere și cu un alt tip de loialitate în momentul în care ai o clasă politică care livrează. Acum, loialitatea e una ce ține mai mult de speranțe și de emoție și de ne-am săturat de nu știu cine. Astea, din păcate, nu sunt motivații sănătoase.”

Europa Liberă: Dar cetățeanul critică politicianul, iar o dată la patru ani sau o dată când au alegerile loc, atunci el e agentul schimbării?

Doru Petruți: „Acesta-i un alt element pe care eu îl consider de maturizare a electoratului. Faptul că el pedepsește...”

Europa Liberă: Adică ziceți că începe să crească cultura politică în societate?

Doru Petruți: „Nu neapărat cultura politică, dar faptul că el înțelege mult mai bine efectul media, de exemplu, sau efectele, în general, în campanie le vedem tot mai mici, efectele de campanie, de fapt, le-am văzut la alegerile prezidențiale, nu la primii doi, ci la Renato Usatîi și acum avem 2-3 partide care înregistrează efecte de campanie, dar nu sunt partidele favorite. Acestea, din punctul meu de vedere, sunt lucruri care țin de fenomenul de maturizare a electoratului.

Există totuși încă o porțiune de electorat, care să nu uităm că din 2010 încoace, de fapt, a fost masa critică care a schimbat rezultatul tuturor alegerilor.

E vorba de electoratul rural, care încă, din păcate, poate fi fentat și poate fi păcălit în moduri urâte de care am văzut cam toate partidele că s-au folosit, inclusiv în această campanie, dar și electoratul ăla învață.

Sunt 200 de mii de voturi care au decis soarta alegerilor în 2009 și 2010 din rural, sunt voturi din rural care au decis rezultatul alegerilor din 2019, sunt voturi din rural care au adus în linii mari o schimbare de președinte.

Voturile oamenilor din mediul urban e mai greu, gradul de informare, sunt multe elemente de cultură politică acolo, avalanșa media pe ei e foarte mare și acolo oscilațiile nu au amplitudine mare, rămâne acest electorat rural și rămâne componenta de diasporă care, sigur, va trebui să așteptăm să vedem în ce măsură ea va confirma acum așteptările care sunt legate inclusiv de diasporă.”

Europa Liberă: Apropo, cum vi se pare, în această campanie s-a vorbit mai mult sau mai puțin despre cum poate fi ademenit alegătorul cu o pomană electorală?

Doru Petruți: „Lucrul acesta s-a vorbit, dar, încă o dată, face parte mai mult din arsenalul de acuzații dintr-o parte și din alta. Logistic e extrem de complicat, efectele la acestea sunt aproape infime și, încă o dată, nu vom avea atenție la o nuanță. Spre deosebire de alte tururi de alegeri, spuneam că există un număr mare de indeciși, analizele noastre, e drept că nu și ale celorlalți, arată că, de fapt, ponderea de indeciși... Noi nu am avut indeciși în linii mari, adică și cei care nu neapărat ne-au spus în sondaj cu cine vor să voteze din alte întrebări și din analize suplimentare se poate desprinde cu o oarecare probabilitate cum vor vota. A fost o campanie, de fapt, de a lua voturi de la un partid la altul, nu de a lămuri indecișii. De asta nici campania nu a fost campanie, dar și foarte greu să faci ritm de campanie în perioada de vară. Gândiți-vă că Republica Moldova a avut alegeri, de obicei, în noiembrie-februarie-martie, cam astea erau perioadele de alegeri. Vara e greu să faci dinamică, e greu să faci o anumită construcție și, în general, în a doua săptămână cam toate taberele politice au cam terminat ideile de campanie.”

Europa Liberă: Rezultatele sondajelor pot influența votul cetățeanului?

Doru Petruți: „Sondajele care sunt fake news-uri și ele nu se confirmă, o să vedeți, o să fie destul de multe sondaje care nu au să se confirme și nu au cum, pentru că vedeți ce diferențe, în nicio țară, nu știu să avem vreo țară, nici o regiune în care să avem diferențe de 15-20% între rezultate. Toată lumea trebuie să înțeleagă că aici e vorba de alte fenomene, în plus de asta, inclusiv, din păcate, unii sociologi cu bună știință fac sondaje telefonice care nu se pretează, nu sunt potrivite din punct de vedere tehnic pentru sondaje socio-politice și totuși se fac, se fac și cu bani din afară și sunt susținute, se dovedește că produc estimări absolut eronate și la alegerile parlamentare în 2019, și la alegerile prezidențiale. Acesta-i un fenomen care, din păcate, îngrijorează cred că pe puțini și atâta timp cât interese sunt și de o parte, și de alta, speranțele mele că se va face ceva după alegeri pe tema asta sunt mici, atâta timp cât oricine va fi la putere e interesat și de aria aceasta. Impactul sondajelor, de fapt, e în altă parte, e în staffurile electorale, moldovenii nu stau cu pixul în mână să noteze și puneți-vă oricare dintre noi și dintre ascultători întrebarea dacă stăm cu pixul în mână și: ce a spus IMAS-ul? A, atât, bun, mă duc și-mi schimb părerea și votez cu altcineva. Mecanismul prin care trec oamenii, prin mecanismul decizional de construcție a votului nu are aproape nicio legătură cu sondajele.”

Europa Liberă: CEC a anunțat că nimeni nu și-a manifestat interesul să organizeze un exit-poll. Cum înțelegeți acest lucru?

### Vezi și... ### Dorin Cimil (CEC) pune disputele despre secțiile de votare și transportul organizat pe seama Parlamentului

Doru Petruți: „Cum să îl înțeleg? El ar trebui să fie o solicitate, în primul rând, pusă pe baze comerciale, nu știu, partidele sigur au estimări destul de precise legate de ziua votului și ce va fi atunci. Mă întorc la o idee pe care ați subliniat-o legată de trecerea pragului de 2, 3 sau 4 partide, cred că va fi o notă dată anumitor politicieni, dacă anumite forțe politice trec sau nu trec în parlament și va fi o discuție dacă e corect, dacă e drept, dacă e OK ca votul pe intern să arate într-un fel și diaspora să facă modificări de o asemenea amploare. Eu estimez că temele acestea de discuție vor fi și vor fi, desigur, acuzații legate de incorectitudinea alegerilor și tot arsenalul utilizat în alte alegeri.”

Europa Liberă: Partidele-spoiler ar putea să avantajeze un concurent electoral?

Doru Petruți: „Cred că vom avea un procent destul de ridicat de redistribuire strâns de foarte multe partide, iar aici, nu știu, problemele acestea până la urmă cred că și societatea civilă ar trebui să se implice. Avem o problemă cu dezbaterile - de ce nu vin și nu vin principalii reprezentanți ai forțelor politice, de ce nu vin la dezbateri? Păi cum, pe de o parte, ne spui cât de importantă-i democrația, valori ș.a.m.d., pe de altă parte, nu vii la dezbateri? Lucrul acesta l-am văzut ca problemă inclusiv în alegerile prezidențiale.”

Europa Liberă: Da, dar știți care a fost lămurirea multor concurenți electorali, că, dacă vine dl Platon care îl reprezintă pe dl Valico, candidat independent, de ce să vină fruntașul partidului să discute cu un asemenea competitor?

Doru Petruți: „Da, înțeleg, dar aceasta-i o a doua dimensiune a problemei. Din păcate, nu știu ce mecanisme are societatea, pentru că, până la urmă, oricine poate să-și facă partid, poate să meargă la dezbateri ș.a.m.d., dar, din păcate, calitatea și acestor dezbateri, și unele prestații, fără să dau nume, că nu vreau să supăr pe nimeni, dar avem și cazuri clinice de-a dreptul, adică, da, bine, punem mână de la mână și încercăm cumva să creăm un mediu, dar în momentul în care ai astfel de exponenți e dificil.”

Vox populi: încrederea într-un candidat independent

Europa Liberă: Ca să înțeleg, ce le spuneți cetățenilor despre prețul, valoarea votului?

Doru Petruți: „O! E un alt element de maturizare. Oamenii înțeleg foarte bine și în ultima vreme ei doar sancționează. Eu sper și eu chiar îi îndemn să facem lucrurile în așa fel toți, încât să ajungem în 5, poate 10 ani, sper, în 10 ani să ajungem să votăm pentru.”

Europa Liberă: Adică, până acum s-a votat împotriva răului?

Doru Petruți: „Și așa se va vota preponderent și la alegerile locale, sunt măsurări care arată cât de tare crește acest fenomen. Fenomenul acesta e prezent la populație educată, la votantul de dreapta, sunt realități pe care trebuie să le înțelegem, să le luăm așa cum sunt și să facem ceva pentru a le schimba, iar aici actorii politici au un rol important, depinde doar de ei cum au să-și construiască următorul mandat și să vedem cât va dura și mandatul, și traiectoria unui partid.”

Europa Liberă: Dar de ce ziceți că „să vedem cât va dura și mandatul”, sunt și opinii că ar putea după alegeri parlamentare anticipate să vină alte anticipate?

Doru Petruți: „Mă îndoiesc că oscilațiile vor fi atât de mari și pe repede, aici externul va avea un cuvânt de spus. Mă refeream mai mult la lucrurile care se întâmplă după și să vedem cu ce viziune, cu ce forță organizatorică, când cuplează lucrurile, când vin primele rezultate, câtă răbdare va avea populația, cum se va comunica cu ea, un lucru extrem de important și la care majoritatea, dacă nu chiar toate guvernele Republicii Moldova, au fost foarte deficitare.”

Europa Liberă: Unii actori politici nu ascund că, în caz că nu vor fi de acord cu rezultatul acestor alegeri parlamentare anticipate, ar putea să se ajungă la proteste stradale.

Doru Petruți: „E unul dintre instrumente, se schimbă eventual taberele, fiecare își schimbă instrumentele...”

Europa Liberă: Dar credeți că schimbă aceste declarații cumva situația?

Doru Petruți: „Declarațiile nu, problemele reale dublate cu proteste, acelea vor schimba situația.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova are nevoie de stabilitate politică.

Doru Petruți: „De stabilitate... nu știu. Eu cred că s-a cam săturat lumea de atâta stabilitate atâta timp cât lucrurile stau foarte prost, e nevoie de stabilitate când lucrurile stau bine, când stau prost, trebuie să faci ceva să le schimbi.”

Europa Liberă: Și se pune accent și pe faptul că ar trebui să dispară disputa dintre cele două instituții importante în stat – instituția prezidențială și cea legislativă.

Doru Petruți: „Aici e o altă temă sensibilă și e o altă caracteristică a acestei campanii. Tot cu regret o spun, chiar dacă există unele diferențe de prestație, am avut din nou un președinte jucător, care inevitabil s-a implicat în campania electorală și n-ar fi o problemă, în sensul că și ceilalți președinți s-au implicat, poate cu o mică paranteză l-am putea pune pe dl Timofti acolo, dar în rest și ceilalți s-au implicat, problema e că dna Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate ne-au spus altceva, că vor face o altfel de politică, că filtre, că integritate, că meritocrație, aici e discuția, dar am văzut tezele partidului în discursul doamnei președinte, am văzut implicarea, agenda ei, sigur că toate lucrurile astea cred că multora le este clar că nu sunt chiar întâmplătoare.”

Europa Liberă: Dar și din observațiile Dvs., și din ce ați încercat să aflați de la cetățeni vă este clar că majoritatea populației își dorește o luptă crâncenă dusă împotriva corupției. Credeți că va fi suficientă voință politică în viitorul parlament ca aceste deziderate să devină și realitate?

Doru Petruți: „Intențiile și voința s-a dovedit că în istoria noastră nu sunt suficiente. A administra atât de multe procese în momentul în care preiei guvernarea e o sarcină extrem de dificilă. Sondajele din perioada 2017-2019 ale Partidului Democrat, cu toate intențiile și resurse fantastice, și oameni pregătiți ș.a.m.d. au produs primele rezultate în percepția cetățenilor după un an și jumătate, în luna mai 2018 s-au schimbat prima oară semnificativ indicatorii de percepție, exact la un an și jumătate.”

Europa Liberă: Și imediat după acea schimbare a revenit iarăși dezamăgirea mare?

Doru Petruți: „Dezamăgirea a revenit după alegerile din 2019, atunci s-au prăbușit, iar lucrurile și formulele încercate au dus practic în permanență în 2020 indicatorii să scadă.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.”

Doru Petruți: „Cu drag!”