Linkuri accesibilitate

Promisiunile populiste depășesc cu mult capacitatea bugetului


Salarii, pensii şi alocații sociale majorate, drumuri bune, investiții în infrastructură, dezvoltarea satelor, susţinerea întreprinderilor mici şi producătorilor locali, mai multe fabrici de stat – acestea sunt doar câteva dintre promisiunile electorale cu care partidele încearcă să convingă alegătorii să le dea votul la anticipatele din 11 iulie.

Promisiunile electorale populiste depășesc cu mult capacitatea bugetului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:25 0:00
Link direct

Deşi par atrăgătoare la prima vedere, puţine din promisiunile electorale pot fi realizate ţinând cont de realitățile economice și financiare ale R. Moldova. La această concluzie au ajuns economiștii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup care au radiografiat ofertele economice şi sociale ale concurenților electorali.

În goana după voturi, majoritatea competitorilor electorali promit aplicarea de măsuri sociale şi economice atractive, fără a indica neapărat în programele lor electorale cât costă aceste măsuri dar, mai ales, de unde vor lua bani pentru a le îndeplini. Contabilizând angajamentele electorale ale celor 23 de concurenți electorali, economiștii de la Centrul Expert-Grup au constat că, în realitate, ele depășesc enorm capacitățile bugetului de stat, deci nu pot fi onorate.

Un exemplu grăitor în acest sens sunt promisiunile legate de majorarea pensiilor. Luând în calcul cel mai probabil că pensionarii sunt cei mai disciplinați alegători, partidele s-au hazardat într-o adevărată licitație pentru această categorie a electoratului, afirmă directorul executiv al organizației, Adrian Lupuşor.

Ofertele de pensii minime promise încep de la cele cât de cât realiste de circa 2 mii de lei și ajung până la cote fantasmagorice de peste 4 mii de lei. Unii competitori nu indică sume fixe, promit, în schimb, dublări ale pensiilor sau indexarea bianuală a lor cu cel puţin 20 la sută, ceea ce ar costa, timp de 4 ani de mandat legislativ, cel puțin 30 de miliarde de lei, o sumă inimaginabilă pentru bugetul R. Moldova, constată Adrian Lupuşor.

Ca şi în cazul altor promisiuni de acest fel, concurenții electorali nu indică din ce surse vor majora pensiile şi par să treacă cu vederea o altă realitatea – cea că începând din 2022 intră în vigoare controversata micșorare a vârstei de pensionare care presupune costuri suplimentare la fondul de pensii, precizează economistul: „În acest context noi angajamente electorale care pun presiuni adiționale pe sistemul de pensii sunt fie populiste, fie chiar lipsite de responsabilitate pentru stabilitatea finanțelor publice ale ţării.”

Departe de realitățile economice şi financiare ale R. Moldova par a fi multe alte promisiuni electorale legate, între altele, de majorări de salarii, de alocații sociale sau de investiții de miliarde pentru drumuri şi dezvoltare rurală.

„Noi chemăm concurenţii electorali să vină cu o ofertă totuşi mai realistă, fezabilă”

Pentru a înțelege cât de realiste sau nu sunt aceste şi alte oferte electorale, economistul Adrian Lupuşor îndeamnă alegătorii să-i întrebe pe politicienii care le promit marea şi sarea cum au de gând la modul practic să-şi onoreze aceste făgăduieli:

„Anticipez că foarte mulţi concurenţi electorali vor spune că bani se vor găsi dacă va fi tăiată corupţia, dacă hoţii vor fi puşi la puşcărie sau dacă ne va ajuta Occidentul sau Federaţia Rusă. Noi chemăm concurenţii electorali să vină cu o ofertă totuşi mai realistă, fezabilă, matură şi să ne spună mai concret care sunt instrumentele folosite pentru realizarea acelor promisiuni electorale.”

Vox populi: Cât ar trebui să fie pensia în Republica Moldova?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:51 0:00

Făcând abstracție de acoperirea financiară a ofertelor electorale, analiştii Centrului Expert-Grup au identificat printre angajamentele politicienilor cele care chiar sunt necesare şi oportune, cum ar fi măsurile de sprijin pentru întreprinderile mici şi producătorii autohtoni, sporirea autonomiei financiare a localităților şi asigurarea lor cu infrastructura critică, industrializarea şi reducerea inegalităților sociale adâncite de criza pandemică.

Programele unor competitori electorali includ însă şi măsuri de-a dreptul deocheate, cum ar fi naţionalizarea de întreprinderi, crearea masivă de uzine şi fabrici de stat, utilizarea rezervelor Băncii Centrale sau un control sporit al statului asupra prețurilor. Aceste măsuri nu doar că nu sunt fezabile, constată economiştii, ele sunt inoportune, în contradicție cu principiile economiei de piaţă sau cu prevederile Acordului de Asociere cu UE.

Concluzia generală trasă de analiștii Centrului Expert-Grup este că majoritatea programelor electorale, cu foarte mici excepţii, sunt, pur şi simplu, superficiale, nu includ măsuri sistemice, viziuni de ţară şi reforme extrem de necesare pentru un trai mai bun al cetățenilor. Experţii constată că e o stare de fapt care se repetă de la o campanie electorală la alta. Nu în zădar dezbaterile electorale se concentrează mai curând pe atacuri la persoană şi materiale compromițătoare împotriva oponenților, decât pe proiecte reale de modernizare a ţării.

Vezi comentarii

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG